51,468 matches
-
trei cerințe pentru ca să își redefinească identitatea: elitele trebuie să suporte tranziția; masele trebuie să accepte redefinirea; elitele civilizației căreia “statul sfâșiat” încearcă să alăture trebuie să accepte această țară. Din momentul apariției în 1993, teza lui Huntington a fost foarte criticată. În primul rând, cartea lui se bazează pe dovezi de o evidență amuzantă. Studii riguroase au arătat ca nu există o accentuare a frecvenței conflictelor dintre civilizații în perioada de după războiul rece . De fapt, războaiele regionale, s-au accentuat imediat
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este aliniat la Spațiul european al învățământului superior. Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat echivalent, mai există și un sistem de meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt folosite de cele mai multe ori în timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene, care
Educația în România () [Corola-website/Science/314749_a_316078]
-
anii ce au urmat, acest rol de supraveghere a fost acordat Curții Pământurilor Băștinașilor, ulterior denumită Curtea Pământurilor Măori. Prin această curte s-a înstrăinat mare parte din pământul Măori, iar modul în care ea a funcționat este astăzi foarte criticat. Pe termen lung, aspectul achizițiilor de pământ din Tratat a pierdut în importanță, clauzele ce se referă la suveranitate și la drepturile Măori trecând în prim plan. Tratatul nu a fost niciodată ratificat de Regatul Unit și nu a avut
Tratatul de la Waitangi () [Corola-website/Science/318365_a_319694]
-
de părere că influența experiențelor din primii ani de viață asupra formării tipului de atașament nu este dovedită. De asemenea rolul influențelor culturale este prea puțin evocat de Teoria atașamentului. Continuitatea tipului de atașament susținută de teorie este de asemenea criticată de unii psihologi, care îi reproșează un respect prea mic acordat influențelor interacționale asupra omului pe parcursul vieții. Nici „Situația neobișnuită“, nu este unanim acceptată, relevanța ei ca instrument al cercetării fiind de asemenea criticată de unii cercetători. Situația neobișnuită
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
susținută de teorie este de asemenea criticată de unii psihologi, care îi reproșează un respect prea mic acordat influențelor interacționale asupra omului pe parcursul vieții. Nici „Situația neobișnuită“, nu este unanim acceptată, relevanța ei ca instrument al cercetării fiind de asemenea criticată de unii cercetători. Situația neobișnuită
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
1995, datorită difuzării frecvente ale documentarelor cu Al Doilea Război Mondial, a fost denumit în glumă "The Hitler Channel". Recent, marea majoritate a documentarelor dezbăteau tematici militare și aveau o înclinație spre istoria Americii. Rețeaua a mai fost de asemenea criticată de către Stanley Kutner pentru difuzarea seriei controversate "The Men Who Killed Kennedy" în 2003. Kutner a fost una din cei trei istorici însărcinați să revizuiască documentarul, însă a fost dezaprobat de canal și nu a mai fost redifuzat. Pe de
History Channel () [Corola-website/Science/322942_a_324271]
-
UFO Hunters", "Ancient Aliens", "Nostradamus Effect", "Decoding the Past", "2012", "End of Days", "Last Days on Earth" , "Seven Signs of the Apocalypse" și documentarele despre apocalipsa mayașă. Seria de documentare "Ancient Aliens", care dezbate teoria paleoastronautica, a fost extrem de des criticată pentru că cercetătorii pun toate realizările arhitecturale, militare și culturale ale oamenilor din antichitate și miturile religioase pe seama contactului cu extratereștrii, ce ar fi vizitat planetă cu milenii în urmă. Din 16 februarie 2008 există un nou logo. Acel pătrat roșu
History Channel () [Corola-website/Science/322942_a_324271]
-
Odesa. Și-a cîștigat însă recunoașterea națională cu pelicula "Звeнигopа (Zvenigora)" (1928) ce l-a impus ca unul din cei mai importanți regizori ai epocii sale. Seria sa "Trilogia ucrainiană" (din care fac parte filmele: "Arsenal", "Pămîntul" și "Ivan"), deși criticată puternic de mass-media sovietică a acelor vremuri ce era de părere că realismul filmelor împiedică ideile revoluționare rusești, este cea mai cunoscută serie de filme produsă de Dovjenko. Pentru pelicula "Щopc (Șors)" Dovjenko a fost recompensat cu Premiul Stalin (1941
Olexandr Dovjenko () [Corola-website/Science/322965_a_324294]
-
că ar fi cauza indirectă a unui eventual colaps a Uniunii Sovietice. După apariția și diversificarea armelor nucleare, nu a existat nici un conflict militar major "(cu pierderi asemănătoare celor din Al II-lea Război Mondial)", astfel conform unora, DRA deși criticată, a păstrat pacea la nivel mondial. Atac Secundar Detectare perfectă Raționalitatea conducătorilor Inaplicabilitatea de apărare
Distrugere reciprocă asigurată () [Corola-website/Science/323969_a_325298]
-
Franța au avut loc la 17 iunie 1951. Aceste alegeri au avut loc într-un context de criză politică. Într-adevăr , majoritatea aflată la putere, reprezentată de a Treia Forță care cuprinde MRR, SFIO, Radicalii, UDSR și Moderații era constant criticată datorită unor dezacorduri puternice între membrii săi și schimbării permanente de miniștri începand de la înființarea ei. Confruntată cu frica de a pierde alegerile în favoarea Partidului Comunist Francez, a cărui popularitate continuase să se mențină. Un adversar mai temut era RPF
Alegeri legislative în Franța, 1951 () [Corola-website/Science/319503_a_320832]
-
considerați „gente ruthenus, natione polonus”. În particular, atitudinea ucrainenilor care se considerau polonezi era numită de restul conaționalilor „hrunivstvo” - „porcire”. Un termen similar, „magyarony”, era aplicat rutenilor maghiarizați din Transcarpatia, care doreau unirea acestei regiuni cu Ungaria. Un alt aspect criticat al etichetării ucrainenilor drept „maloruși” este imaginea stereotipă atribuită acestora din urmă de țărani analfabeți, cu puțină sau total lipsiți de stimă de sine.
