7,862 matches
-
sfîrșit chelnerul, foarte politicos și Întinzîndu-le lista de vinuri sub privirea atentă a șefului de sală, care-i supraveghea, avînd grijă să fie bine serviți și care venise pînă la masa lor patinînd pe gheață. — Șampanie, spuse Susan, adresîndu-se În adîncul sufletului ei celuilalt Julius, cel de la Londra Trebuie să sărbătorim ziua băiatului, explică pe un ton de glumă puțin cam exagerat. — Bine, șampanie, acceptă Juan Lucas, dispus să primească jocul sau ce naiba mai era și asta. Nu putu totuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
buni.“ Pentru Julius, care figurase printre cei mai buni pianiști de la Inmaculado Corazón, vorbele astea au fost ca o lovitură În moalele capului. Era profund jignit și simți că primește o lovitură simbolic-morală dată cu rigla care-l duru pînă-n adîncul sufletului. Totuși n-a zis nici mîlc, În schimb, ridică sus de tot Încheietura mîinii și vru să Înceapă exercițiul ca În vremurile bune, plin de simțire, În curînd avea să devină cel mai bun elev din lume, dar Frau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de lord Tews să mute echipamentul la Linn. Inclusiv premiul pentru toate descoperirile lui, o bilă care se rostogolea într-un du-te-vino neobosit într-un container ca un coșciug; o descoperire a epocii de aur care îi zdruncinase certitudinea până în adâncul ființei. Datorită bilei de energie nu ezitase să-l lase pe Tews să preia controlul tuturor obiectelor de artă ale unei culturi vechi si minunate. Trebuia doar să intre în posesia bilei și, datorită cunoașterii funcției acesteia, ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
te-ai întors, literalmente, în corpul feti ței care ai fost, sau poate și mai departe, printr-o memorie atavică: în corpul mamei tale, al bunicii tale sau al celtei, roxolanei sau sarmatei care ți-a fost stră-stră-stră-(...)-străbunică în adâncul timpurilor. Cred că ai colecționat și tu senzațiile acestea, spe rând că într-o zi le vei găsi sensul ascuns. În ceea ce mă privește, pe lângă multe alte ciudă țenii ale minții mele - mă gândesc uneori ce prețios aș fi ca
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și mai ales cât îi pasă. Mergeau pe străzi cu vechi clă diri galbene, cu macadamul neregulat și sonor. Oare și fata îl spiona în același fel, oare și ea se-ntreba dacă el mai știe? Avea și ea, în adâncul minții ei, o cameră secretă, identică în fiecare detaliu cu a lui Victor? O vizita în fiecare noapte, înainte de-a adormi, ca și el? Victor spera cu nebunie și-n același timp se temea cu disperare că-ntr-o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
glisa pe osiile sale către primăvară. Victor străbătuse în lung și-n lat ținuturile stranii ale nefe ricirii. Scrisese poeme foarte lungi și înghețase pe străzi pustii. Nu-nțelegea cum ieșise viu din iarnă. Într-o zi, căutând ceva prin adâncul șifonierului părin ților săi, găsi un pachețel ciudat. Era o pungă de hârtie uzată în care părinții îi păstraseră toți din țișorii de lapte, dulci la pipăit și lucitori ca sideful. Își amintea cum i se clătinau și cum și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
când vorbeau. Fuck și fucking în sus, fuck și fucking în jos, pro nunțat chiar cum se scrie, cam asta era trei sferturi din pălă vrăgeala lor. Noaptea, în liniștea aceea desă vârșită, le auzeai uneori miorlăind de plăcere în adâncul palatului. Pe lângă fauna asta, mai era la castel un personaj, Billy, pe care toți îl băteau pe umăr când treceau pe lângă el, un ins ce tot uda cu furtunul tufele de măceș sălbatic de pe lângă ziduri. Purta o salopetă ruptă și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
din pricina celorlalte sunete de trîmbiță ale celor trei îngeri, care au să mai sune." $9 1. Îngerul al cincilea a sunat din trîmbiță. Și am văzut o stea care căzuse din cer pe pămînt. I s-a dat cheia fîntînii Adîncului, 2. și a deschis fîntîna Adîncului. Din fîntînă s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fîntînii. 3. Din fum au ieșit niște lăcuste pe pămînt și li s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
