6,732 matches
-
interioare de o frumusețe rară. Avea un temperament tolerant până la extrem și era o ființă de o bunătate generoasă parcă fără limite, iar însușirile sale, derivate din personalitatea ei devotată principiilor directoare ale etosului evreiesc, i-au asigurat respectul și admirația multora. Ea a crescut șapte copii cu truda frunții sale și chiar când tata reușea să rețină, din venitul său modest, un salariu pentru o servitoare, și atunci mama era cea care trudea la îndeplinirea principalelor munci casnice. Ultima servitoare
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
poate întreprinde în acest cadru o analiză aprofundată a acestei contribuții evreiești la cultura română; ea ar necesita spații de care nu dispunem aici, dar nici nu cred că ar fi indispensabilă argumentării tezelor mele. Vreau, în schimb, să reamintesc admirația marelui om politic și istoric Mihail Kogălniceanu, care nu s-a sfiit să recunoască în termeni cât se poate de clari că "geniile produse de acest mic și împrăștiat popor [evreu, n.a.] au lucrat pentru binele omenirii în genere și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
un savant în sat, nene. Sînt contrariat și intru în joc. Nu mai spuneți! Cine-i savantul?! Onofrei, bătrînul. A făcut o farfurie zburătoare! Și zboară? Da, zboară, strigă în cor. Mai mîngîi cîteva căpșoare și urc în mașină, în admirația tuturor. Iu, iu, iu și... nimic. Mai dau o dată la cheie și iar nimic. Apăs pedala de accelerație la fund și iarăși iu, iu, iu și tot nimic. Încep să transpir. Țîncii se amuză din ce în ce mai copios. Îi rog să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mor. O masă bună și un vin negru îmi redau pofta de viață. Vorbim multe și eu mă laud, profesor, lucrări publicate în America și, ce mai, un titan în fața căruia japonezii stau în genunchi, iar americanii cad lați de admirație. Sînt lovit în moalele capului cînd aud: Și eu am făcut o farfurie zburătoare. Mata ești domnul Onofrei? Da, eu sînt. Savantul? Da, savantul. Am făcut-o din inox, căptușită cu permaloi. Cu ce? Cu permaloi, un metal amagnetic. Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare ca Europa? Sînt triburi încă necunoscute... Aia o fi în Brazilia, în lungul Amazonului și afluenților săi. Păi, nu-s latino-americani? Ba da. Moș Tudor își plimbă privirea triumfător peste cei care ascultă. Unul din cei prezenți cade în admirație. Le știe moșul! N-are treabă cu nimeni... Bat în retragere și aș vrea să punem capăt disputei "științifice". Dar femeile cum umblă? Adică au ceva pe ele?! Sînt îmbrăcate ca și ale noastre în timpul verii. Pe naiba, se răstește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să facă o comparație cu pădurea aceea americană, în care era o mare unitate de tancuri și nu numai, acum dezafectată. Lucrase acolo și făcea drumul spre orașul Mobile cu mașina în fiecare zi. Ce diferență! scăpa John uimit de admirație. Aici mi-ar plăcea și mie să mor. Un brad, prea încărcat cu zăpada aurie, se scutură, provocînd un imens rug de pulbere auriu-argintie. O jivină sare la baza copacului, face cîteva salturi, se oprește și-l privește cu interes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nou spre "cornul abundenței". Decid să nu mai plec și îmi pun în ceașcă încă o cafea. Fata vine cu aceeași farfurie cît roata carului, plină ochi de zgîria tavanul cu bunătățile îngrămădite claie peste grămadă. Mă decid să lungesc admirația. Mama îmi zîmbește și se ridică elegant de la masă. Doar n-o să lase fata acolo, gîndesc naiv. Nu, n-o lasă pe dulceața aceea singură pentru mult timp, deoarece vine cu o altă căpiță de bunătăți. Din nou este doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
facă paradă cu bunăstarea sa, transpira mai peste tot o anume stare de naturalețe, acompaniată de o anumită stare de comoditate și nonșalanță pe care ți-o asigură conturile dolofane. Vila cochetă, lacul, piscina și parcul imens te umpleau de admirație pentru tot ce înseamnă bun gust și rafinament artistic. Nimic nu era la întîmplare, totul era aranjat, dirijat și construit de o minte plină de fantezie. Dirijarea vegetației, explozia de culori primăvara, vara și apoi toamna, furnizau un concert studiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Tot ce era nichelat strălucea, tot ce era vopsea lucea de-ți lua ochii. Iar sus, în șa, trona Héctor, care mișca tacticos pedalele și privea pigmeii din jur cu măreție și simpatie. Copii se uitau la dulcea minune cu admirație și, mai ales, cu jind. Alergau după el cîtiva metri și apoi se opreau să vadă zborul acelei mașinării imaginate de un orisha (zeu) inventiv și puternic. La Habana n-are pante mari și un biciclist plutește fără efort pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spus că este... unică. Pot să vin să o mai văd o dată? Sigur, cu multă plăcere... A venit, și, cum am deschis ușa, a țîșnit drept la iguană. Cu paharul în mînă se rotea în jurul minunii și scotea exclamații de admirație. Văd că te-a subjugat minunea asta... Da, mi-aș dori-o foarte mult, dar nu se găsesc... Consideră că-i a ta din acest moment. Rămîne năuc! Iau iguana și i-o ofer: Ține, un cadou, ca unui prieten