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
procedură penală, excepție ridicată de Ion Vrăbete într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei soluții de renunțare la urmărirea penală. 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sintagma "interes public" din cuprinsul textului criticat este ambiguă, generatoare de corupție, determină săvârșirea de infracțiuni pentru care legea prevede pedepse de cel mult 7 ani, favorizează infractorii în condițiile în care organele de urmărire penală nu acționează în mod serios în sensul strângerii de probe cu privire la
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se subliniază faptul că, potrivit art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, soluția renunțării la urmărirea penală poate fi dispusă doar dacă sunt îndeplinite condițiile expres și limitativ enumerate de legiuitor în cuprinsul textului criticat, motiv pentru care nu se poate susține că acesta poate justifica pronunțarea unor soluții arbitrare. 6. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente la dezbateri, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
neconstituționalitate, cu privire la critica potrivit căreia sintagma "interes public" din cuprinsul dispozițiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală este ambiguă, nefiind definită în cuprinsul Codului de procedură penală sau al Codului penal, Curtea urmează a verifica dacă textul criticat conține suficiente elemente de determinare a conținutului acestei sintagme. 13. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii procesual penale, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita acestuia anterioară săvârșirii infracțiunii ��i eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii nu este de natură a clarifica înțelesul sintagmei criticate. Astfel, Curtea constată că sintagma "interes public" nu este determinată de legiuitor prin prevederile art. 318 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, iar elementele enumerate în cuprinsul acestora, drept criterii de determinare a "interesului public", nu sunt
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
în mod neechivoc, a operațiunilor pe care acestea le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor lor. În soluționarea cauzei, procurorul nu se poate îndepărta de conținutul acesteia, realizând delimitări ce intră în competența puterii legiuitoare. 16. În consecință, Curtea constată că textul criticat nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii penale, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală și, prin urmare, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevăd obligativitatea respectării în
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
a procesului penal, cât și competența organelor judiciare și modul concret de realizare a fiecărei subdiviziuni a fiecărei etape a procesului penal. Cu alte cuvine, Curtea constată că, în sistemul continental, jurisprudența nu constituie izvor de drept așa încât înțelesul sintagmei criticate să poată fi clarificat pe această cale, deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor. 17. În același sens, Curtea reține că instituția renunțării la urmărirea penală, reglementată la art. 318 din Codul de procedură penală, este diferită de
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
persoana suspectului sau a inculpatului, conduita acestuia anterioară săvârșirii infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. În urma acestei analize, procurorul poate decide să continue urmărirea penală sau, dimpotrivă, să renunțe la ea. Această opțiune este, conform normei criticate, rezultatul aprecierii interesului public existent în urmărirea penală și, într-un final, în pedepsirea săvârșirii faptelor cercetate. Prin urmare, interesul public în urmărirea sau în renunțarea la urmărirea unor fapte prevăzute de legea penală reprezintă interesul statului în pedepsirea săvârșirii
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
nu semnifică altceva, în cazul dispozițiilor art. 318 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, decât interesul public în realizarea actului de justiție, este una lipsită de echivoc. Așa fiind, sensul noțiunii de "interes public" din cuprinsul textului criticat este dedus, în mod direct, prin interpretarea logică a acestei norme. Pentru aceste motive apreciem că lipsa definirii exprese în Codul penal sau în Codul de procedură penală a noțiunii de "interes public", din cuprinsul dispozițiilor art. 318 alin. (1
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
că lipsa definirii exprese în Codul penal sau în Codul de procedură penală a noțiunii de "interes public", din cuprinsul dispozițiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale textului criticat. Așa cum rezultă din considerentele de drept comparat invocate la punctul anterior, interesul public este circumstanțiat, în mod similar, și în alte sisteme de drept în care este reglementată, sub o formă sau alta, instituția renunțării la urmărirea penală. Astfel, în
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
civil. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
1% pentru ce depășește 250.000 lei."; ... - Art. 7: "Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei." 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora, "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
2) privind accesul liber la justiție, precum și prevederilor art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, la interzicerea discriminării. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. 18. Astfel, în ceea ce privește art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
suportare a efortului bugetar necesar pentru exercitarea unui drept legal are efecte asupra nivelului de trai al cetățeanului, care încetează a mai fi decent." 7. Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la textul de lege criticat care vizează, în fapt, obligația de achitare a unei taxe judiciare de timbru, instanța de judecată reține ca fiind relevantă atât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, [în acest sens, invocând Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]