celor trei îngeri, care au să mai sune." $9 1. Îngerul al cincilea a sunat din trîmbiță. Și am văzut o stea care căzuse din cer pe pămînt. I s-a dat cheia fîntînii Adîncului, 2. și a deschis fîntîna Adîncului. Din fîntînă s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fîntînii. 3. Din fum au ieșit niște lăcuste pe pămînt și li s-a dat o putere, ca puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
mulți cai, care se aruncă la luptă. 10. Aveau niște cozi ca de scorpii cu bolduri. Și în cozile lor stătea puterea, pe care o aveau ca să vatăme pe oameni cinci luni. 11. Peste ele aveau ca împărat pe îngerul Adîncului, care pe evreiește se cheamă Abadon, iar pe grecește Apolion. 12. Cea dintîi nenorocire a trecut. Iată că mai vin încă două nenorociri după ea. 13. Îngerul al șaselea a sunat din trîmbiță. Și am auzit un glas din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
ceilalți au fost uciși cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea călare pe cal. Și toate păsările s-au săturat din carnea lor. $20 1. Apoi am văzut coborîndu-se din cer un înger, care ținea în mînă cheia Adîncului și un lanț mare. 2. El a pus mîna pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este Diavolul și Satana, și l-a legat pentru o mie de ani. 3. L-a aruncat în Adînc, l-a închis acolo, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
ușor încheietura mâinii. Inima ei bătea foarte puternic. În parte, la gândul că nu mă va putea însoți, că voi întâlni acolo o altă femeie, dar și dintr-un motiv mult mai misterios, anume senzația că ne aflăm amândoi în adâncul celui mai straniu labirint din Uniunea Europeană. Brațele ei m-au cuprins și ne-am sărutat îndelung. Un sărut pătimaș, pe care îl întrerupeam doar pentru a respira, reluându-l apoi cu pasiune, făcându-l să dureze și mai mult... Linda
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
nou turist. Am interogat chelnerul, dar nici el n-a putut să-mi spună mai mult decât știam eu însumi. Legănându-se din cauza tangajului puternic, micul vapor sosi în port la miezul nopții, exact ca un monstru ieșit din adâncuri.Tristețea mă năpădi cu disperare.Nu puteam dormi. Departe, dincolo de ape, se vedea un foc. O flacără roșie ca rubinul își croia drum străpungând muntele și o linie de foc îmi străpungea parcă inima. Cine eram eu? Un muritor de
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
de fiecare dată înapoi. Parâme și otgoane se desprind de cheu Corăbiile se duc acum spre orizonturi depărtate, Mă prind de ultimul otgon, dar foarte greu Mă deslipesc de ziduri de cetate. Sfâșietor, prelungul vaiet de sirenă Mă ispitește în adâncuri ca pe Odisseu. Nu înțeleg nimic, m´afund în pernă Și fug de mine și cu mine tot mereu. Pe când la geam s´arată o lumină blândă Ce´mprăștie de zor afurisitele fantasme Îmi pare c´am scăpat de´o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93382]
-
trenul va ajunge nu știu cât timp a mai rămas. Pe lângă mine trec agale, glumind pe negrele cărări , indiferenți si nestatornici alți călători spre alte zări Mi-s pumnii plini de lacrimi, Doamne, și-i tot golesc, se umplu iar, căci din adâncul meu răzbate recunoștință pentru har. Încă mai am speranță-n suflet, chiar de mi-ar fi mâine mai greu, am scrisă-n mine-ncredințarea că-L voi vedea pe Dumnezeu! Abia acolo, sus, în slavă, EL va privi spre pumnii
C?l?toarea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83382_a_84707]
-
Doar un ceas care ticăie, chiar inima lui. Sunetul e împroșcat ca uleiul vărsat. Cap de capră. Mașina Ram. Ram tare. Ram claxon. Stafie în față. Ram în stafie. Capră moartă. Dă în claxon. Gata. Frână. Cădere. Iar scufundare în adâncuri fără fund. Cuvintele îi țăcăne prin cap, un marfar nesfârșit. Uneori aleargă și el pe lângă, zgâindu-se înăuntru. Alteori, cuvintele astea se zgâiesc afară, găsindu-l. E treaz sau pe undeva pe aproape. Corpul lui plutește intermitent, în derivă, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din el. Pași pe care-i face. De jur împrejur și de-acolo înapoi. Repetă cum se cere. Ceva ia formă, un „el“ suficient de mare ca să se cațăre la loc în el. În larmă și goană, el rămâne în adâncuri. Uneori, un lan de porumb, cu tulpinile care trosnesc și-i vorbesc. Nu știuse până acum că toate lucrurile vorbesc. A trebuit să încetinească pentru a auzi. Alteori, o insulă de mâl, plutind într-un țol de apă. Corpul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
