6,894 matches
-
vaccinului la grupurile vaccinate , în comparație cu grupul martor . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice 5. 3 Date preclinice de siguranță În studiile non- clinice au fost observate alterări ale valorilor enzimelor hepatice și ale calciului în studii de toxicitate după doze repetate la șobolani . Asemenea alterări ale funcției hepatice nu au fost observate până în prezent în studiile clinice la om . 6 . 8 6. 1 Lista excipienților Trometamol Clorură de sodiu Apă pentru preparate injectabile Polisorbat 80 6. 2 Incompatibilități În absența studiilor privind compatibilitatea
Ro_173 () [Corola-website/Science/290933_a_292262]
-
ÎI) Veverița uriașă Sciurus deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci țepoși Hystrix cristata (III GH) Porc țepos nord-african Erethizontidae Porci țepoși din Lumea Nouă
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci țepoși Hystrix cristata (III GH) Porc țepos nord-african Erethizontidae Porci țepoși din Lumea Nouă Sphiggurus mexicanus (III HN
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci țepoși Hystrix cristata (III GH) Porc țepos nord-african Erethizontidae Porci țepoși din Lumea Nouă Sphiggurus mexicanus (III HN) = 321 Porc țepos de copac
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci țepoși Hystrix cristata (III GH) Porc țepos nord-african Erethizontidae Porci țepoși din Lumea Nouă Sphiggurus mexicanus (III HN) = 321 Porc țepos de copac mexican Sphiggurus spinosus (III UY) = 321 Porc țepos Agoutidae Pâca Agouti pâca
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari (JECFA) a concluzionat, în cadrul celei de-a 65-a reuniuni din 7 - 16 iunie 2005, că acetamida (FL 16 047) este în mod evident cancerigenă, atât la șoareci, cât și la șobolani și că, deși mecanismul de formare a tumorii nu este cunoscut, posibilitatea unui mecanism genotoxic nu poate fi ignorată. JECFA a considerat că un astfel de compus nu ar trebui utilizat ca agent aromatizant. În consecință, acetamida nu respectă criteriile
32006D0252-ro () [Corola-website/Law/294762_a_296091]
-
bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci. În perioadele de migrație, un grup de ciufi de câmp și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de pasăre, peștele, fasolea verde, salata, germenii de grâu, drojdia și bananele sunt câteva din alimentele bogate în vitamina B. Vitamina B este un compus solubil în apă care a fost descoperit în anii 1930, în timpul studiilor nutriționale făcute pe șobolani. Vitamina a fost numită piridoxină pentru a indica similaritatea structurală cu piridina. Mai târziu, s-a arătat că vitamina B poate exista sub alte două forme chimice puțin diferite, numite piridoxal și piridoxamină. Toate cele trei forme ale vitaminei B
Vitamina B6 () [Corola-website/Science/301428_a_302757]
-
durata atât a somnului lent, cât și a celui paradoxal. Posibil, semnificația biologică a somnului constă în menținerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei la producerea somnului. Injectarea de adenozină în ventriculul cerebral la șobolani, prelungește durata somnului lent, pe când cofeina și alte metilxantine provoacă insomnie prin blocarea receptorilor adenozinici. Este confirmată reciprocitatea și conexiunea sistemelor serotonin- și noradrenergice în mecanismele reglării ciclurilor veghe-somn. Astfel, inhibiția sintezei serotoninei și lezarea nucleilor trunchilui cerebral provoacă insomnie
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
un gland bifid (bifurcat). Testiculele sunt cuprinse într-un scrot (cu excepția cârtiței cu pungă), care este situat prepenial (așezat înaintea penisului). Osul penian lipsește. Marea majoritate a marsupialelor nu au placentă. Există totuși câteva placentare adevărate (exemplu, câteva specii de șobolani și carnivore marsupiale). Din cauza lipsei placentei, puii sunt foarte puțin dezvoltați la naștere. La unele specii, puii se deplasează singuri până in marsupiu, la altele sunt luați cu gura de mamă și introduși în această pungă tegumentară. În marsupiu ei
