33,912 matches
-
un viitor cu vitalitate și perseverență. Vom striga, atunci, precum Nelly Sachs către Paul Celan: [ ... ] cu poemele tale mi-ai dat o patrie, pe care crezusem înainte că mi-a fost confiscată de moarte. (Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078
„IUBIRE FĂRĂ MANUSCRIS” – VOLUMUL DE DEBUT SEMNAT CARMEN HUZUM (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365092_a_366421]
-
va susține teza cu titlul: “Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului” sub coordonarea regretatului Părinte Profesor de Patrologie și literatură Patristică Ioan G. Coman. Revenind pe plaiurile natale, este numit Profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeș și după desființarea istoricei Episcopii de aici merge la Timișoara, unde este numit în anul 1949 Secretar, apoi Referent principal la Centrul Eparhial, iar între anii 1952 - 1956 ocupă funcția de Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei și
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
lumina adevărului istoric, bucuria unuia îi plinește pe cei mulți.Căci cunoașterea Învățăturilor lui Iisus Hristos și împărtășirea acestora este: lumină, comoară, bucurie, și mai presus de toate „lada de zestre“ a umanității și creștinătății. Al.Florin Țene Membru al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Din suflet prin Cuvânt,ginduri despre carte / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1000, Anul III, 26 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
21, realizez că și azi plopii sunt fără soț, acolo, pe strada Luminii fără număr, unde nimic nu este întâmplător. Eu am ales să mărturisesc cu sufletul că poezia nu mai este un joc! Gheorghe A. Stroia Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte Adjud - Cireșar, 2013 Referință Bibliografică: Nu mai este un joc sau ” Parcurgerea drumului de la inocentul joc la maturitatea poetică” Prefață de Gheorghe A. Stroia / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 940, Anul
NU MAI ESTE UN JOC SAU ”PARCURGEREA DRUMULUI DE LA INOCENTUL JOC LA MATURITATEA POETICĂ” PREFAŢĂ DE GHEORGHE A. STROIA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365138_a_366467]
-
o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
prunii sădiți înainte de regulament nu a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Mehedinți - cultură și civilizație”, IV, Tr. Severin, 1982, p. 187-194.217 703 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 18-20. 704 .Încă din 1719, la Drincea existau 40 pogoane vie. (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, București, Editura Academiei, 1971, p. 72). 705 Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832. 706 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 5013/1835, f. 1.218 707 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13/1833, f. 3. 708
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
moșiei) conform unei înțelegeri vechi de 70 de ani. Arh. St. Drobeta Turnu Severein, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 20.220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
acestea m-au împins la mai multă informare, pentru a-mi consolida poziția de voluntar în campania împotriva acestui proiect. Mi s-a părut competente și de reținut afirmațiile profesorului universitar Ioan Aurel Pop, rectorul Universități Babeș-Bolyai și membru al Academiei: „În privința acestui proiect și al nocivității lui comunitatea științifică din România s-a pronunțat și, după enumerarea celor ce fac parte din comunitatea științifică și se opun proiectului, continuă: implementarea proiectului va duce la dispariția în cvasitotalitate a resurselor valoroase
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
autoportrete, în naturi statice, sau odalisce... Alma Redlinger este considerate astăzi „o doamnă a picturii romanești". Ea a fost răsplătită cu numeroase premii și distincții, dintre care aș cita premiul Marcel Iancu, decorația regelui Mihai și medalia de aur a Academiei de arte italiene ... Am avut recent surpriză să aflu că sora mai vârstnică a artistei, Iulia, și nepoata de sora, Liora locuiesc nu departe de mine, în Natania și că Alma vizitează din când în când Israelul. Dr. Dorel SCHOR
PICTURA CA VOCAŢIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365242_a_366571]
-
