16,963 matches
-
instituții, mai ales prin dinamica lor, inclusiv cazul special al Conferinței/Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, capitolul încheindu-se cu formula câtorva concluzii. Termenul regim internațional Reglementarea juridică a raporturilor dintre state este exploatată, din punct de vedere academic, mai ales de Dreptul Internațional Public. În ceea ce privește dimensiunea politică a problemei, direcția a fost urmată mai ales în tradiția groțiană a relațiilor internaționale. Grotius și adepții săi văd posibilă constituirea unei societăți internaționale prin negocierea intereselor în mod rațional și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
societăți, pe când din perspectiva păcii democratice, fundamentală este similitudinea de convingeri și practici politice. Renunțarea la perspectiva behavioristă și schimbările din perioada „războiului rece” au făcut ca abordarea „comunității de securitate” a lui Deutsch să fie practic abandonată în literatura academică de profil timp de aproape 40 de ani. Conceptul a fost relansat în anii 1990, mai ales prin opera lui Emanuel Adler și Michael Barnett, pentru care, în forma sa pluralistă, comunitatea de securitate desemnează o regiune transnațională compusă din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
domestică, democid intern și extern. După cum se poate observa, Rummel combină idei despre comportamentul extern și intern al democrațiilor, pe linia exportării caracteristicilor interne ale regimului politic în sfera comportamentul extern. Lucrarea care a atras în mod deosebit atenția lumii academice asupra fenomenului păcii democrate este însă compusă din două articole publicate de Michael Doyle în 1983 (Doyle, 1983, pp. 205-235 și 323-353; vezi și Doyle, 1986, pp. 1151-1169). În aceste articole, Doyle afirmă că statele care aderă la principiile liberale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conceptul anilor ’90” (Waters, 1995). Similar altor concepte centrale din vocabularul științelor politice, precum putere, democrație sau autodeterminare națională, termenul globalizare rămâne unul extrem de controversat, neavând o definiție precisă și nici universal (sau măcar majoritar) acceptată. Pe marginea sa, sfera academică a relațiilor internaționale a consemnat în ultimii ani o dezbatere internă ce poate fi încadrată în seria marilor dezbateri din istoria disciplinei și care, probabil, poate fi structurată de-a lungul următoarelor puncte de discuție: modul de conceptualizare a realității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a lungul următoarelor puncte de discuție: modul de conceptualizare a realității denumite de termen; instrumentele și metodele adecvate de măsurare a fenomenului; încadrarea sa temporală; evaluarea lui normativă; impactul său asupra statelor; pe baza celor de mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre pe de o parte, hiperglobaliști (sau radicali) și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cel puțin a unei „conștiințe globale” (Robertson, 1992, pp. 135, 8), agregate în jurul unui set minim de valori culturale împărtășite global. Dacă dimensiunea economică este cea mai vizibilă, dimensiunea culturală este cea mai controversată. Nu de puține ori, în spațiile academic, politic, și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno-culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei „conștiințe globale”. Ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
state. Dacă această opinie este împărtășită pe larg în comunitatea de experți, în schimb în privința răspunsului la întrebarea „Spre ce se îndreaptă sistemul internațional sau cum va arăta el?” nu s-a ajuns la un consens. În legătură cu acest subiect, comunitatea academică a produs o gamă largă de studii avansând scenarii și alternative la sistemul internațional pentru toate gusturile și categoriile, provocând astfel o adevărată „ciocnire a perspectivelor” (Hughes, 1994, pp. 411-422). Fără a ne pronunța definitiv asupra acestei întrebări complexe, vom
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a II-a, Palgrave, Londra. Buzan, Barry (1983), People, States, and Fear. The National Security Problem in International Relations, Wheatsheaf, Brighton. Buzan, Barry (1991), „Is International Security Possible?”, în Ken Booth (ed.), New Thinking about Strategy and International Security, HarperCollins Academic, Londra. Buzan, Barry (1995), „The Level of Analysis Problem in International Relations Reconsidered”, în Ken Booth și Steve Smith (eds.), International Relations Theory Today, Polity Press, Cambridge. Buzan, Barry (2000), Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
