52,672 matches
-
se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A). Giurgiu are două stații feroviare, Giurgiu-Nord (construită pentru trenurile ce vin direct de la București și circulă spre Bulgaria) și Giurgiu. Calea ferata București-Giurgiu (1869, prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești) nu mai este însă folosită de la distrugerea podului peste râul Argeș de la Grădiștea, pod
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
încărcăturilor siriene sunt transponrtate de Chemins de Fer Syriens (compania feroviară siriană), care are legătură cu Căile Ferate Turcești de Stat (echvalentul turc). Pentru o țară relativ subdezvoltată, infrastructura feroviară a Siriei este bine menținută cu multe servicii expres și trenuri moderne. Rețeaua de drumuri din Siria este de 69.873 km lungime, inclusiv 1.103 km de autostrăzi. Țara are de asemenea 900 km navigabili, dar n-are căi navigabile semnificative economic. Siria este o țară semiaridă cu resurse de
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
avertizat pe țarul Nicolae al II-lea împotriva acestor amenințări pentru stabilitatea atât a Rusiei, cât și a regimului, și l-a sfătuit să formeze un nou guvern constituțional. Dar țarul a ignorat opinia Dumei de Stat. Izolat într-un tren special pe front, el și-a pierdut orice contact cu realitatea și cu direcția țării. Lipsa de popularitate a soției sale, de origine germană, a agravat discreditarea regimului, fapt confirmat în decembrie 1916 de de către un a sfătuitorului ocult al
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
la Petrograd, cu scopul declarat de a înăbuși în sânge sovietele și organizațiile muncitorești și să păstreze Rusia în război. În fața incapacității guvernului provizoriu de a se apăra, bolșevicii au organizat apărarea capitalei. Muncitorii au săpat tranșee, feroviarii au trimis trenurile pe linii secundare, iar trupele în cele din urmă s-au împrăștiat. Consecințele puciului au fost importante: masele s-au reînarmat, bolșevicii au reușit să iasă din semiclandestinitate, deținuții politici din iulie, inclusiv Troțki, au fost eliberați de către marinarii din
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
la Petrograd, cu scopul declarat de a înăbuși în sânge sovietele și organizațiile muncitorești și să păstreze Rusia în război. În fața incapacității guvernului provizoriu de a se apăra, bolșevicii au organizat apărarea capitalei. Muncitorii au săpat tranșee, feroviarii au trimis trenurile pe linii secundare, iar trupele în cele din urmă s-au împrăștiat. După tratatul de la Brest-Litovsk, țările au pus Rusia sub embargo și au debarcat trupe pentru a împiedica o victorie germană totală în Est. Japonezii, și apoi americanii, au
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
autoritate și doreau să afirme autonomia unei societăți civile, acum grav afectată, epuizată, și, din nou, supusă puterii. La 23 februarie 1918, Troțki a fondat Armata Roșie. Organizator energic și competent, bun orator, el a călătorit în întreaga țară cu trenul său blindat și a zburat de pe un front pe altul pentru a restabili peste tot situația militară, pentru a stimula energiile și a implementa un efort uriaș de propagandă destinat soldaților și maselor. El a restabilit și disciplina de fier
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
în Rusia, pentru a nu rămâne în afara vieții politice din țară. Ministrul de externe german, care spera că prezența la Petrograd a radicalilor bolșevici va ajuta încheierea unei păci separate pe frontul de est, a oferit fonduri substanțiale și un tren special, sigilat, pentru V.I.Lenin, I. Armând și alți 26 de revoluționari ruși din exil, cu care aceștia au călătorit nestingheriți din Elveția, prin toată Germania aflate în plin război, prin Suedia și Finlanda, până în capitala Rusiei. După Revoluția din
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
mult să îmbunătățească situația economică și socială din Rusia. Revoluționarii nu erau dornici să obțină puterea în cadrul regimului existent, ci luptau pentru răsturnarea țarismului (în copilărie, Nicolae și familia lui au supraviețuit unei tentative de asasinat cu bombă plasată în tren). Radicalizarea grupurilor politice era consecința refuzului țarului Alexandru al II-lea de a accepta cererea secțiunii liberale a nobilimii de adoptare a unei forme de guvernare reprezentativă (nu un regim parlamentar și cu atât mai puțin un sistem bazat pe
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
l este un mijloc de transport în comun pe cale ferată urbană, cu precădere subterană, cu trenuri rapide, alcătuite de obicei din 3-8 vagoane. În metrourile subterane, calea ferată se montează în tuneluri care au adâncimi până la 60 m. Primul metrou din lume a fost construit la Londra (1860-1863). În majoritatea cazurilor, o porțiune semnificativă a șinelor
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
șinelor sunt subterane. În țări vorbitoare de engleză, aceste sisteme se numesc frecvent "subway" sau "underground", în țări vorbitoare de germană se numesc U-Bahn. Pentru mai multe nume alternative, vezi secțiunea corespunzătoare. Dacă șinele sunt elevate, sistemul se poate numi "tren elevat" (El-train în engleză). Sisteme cu o capacitate mai mică se numesc "căi ferate ușoare" sau "metrou ușor", precum e sistemul Docklands Light Railway în Londra sau linia 41 de tramvai din București. O definiție a unui sistem "adevărat" de
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
jos: În general, mulți consideră că o porțiune significantă a șinelor trebuie să fie subterane pentru a fi considerat un sistem ca "metrou". Când șinele nu sunt subterane, sistemul este ori sistem de tramvai sau metrou ușor, sau sistem de trenuri urbane precum este RER în Paris sau S-Bahn în Germania și Austria. În România și în alte țări, mai ales cele care vorbesc limbi romanice sau limbi slavice, termenul "metrou" sau "metro" este cel mai comun. În alte țări, se
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