opun categoric acestui proiect, care ne bagă pe gât câteva miliarde de dolari și ne desființează identitatea, tradiția, istoria și ne lasă fără aur. Printre cei ce se opun cu argumente competente am să mă opresc la cadrele didactice din Academia de Științe Economice care au publicat un material intitulat 24 argumente contra proiectului RMGC, nici un argument pentru. Este un material academic de 15 pagini, ce spulberă toată propaganda gabrielenilor din Toronto. Este, după părerea mea, unul dintre cele mai clare
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (7) – CREDINŢĂ ÎN FORŢELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUŞITĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365268_a_366597]
-
că prin contractul secret încheiat cu „Gabriel Resources” cetățenii români sunt grosolan manipulați și înșelați de ambele părți semnatare ale contractului. Mi-am permis, pentru clarificarea realității, să reproduc telegrafic cele 24 de puncte de vedere ale cadrelor didactice ale Academiei de Studii Economice pentru că sunt competente și conțin esența impactului dezastruos al proiectului RMGC. Dacă am repetat, și voi mai repeta, anumite puncte ce conțin opinii asemănătoare ale unor academicieni, cercetători, oameni de cultură, ziariști autonomi și mai ales ale
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (7) – CREDINŢĂ ÎN FORŢELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUŞITĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365268_a_366597]
-
dintre ei (ex. politrucul Mircea Dușa) ajungând chiar miniștri. Firește că pentru asta e nevoie de tupeu nu glumă. Și mai e nevoie, așa cum a dovedit ipochimenul Dușa, să-ți falsifici biografia, că doar nu poți ieși în față cu Academia „Ștefan Gheorghiu”, și acea făcută târziu (cu ceva înainte de căderea comunismului) și la fără frecvență. Dar ăsta-i cel mai cinstit guvern de după 22 Decembrie 1989 și de el românii trebuie să fie mândri. Cum îmi răspundea cu indignare cineva
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad. La reîntoarcere — în vârstă de doar 26 de ani — mitropolitul Nicolae Bălan îl numește profesor de dogmatică (în anul 1929 suplinitor, în anul 1932 provizoriu, iar în anul 1935 definitiv) la Academia Teologică „Andreiana” din Sibiu, unde a predat până în anul 1946; din anul 1936 până în anul 1946 a funcționat și ca rector al acestei importante școli superioare teologice ortodoxe românești. Numit în luna mai anul 1934 și redactor al ziarului mitropolitan
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
suplinitor de dogmatică, publica la Sibiu — ca suport de curs la cererea expresă a mitropolitului Nicolae Bălan — traducerea românească a scolasticei Dogmatici ortodoxe din anul 1907 a profesorului atenian Christos Androutsos (1867-1935). În același an, 1930, în anuarul științific al Academiei „Andreiane” apare un prim studiu-program despre spiritualitatea Sfântului Grigorie Palama intitulat „Calea spre lumina dumnezeiască la Sfântul Grigorie Palama”. Taxarea teologiei bizantine de după Sfântul Ioan Damaschinul (� 749) drept una exclusiv „tradiționalistă” și pur repetitivă, susținea tânărul savant sibian, este „o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
închisori și lagăre de muncă forțată din care foarte mulți nu s-au mai întors niciodată. Acuzat pentru naționalism și antisovietism ca „trădător” și „criminal de război” și condamnat în contumacie la închisoare pe viață, profesorul Nichifor Crainic, exclus din Academie și din Societatea Scriitorilor, se refugiază din luna august anul 1944 și până în luna mai anul 1947 ascunzându-se prin diverse sate din Transilvania. În acest timp, în luna mai anul 1946, soția sa, Dr. Aglae Crainic, moare fără să
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Manifestare literar-artistică în cinstea Zilei Naționale a Limbii Române În organizarea revistei internaționale STARPRESS (director Ligya Diaconescu ) și a Ligi Scriitorilor Români (președinte Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română ), v-a avea loc în stațiunea Jupiter, Hotel Rio, în data de 31 august, orele 17, o manifestare literar-artistică dedicată Zilei Naționale a Limbii Române. În cadrul acestei manifestări vor fi înmânate premiile pentru poezie și proză la Concursul
MANIFESTARE LITERAR-ARTISTICĂ ÎN CINSTEA ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364822_a_366151]
-
cu cât ține seama de numeroși factori ce concură la manifestarea personalității. De fapt, aceste legături le găsim parțial amintite în monumentala lucrare monografică a distinsului academician D. Vatamaniuc: Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, apărută la Editura Academiei în anul 1968, dar și în cea a lui Lucian-Vasile Szabo, Complexul Slavici, publicată în anul 2012 la editura Universității de Vest din Timișoara. Ultima lucrare aduce date noi, mai complexe și nuanțate despre legăturile scriitorului cu centrala de spionaj