îndoială. Ca întotdeauna, Cristina Șandru a încercat să îmbunătățească nu doar calitatea exprimării, dar și claritatea ideatică. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, un cuvânt de mulțumire lui Mihail E. Ionescu, pentru constanta sa prezență nu doar în dimensiunea academică a vieții mele. Fără sprijinul constant al fratelui meu, mă îndoiesc că aș fi parcurs acest drum. Ca de obicei, scrierea unui material, și în special a unui material de această natură este prin sine însuși rezultatul numeroaselor influențe. Răspunderea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și „idealismul republican” (Moravcsik, 1997). Interesant este că, așa cum tot el arată, „[în anii ’20 și la începutul anilor ’30] studiul academic al relațiilor internaționale rămâne puternic liberal [...]. În Marea Britanie, imaginea sa este aceea a unui internaționalism liberal amenințat nu de curentul realist, ci mai degrabă de ideile socialiste, în vreme ce internaționalismul liberal american se vede amenințat mai degrabă de curentul izolaționist decât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
finalitate așteptată a politicilor guvernamentale, indiferent de suportul ideologic pe care sunt construite. Măsura în care se îndeplinește acest deziderat depinde de numeroși factori, a căror analiză constituie încă un subiect de mare interes, dezbătut pe larg atât în mediul academic, cât și la cele mai înalte niveluri decizionale. Lucrarea Globalizarea. Manifestări și reacții se înscrie în această dezbatere prin analiza modului în care globalizarea contribuie la transformarea realităților economice, sociale și ecologice ale statelor-națiune în vederea creării unui suport pentru formularea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de informații la începutul lunii februarie 2012, iar în biblioteci sunt înregistrate sute de lucrări care abordează acest proces. Ce informații noi pot fi aduse de autori pentru a prezenta încă o carte despre globalizare și mai ales după ce mediul academic românesc, profesorii de la ASE-București au „acoperit” domeniul cu lucrări deosebit de valoroase? Curajul de a aduce încă o informație în memoria colectivă asupra unui subiect controversat și pe un drum „bătătorit” poate fi justificat prin tipul și organizarea informațiilor descriptive și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
științele, tehnologia, matematica și ingineria, condiții pentru pregătirea viitorilor specialiști care pot influența în bine economia țărilor de origine. De asemenea, atrag tineri disciplinele informatice, ingineria și telecomunicațiile, domenii în care șase din zece doctoranzi provin din țări străine. Piața academică globală are ca efecte: atragerea de talente, de inteligență; mulți dintre absolvenți rămân să lucreze în universitățile țărilor-gazdă, în favoarea acestora; studenții străini primesc o instrucție superioară față de institutele academice din țările lor, contribuind la progresul țării natale; elemente de cultură
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în care șase din zece doctoranzi provin din țări străine. Piața academică globală are ca efecte: atragerea de talente, de inteligență; mulți dintre absolvenți rămân să lucreze în universitățile țărilor-gazdă, în favoarea acestora; studenții străini primesc o instrucție superioară față de institutele academice din țările lor, contribuind la progresul țării natale; elemente de cultură, civilizație, ideologie ale țărilor-gazdă sunt transferate altor țări; prietenii, colaborări de tip internațional pot fi inițiate de studenți și valorificate după absolvire în interes propriu sau național; realizarea unui
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în Marea Britanie, pe locul doi se află Olanda, Danemarca, pe locul trei. Atracția acestor țări se explică și prin sistemul burselor acordate sau prin alte facilități. De exemplu, în Danemarca, se permite accesul gratuit la anumit programe de studiu. Piața academică globală devine mai competitivă ca oricând. Țări precum China, Coreea de Sud sau Arabia Saudită au făcut o prioritate în crearea unor universități Worldclass. China cheltuiește miliarde de euro pentru îmbunătățirea calității instituțiilor de cercetare de elită, în timp ce regele saudit Abdulah a dirijat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
superioare globale. Colaborarea științifică transfrontalieră s-a accentuat sub diferite forme: publicații, schimb de profesori, parteneriate între universități, programe de cercetare-dezvoltare comune etc. La nivelul UE, un program de cercetare comun (FP<footnote Framework Programme (program-cadru). footnote> 1-7) antrenează cercetarea academică din toate țările membre ale Comunității. Sucursale ale Universităților de prestigiu se deschid într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Tendințele sesizabile pe piața academică se concretizează în conturarea unei rețele universitare globale și asocierea universităților cu corporațiile transnaționale. Piața
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
UE, un program de cercetare comun (FP<footnote Framework Programme (program-cadru). footnote> 1-7) antrenează cercetarea academică din toate țările membre ale Comunității. Sucursale ale Universităților de prestigiu se deschid într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Tendințele sesizabile pe piața academică se concretizează în conturarea unei rețele universitare globale și asocierea universităților cu corporațiile transnaționale. Piața academică din România este modestă, bazinul de recrutare limitându-se la propriile facultăți. Internaționalizarea corpului universitar este nesemnificativă, iar programele de studiu pot atrage un