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
uneori, noaptea, se trezea și mai privea dulcea minune. În trafic era foarte prudent și acorda prioritate tuturor, chiar dacă unii îl așteptau să treacă el primul. Evident că mai întîi a arătat minunea tuturor prietenilor săi. Cu toții erau plini de admirație, erau plimbați cîțiva metri și apoi li se cerea părerea. Aproape toți socoteau cam cît ar trebui să economisească și, mai ales, cît timp, ca să-și cumpere și ei una, second hand, evident. După ce se încurcau în socoteli, concluzionau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mine ultimele vorbe ale Spiritului domnesc. M-am închinat smerit către biserică și am ieșit dintre zidurile Cetățuii. Prin minte defilau imagini ale avionului lui Aurel Vlaicu, care în 1911a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților străini și a mulțimii poporului.” Este vorba de momentul când, în prezența familiei regale, s-au inaugurat clădirile din incinta mănăstirii. Evenimentul a avut loc în timpul Jubileului Universității ieșene. Si, ca un val de tristețe a trecut peste mine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
suficient să inventezi și să pui în operă o structură pentru ca de aici să rezulte emoție estetică. Ne putem minuna de ingeniozitatea lui Comte, dar activitatea inteligenței nu creează emoția estetică dacă nu-și are punctul de plecare în sensibilitate. Admirația pe care Comte o avea pentru Italia și pentru Dante nu era fără rezerve. Arta lui Dante și apoi cea a pictorilor Renașterii suferă din cauză că s-au născut în momentul în care ordinea feudală și ambiția de universalitate care a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în sufletele auditoriului prin programele artistice prezentate. Tradițiile populare locale prezentate în cadrul programelor artistice, colindele, plugușorul, jocul ursului, a călușilor, capra, prezența lui Moș Crăciun aducea multă bucurie, căldură și emoție în sufletul fiecărui copil. Programele artistice se bucurau de admirația publicului asistat prin felul cum erau întocmite și executate. Calitățile vocale, cultura muzicală au determinat pe învățătorul Ioan Marcu să organizeze la nivelul școlii cât și la clasele pe care le conducea coruri pe una sau două voci, cu caracter
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
generație întreagă de mucenici, mărturisitori în duh și adevăr, ai crezului sfânt al unui neam român și creștin. La citirea acestei cărți impulsul meu a fost să strâng cu respect mâna care a scris această carte. Cu respect și cu admirație pentru felul în care a reușit să facă referire la lupta uriașă a unei generații trecută prin „moara dracilor”, în chinuri inimaginabile, la jertfa supremă. Autorul o face cu înțelegere caldă și plină de evlavie, cu siguranța celui ce știe
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
grămoșteni din neamul Bodaricilor au știut să le aplice. Mama era directă, dar niciodată pătimașă, spunea clar și fără echivoc ceea ce-o nemulțumea, nu acumula refulări ale unui sine neîmplinit, aspecte care cu siguranță i-au atras respectul și admirația în comunitatea noastră de cartier. Autocrația liniei sale educaționale și inflexibilitatea de a face compromisuri i-au atras apelativul cu care tata a „investit-o” mai în glumă, mai serios, „Doamna general Averescu”. Așa a ajuns mama pe buzele tuturor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să taie lemnul cu securile și să le aducă în sat cu care proprii. De la intrarea în sat până la gazdă, unde își depozitau lemnele până găseau o modalitate de valorificare, feciorii cântau anumite cântece specifice evenimentului și erau conduși de admirația fetelor și a oamenilor satului care-i petreceau cu privirile pe tot traseul. O altă sursă de venit, poate cea mai importantă o constituia fondul strâns de la familiile la care aceștia vor merge cu colinda. Gazdele cele mai înstărite, precum și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și ocrotire la Legația Română, unde prezența sa a produs