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
astfel că supraviețuirea acestora era garantată. Lipsa oamenilor până relativ recent, la începerea erei turismului în Galápagos, a făcut ca speciile endemice să nu se teamă de oameni, acest fapt fiind o altă caracteristică unică a insulelor Galápagos. Animale ca șobolanii, porcii, caprele, câinii și pisicile sălbatice au fost aduse pe insule de către marinari și astăzi ele amenință speciile endemice. Suprafața stâncoasă a insulelor trădează originea lor geologică. Insulele Galápagos sunt insule vulcanice formate din lava care s-a înălțat de pe
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
reacțiilor adverse ale produselor medicamentoase. În România există un departament specific în cadrul ANM care supraveghează orice reacție adversă semnalată de către medici în practica medicală. "Farmacologia preclinică" este o specialitate a farmacologiei care studiază acțiunea medicamentelor asupra animalelor de laborator (șoareci, șobolani, iepuri, etc) sau asupra sistemelor biologice izolate (culturi de celule, organe, etc). Pe baza rezultatelor acestor cercetări experimentale se elaborează teorii preliminarii asupra posibilelor acțiuni pe care substanțele le au la nivelul organismului uman. Farmacologia preclinică are și o dimensiune
Farmacologie () [Corola-website/Science/300179_a_301508]
-
probabil de la populația germană din zonă, leagă peșteră cu cea din Hameln, Germania în care cântărețul din flaut din Hameln cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
sălbatice mari au dispărut, fiind înlocuite de cele domestice (bovine, cabaline, porcine și chiar ovine). Ca mamifere mici s-au întâlnit până la cel de-al doilea razboi mondial, parsul( Glis glis) și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul cenușiu (Rathus norvegicus) și șoarecele de casă (Mus musculus). Dintre păsările migratoare mai vin, însa din ce în ce mai puține, rândunica și privighetoarea cenușie. Ca păsări sedentare pot fi amintite cioara vânătă, stăncuța, coțofana, pițigoiul, vrabia, guguștiucul. Bineînțeles, există și păsări domestice.
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Ministerului sovietic al afacerilor externe și au cerut deschiderea unei anchete. În 2003, un grup comun de istorici americani și ruși a publicat părerea lor, că înaintea morții lui Stalin i s-a administrat varfarină, o otravă puternică folosită împotriva șobolanilor, care împiedică coagularea sângelui, deci cauzează la oameni hemoragie cerebrală. Varfarina nu are miros sau gust, deci este o otravă ideală. Faptele care înconjoară moartea lui Stalin probabil că nu vor fi lămurite pe deplin niciodată. Cert este că după
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
aici au adus cu ei și animalele domestice, precum oile, vacile, caii, câinii și pisicile. Au eliberat și pești de apă dulce, ca păstrăvii și somonii, în lacuri. Acum există o creștere semnificativă în numărul iepurilor sălbatici, a șoarecilor și șobolanilor, aceștia din urmă aduși de diversele vapoare, în special de cele rusești. De curând au fost găsite și câteva exemplare de lilieci. De asemenea, nu există nici insecte deosebite: de exemplu, feroezii sunt scutiți de înțepăturile țânțarilor. Dominantă este molia
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de "curse de șobolani". În anul 1476, după ce învinsese oștile Moldovei în Bătălia de la Valea Albă, sultanul otoman Mahomed al II-lea ("Cuceritorul") l-a forțat pe voievodul Moldovei, Ștefan cel Mare, să se îndrepte spre Cetatea Neamț aflată la o distanță de 27
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de "curse de șobolani". Intrarea în fortul mușatin se făcea printr-o poartă gotică, în arc frânt, aflată în turnul de nord-est. Inițial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea vârful Cerdacului, pe care se aflau "părcane", sub formă de șanțuri întărite
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]