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din toate țările membre ale Comunității. Sucursale ale Universităților de prestigiu se deschid într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Tendințele sesizabile pe piața academică se concretizează în conturarea unei rețele universitare globale și asocierea universităților cu corporațiile transnaționale. Piața academică din România este modestă, bazinul de recrutare limitându-se la propriile facultăți. Internaționalizarea corpului universitar este nesemnificativă, iar programele de studiu pot atrage un public regional.<footnote Ducaru, R., „Reforma universitară dintr-un foc”, Foreign Policy - România, ianuarie-februarie, 2011, pp.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
soluții ca introducerea contractelor de muncă pe durată limitată a cadrelor universitare, condiționată de performanțe, dar cu mecanism de recompensare a meritelor<footnote Domnișoru, C., „Oulu, Jucu, Titu”, în Foreign Policy - România, ianuarie-februarie 2011, p. 139. footnote> și colaborarea mediului academic cu firmele din parcurile științifice. De exemplu, în parcul industrial de la Titu, Centrul de Inginerie Renault-Tehnologie, Universitatea Politehnică București și Universitățile din Pitești, Iași, Galați derulează un proiect de colaborare. De asemenea, la Iași, Parcul Științific „Tehnopolis” are o colaborare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
gaze, metalurgie, ciment etc.), la care vor contribui cu propriul potențial de cercetare-dezvoltare. Poate fi adăugată și propunerea ca sectorul învățământ, de toate gradele, să fie reformat, adus la nivelul european modern, etapă necesară pentru asigurarea accesului pe piața globală academică. Capitolul 6 Informația și cunoașterea în context global În anul 1990, cercetătorul japonez Yoneji Masuda a elaborat conceptul de „societate informațională” ca esență a societății postindustriale. El consideră că în centrul societății postindustriale se află producerea, diseminarea și utilizarea informației
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mecanism de protecție a ocupațiilor/profesiilor față de orice imixtiune din afara domeniului, față de apariția unor pseudospecialiști, eliminarea unor activități de mal praxis. Prin procesul elaborării standardelor profesionale se consolidează astfel statutul profesiei și prestigiul ei în comunitate, precum și în cadrul mediului profesional, academic. Are loc o creștere graduală a înțelegerii corecte a specificului profesiei prin precizarea tipurilor de activități concrete ce pot fi desfășurate în acord cu cerințele formării. Cum se construiesc standardele profesionale Ca și în cazul constituirii ocupațiilor și profesiilor, se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
responsabilitate, efort uman și financiar la nivelul standardelor occidentale de vârf, imediat după Revoluție. Ea a dobândit rapid recunoașterea și aprecierea comunității, în ciuda eliminării ei totale din învățământ de către regimul comunist. Aceasta a câștigat într-un timp relativ scurt prestigiul academic în ansamblul profesiilor socioumane. De asemenea, a crescut rapid, an de an, interesul și motivația pentru profesie atât ale tinerilor, cât și ale celor care lucrează în sistemul de asistență socială, dar care nu au o calificare în domeniu. Facultățile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vol. Psihologie Socială, Aspecte Contemporane, Editura Polirom 1996. Zamfir, E., Social Services for Children at risk in Romania:the impact on the Quality of Life în Social Indicators Research, An International an Interdisciplinary Journal for Quality of Life Measurement, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Boston, London, vol. 42 No 1/1997. Zamfir, E., Social Work In Romania, în Revue Roumaine des Sciences Sociales, No 1/2002. Zamfir, E., Directions of Reform of Child and Family System in Romania, în Romanian Journal of
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
este problema principală pe care o ridică media audiovizuală, cel puțin în partea ei ficțională. Astfel, fie că este vorba despre violență fizică, despre violență verbală sau psihologică, conținutul de violență al unui program face obiectul discuțiilor atât în mediul academic, cât și în societatea civilă și, nu mai puțin, chiar în discuțiile cotidiene. Care este influența acestei violențe? Putem vorbi despre efecte pe termen scurt ale ei sau avem de-a face cu efecte pe termen lung, greu, dacă nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
răspunde la o întrebare sau de a rezolva o problemă. Prin urmare, în cazul oricărei cercetări trebuie să devină foarte clar care este problema cercetată. Există o multitudine de asemenea probleme (întrebări), însă o deosebire importantă între cercetătorii din mediul academic și pentru cei din practica organizațională ține de gradul de aplicativitate a temei. Primii sunt orientați mai mult spre cercetarea de tip fundamental, în timp ce ultimii realizează aproape în exclusivitate cercetări aplicative. Între caracteristicile cercetărilor aplicative amintim că evaluarea lor nu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]