mai întâi multă curiozitate și mai apoi mult entuziasm. Prin intermediul funcționarilor Legației, Badea Cârțan a făcut cunoștință cu mulți fruntași ai vieții publice italiene, filo români, care arătară o deosebită admirație pentru ciobanul nostru - filozof - cum îl numeau ei, având astfel șansa să viziteze Senatul, Forumul, Capitoliul și multe alte însemnate instituții ale Romei. În această călătorie făcută «per pedes apostolorum», Badea Cîrțan a avut de înfruntat inospitalitățile naturii, necunoscutul și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n-a putut pătrunde. Se îndreaptă dezamăgit spre Budapesta unde ca prin minune a fost primit în audiență de însuși prim ministrul de atunci, contele Ștefan Tisza, căruia îi ceru să i se facă dreptate. Cu un curaj ce merită admirația tuturor celor ce gîndesc românește, în cabinetul primului ministru obiectează împotriva samavolniciei autorităților maghiare prin care i-a fost transformată în cenușă întreaga sa comoară sufletească, strînsă cu atâta sârg, efort și sacrificii. - «Excelență, ce purtare-i aceea, să-mi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmi explica: Trec grupuri, grupuri de oameni reprezentând diferite ocupații. De ce poartă coșuri cu pâine, covrigi, cornuri? Fiindcă reprezintă brutarii. Nu vezi că sunt în halate albe și cu bonete pe cap? Ce frumoase sunt fetele astea, mi-am exprimat admirația, când a trecut un grup de tinere îmbrăcate în fuste colorate, cu șorțulețe cu volănașe și cu bluze cu mâneci scurte, bufante, legate cu panglicuțe, purtând buchete de flori și dansând în timp ce mergeau. ─ Reprezintă grădinăresele și florăresele. Treceau și autovehicole
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
vestul sălbatic străbătut de cai. Cândva și-or fi tropotit copitele pe aici. Am mers mult străbătând câmpia Tesaliei până când la orizont se arătau stâncile impresionante ale Meteorei. Nu pot descrie starea mea sufletească de atunci. Era un amestec de admirație, de curiozitate și de ce să nu recunosc și de teamă, mai ales că auzisem că unii turiști nu merseseră până la capăt. Ne urcăm până la mănăstirea aceea?mă întreba Janeta arătându-mi unul din locașurile sfinte ce se zărea pe una
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Pup DVD-ul. Reasamblat, computerul meu își recapătă demnitatea și misterul. Îl întreb pe magistru pe ce post e încadrat. N-au computerist în schemă. Muncitor necalificat. Unde ai învățat, dom'le, toate astea? Singur le-am învățat. Am toată admirația pentru acești tineri nemaipomeniți. La vârsta lor, băteam mingea de cârpă și mâncam semințe la bariera de la Ițcani. * Î n 1968 (an efervescent, cu mari complicații internaționale), în vederea plenarei CC din aprilie, a fost solicitat un tabel-sinteză cuprinzând scriitorii, ziariștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Compania). S-o credem până la capăt? Să n-o credem? N-am putea afirma că, pe tema "Intelectualii publici din România" nu s-a discutat și răs-discutat; însă, ori în cheie parodic-pamfletară, ori la polul opus, cu exclamațiile entuziaste ale admirației umile. Gavrilescu nu face nici una, nici alta. El încearcă să propună o cercetare doctă, de tip universitar-academic, doldora de note și alte trimiteri, clădită pe o bibliografie copleșitoare și (mai ales!) pe parcurgerea cu creionul în mână a mai tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prădat. Atenție, repetarea în text este și invitația mea către specialiști, psihologi mai ales, pentru studiul psihologiei individuale și colective a persoanei umane. Scrisă de un simplu locatar al Căminului, cartea tratează stări complexe de comportare. De la relațiile de simpatie, admirație și atracție, proprii oamenilor buni, aducătoare de iubire, prietenie, compasiune, integrare, înțelegere și armonie, coexistente alături de cele de antipatie și respingere care provoacă separare și rupuri, trăiri emoționale perturbatoare, negative și de durere - proprii celor dominați de stări care înseamnă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
calităților lui, autorul punându-și însăși însușirile personale care dau veridicitate personajului principal, însuflețindu-i și pe cei cu care a colaborat. Și, dacă așa stau lucrurile, atunci, de ce să nu-mi aduc și eu contribuția, acordând tot respectul și admirația mea celor care s-au trudit și mi-au pus cartea pe masă? Respect și admirație merită autorul și colaboratorii lui, pe deplin! Când mai întâlnești oameni de omenie care își duc căsnicia cu aceleași sentimente de iubire și respect
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]