holba la ea, cu fălcile căzute, fascinat. —Hai, drăguțule. Concentrează-te! Începu din nou să cânte: Unu, doi, am pantofi... —Noi. Silaba ieși afară, un mormăit grav. Lui Karin i se tăie răsuflarea în fața acestei prime dovezi că undeva în adâncuri Mark pricepea încă sensul. Fratele ei, care cu doar câteva săptămâni în urmă reparase un utilaj complicat de la abator, putea acum să completeze primul vers dintr-o poezioară pentru copii. Își apăsă falca, murmurând Ura! Bonnie continuă, susurând ca apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cunoscuse și-l intervievase pe îndelete se transformase în omul pe care-l descrisese în paginile cărții sale. Îl lăsase în urmă pe „Neil“, în oglinda din carte, pierdut undeva, dispărut într-o direcție imperceptibilă, spre un loc intangibil din adâncurile oglinzii fictive... Weber se trezi devreme, dintr-un somn agitat. Făcu un duș ca să se scuture de amorțeală, amintindu-și, cu o tresărire a conștiinței în timp ce apa fierbinte îl redeștepta, că mai făcuse unul în urmă cu doar câteva ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fermele pe care le știi. El se înfipse în ea, înțepenind. —Pauză. Vrei să-mi spui că tot orașul...? Karin începu să chicotească. Simțea cum o ia razna. Stresul vieții cotidiene pe noul tărâm al fratelui ei o trăgea în adâncuri. Kearney, Nebraska: un fals colosal, o copie găunoasă, în mărime naturală. Așa i se păruse și ei până se făcuse mare. Și de fiecare dată când se întorsese, în timpul maladiei terminale a mamei ei. Lumea preriei. Chicotea din ce în ce mai tare. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi putut, de fapt, să preceadă limbajul. Întrebarea n-avea nici o legătură cu prezentarea pe care tocmai o încheiase. Părea să se refere, cel mult, la acuzația din Harper’s că-și ratase adevărata vocație, că Gerald Weber era, în adâncul sufletului său, un fabulist. Supraviețui recepției fără alte umilințe. Calvarul îi făcuse o foame nebună, la doar câteva ore după cină, dar recepția oferea doar Shiraz și bucăți unsuroase de hering pe biscuiți. Întreaga sală se molipsi de Klüver-Bucy: își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
aduce pe toate la-ndemână din nedoritele lor depărtări. În valea exilului plin de contraste ne trezim adesea în golurile ei; să fii egal cu tine, nu ntotdeauna vrei pe ale vieții valuri de-atâtea ori nefaste. Atunci când, mai ales, adâncul ni se-ntunecă furtunile sunt gata să-si facă de cap și dacă ispitele-n trup nu mai încap picioarele și pe loc plat alunecă. Orice cădere, știu, duce-n necunoscut, acolo unde nu i decât sminteală; intemperiile și ele
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
păstrăm doar numele. Umblăm prin trecut și prin viitor, facem calcule cu altă-aritmetică zburăm, și nimic nu ne mpiedică aripile noastre în zbor. Stările-acestea deși-s accidente, au în mișcare farmecul lor; ce bună e apa din izvorul cu naltul adâncului în sentimente! 01.2013 Schimbări climatice Seacă fântânile, niciun fir de iarbă nu mai învie, bacii mută-n păduri stânile, oamenii umblă după sicrie. Erupții solare... La tablouri electrice se ard siguranțele, orice îngrijorare e-o-ntrebare, între pământ și
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
pe prispa unui schit lângă al tăcerii lacăt și mă uit în infinit poate îi voi da de capăt. Ziua s-a oprit din treabă, liniștea-i atât de sfântă! Un bătrân monah mă-ntreabă ce probleme mă frământă... din adâncuri de istorii, munții cu păduri pe ei, grei, sunt încărcați de glorii, de legende și de zmei. Oala văii dă în clocot, seara-n munți e sferică, bate toaca și un clopot, intru în biserică. Mă închin și cânt la
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
fel de lentile, șlefuite-n idealuri, ne fac viața mai ușoară... Fericit e cel ce zboară peste pajiști dar și valuri... 2012 Cu răbdare Ca să fii pescar versat, nu-i un lucru oarecare, măsori timpu-n lung și-n lat și adâncurile-n mare. Dimineața te găsește, mai cu duh, mai cu putere, barca plină e de pește ca și fagurii de miere. Iar când soarele răsare știi c-ai mai urcat o treaptă înspre-o lume și mai aptă cu ce
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]