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
națională, pentru dreptate și adevăr. Pentru toate acestea a pătimit, a suportat dușmănii nemeritate din partea unora de la care nu se aștepta , ca N. Iorga, O. Goga, etc. BIBLIOGRAFIE 1) Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, Editura Academiei, București, 1968 2) Lucian Vasile-Szabo, Complexul Slavici, Editura Universității de Vest, Timișoara 2012 3) Lucian Boia, Germanofilii, Editura Humanitas, București, 2009 4) Ion Rusu Abrudeanu, România și Războiul Mondial, Editura Librăriei Socec et. Co, bucurești, 1921 5) Pompiliu Macrea, Ioan
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
câmpie verde. Acolo îmi sunt gândurile și casa. Adieri ușoare și calde ale vântului clatină ușor delicatele ramuri cu flori roșii. Alte flori, multicolore, zâmbesc duioase în razele soarelui. Înconjurate de grădinile parcului se înalță albele și somptuoasele coloane ale Academiei, cu frontoane bogat ornamentate, capodopere vechi ale artiștilor din generațiile apuse. Mulțimi de studenți își petrec clipe fericite pe aleile parcului. Alături de Academie, suplu și singuratic, se înalță un plop cu frunze tremurătoare, care presimte furtună și ploaie chiar și
IMAGINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364834_a_366163]
-
multicolore, zâmbesc duioase în razele soarelui. Înconjurate de grădinile parcului se înalță albele și somptuoasele coloane ale Academiei, cu frontoane bogat ornamentate, capodopere vechi ale artiștilor din generațiile apuse. Mulțimi de studenți își petrec clipe fericite pe aleile parcului. Alături de Academie, suplu și singuratic, se înalță un plop cu frunze tremurătoare, care presimte furtună și ploaie chiar și atunci când vântul abia adie și ceru-i senin. Un vânt puternic apropie din ce în ce mai mult o furtună întunecată ce coboară de sus, vărsând dintr-
IMAGINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364834_a_366163]
-
frunze tremurătoare, care presimte furtună și ploaie chiar și atunci când vântul abia adie și ceru-i senin. Un vânt puternic apropie din ce în ce mai mult o furtună întunecată ce coboară de sus, vărsând dintr-odată șuvoaie de apă peste elegantele colonade ale Academiei. Natura însăși este cutremurată de dezlănțuirea furtunii. Doar o singură pasăre își dorește o astfel de vreme, îndrăznind să se înălțe maiestuos către semețiile cerului și înghițind avidă șiroaiele de ploaie. Sunt un vânt călător, azi sunt aici, mâine - cine știe unde
IMAGINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364834_a_366163]
-
Articolele Autorului CASA DE CULTURĂ - a municipiului Cluj-Napoca - C.U.I. 4847513 Piața Lucian Blaga nr.1-3, et.3, tel. 0040-264-595322; fax: 0040-264-595309 e-mail: cmc up@yahoo.com, www.casadeculturacluj.ro COMUNICAT CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Artelor Tradiționale din România, CJCPCT, Casa de Cultură a Studenților, organizează, joi 7 noiembrie 2013, începând cu ora 16.00, în sala Europa a Casei de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3, et. 3, (actualul sediu al instituției
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364844_a_366173]
-
sala Europa a Casei de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3, et. 3, (actualul sediu al instituției noastre) următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Conferința cu tema: În căutarea identității - aventura vieții mele”, prezintă prof. dr. Corneliu BUCUR, președintele Academiei Artelor Tradiționale din România 2. Lansarea cărții : 50 de ani în căutarea identității, apărută la editura ALTIP, Alba Iulia, prezintă autorul. 3. Primirea de noi membri în Academia Artelor Tradiționale din România: Sava NEGREAN BRUDAȘCU, Aloisiu (Nucu) PANDREA, Ioan COZMA
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364844_a_366173]
-
În căutarea identității - aventura vieții mele”, prezintă prof. dr. Corneliu BUCUR, președintele Academiei Artelor Tradiționale din România 2. Lansarea cărții : 50 de ani în căutarea identității, apărută la editura ALTIP, Alba Iulia, prezintă autorul. 3. Primirea de noi membri în Academia Artelor Tradiționale din România: Sava NEGREAN BRUDAȘCU, Aloisiu (Nucu) PANDREA, Ioan COZMA Participă: Ioan BOCȘA, Aurel TĂMAȘ, Nucu PANDREA, Dorel ROHIAN și orchestra „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, dirijor, Ovidiu BARTEȘ. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364844_a_366173]