mai comun. În alte țări, se folosesc multe alte termene pentru ce este, în esență, același fel de sistem: Unele linii de metrou sunt construite la mărimile unor linii principale (interurbane), pe când alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane. Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
construite la mărimile unor linii principale (interurbane), pe când alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane. Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane. Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc același sistem ca trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra trenului. Mai rar, se găsesc trenuri cu roți de cauciuc
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc același sistem ca trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra trenului. Mai rar, se găsesc trenuri cu roți de cauciuc, precum unele linii din l din Paris si Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc același sistem ca trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra trenului. Mai rar, se găsesc trenuri cu roți de cauciuc, precum unele linii din l din Paris si Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile pot fi construite ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc același sistem ca trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra trenului. Mai rar, se găsesc trenuri cu roți de cauciuc, precum unele linii din l din Paris si Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile pot fi construite ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În orașe cu sistem de metrou
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra trenului. Mai rar, se găsesc trenuri cu roți de cauciuc, precum unele linii din l din Paris si Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile pot fi construite ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În orașe cu sistem de metrou elevat, se poate folosi forma de monorail, unde trenul călătorește pe o singură șină. În ultimii ani, s-au construit sisteme de metrou automatizate
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
l din Paris si Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile pot fi construite ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În orașe cu sistem de metrou elevat, se poate folosi forma de monorail, unde trenul călătorește pe o singură șină. În ultimii ani, s-au construit sisteme de metrou automatizate, fără șofer, care sunt controlate direct de la un centru de control. Acestea se pot găsi în Copenhaga, Singapore, Lille, Paris și alte orașe. Sisteme de
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
este mai lung decât . Deservirea Parisului și a aglomerării din jurul său este asigurată și de alte tipuri de transport în comun: Rețeaua expres regională din Île-de-France (RER) (451 milioane de călători în 2006 pe rețeaua RER RATP), Transilien (rețea de trenuri de suburbie, cu 655 de milioane de călători pe rețeaua SNCF, inclusiv RER), nouă linii de tranvai cu cale proprie (85 de milioane de pasageri în configurația din 2006), rețeaua de autobuze (997 de milioane de călători în 2006) precum și
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
ruperea concesiunii, precum și distrugerea arhivelor, ștergând astfel orice urmă a exploatării metroului din Paris de sectorul privat. Caietul de sarcini al metroului prevedea că acesta va fi subteran, cu tracțiune electrică, ecartament normal și un gabarit de ce interzicea practic circulația trenurilor normale. Scopul era ca metroul să nu poată trece de marginile capitalei și ca niciun tren din exterior să nu poată pătrunde în galeriile metroului. Motivele acestei alegeri erau atât militare cât și politice, pentru a garanta independența rețelei sub
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
privat. Caietul de sarcini al metroului prevedea că acesta va fi subteran, cu tracțiune electrică, ecartament normal și un gabarit de ce interzicea practic circulația trenurilor normale. Scopul era ca metroul să nu poată trece de marginile capitalei și ca niciun tren din exterior să nu poată pătrunde în galeriile metroului. Motivele acestei alegeri erau atât militare cât și politice, pentru a garanta independența rețelei sub conducerea Primăriei. De asemenea, caietul de sarcini mai prevedea și o rampă maximă de și o
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
lipsei bugetului, STIF finanțând în același timp proiectele EOLE (RER E) și Meteor, apoi până la Saint-Lazare și în final Olympiades. Linia 14 este prima linie de metoru din Paris ce funcționează fără mecanic, pe baza sistemului automat de exploatare a trenurilor (SAET) furnizat de Siemens Transportation Systems. Porțile aflate pe peron asigură securitatea călătorilor. Linia este caracterizată și de distanțele dintre stații mai apropiate de cele ale RER, mai ales între "Gare de Lyon" și "Châtelet", ce permit atingerea unei viteze
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
permit atingerea unei viteze comerciale medii de 40 km/h, deosebit de ridicată pentru metroul din Paris. Linia, ramele de metrou, precum și dimensiunile și decorarea stațiilor fac din ea mândria RATP și a companiilor Alstom și Siemens Transportation Systems. Stațiile permit trenuri de 8 vagoane, dar momentan ramele utilizate nu au decât 6. Pentru mărirea capacității liniei 1, cea mai frecventată din rețea, s-a trecut la automatizarea sa. Decisă în 2005, această automatizare s-a făcut cu doar câteva întreruperi ale
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
complet automată, la fel ca linia 14. Între noiembrie 2011 și februarie 2013, RATP a pus în serviciu ramele automate MP5 comandate la Alstom pentru linia 1. Bazate pe modelul MP 89 pe care îl înlocuiau, ele se disting de trenurile de pe linia 4 prin absența cabinei de conducere. Au totuși un pupitru de urgență. Între mai 2011 și martie 2012, RATP a transferat ramele MP 89 cu mecanic de pe linia 1 pe linia 4 pe măsură ce au intrat în serviciu ramele
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]