6,618 matches
-
droguri; * există trei factori la nivel macro: oportunitățile economice, educaționale și culturale; * toate aceste categorii constituie factori motivatori în consumul de substanțe. Teoria are în centru factorii care determină formarea identității, în special la vârste mici - trecerea de la copilărie la adolescență (11-15 ani), atunci când indivizii sunt dependenți de adulți. Indivizii debutează în consumul de substanțe la această vârstă deoarece au dificultăți în a se defini ca persoană (la nivel micro), sunt atrași de grupurile deviante, consumatoare de substanțe, (la nivel mezo
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trăiesc și învață să se definească pe sine. Auto-marginalizarea este un concept (la nivel micro) care poate explică modul în care consumul de droguri inițiază percepția diferită asupra imaginii de sine. Ea se referă la experiențele timpurii din copilărie sau adolescență care îndepărtează individul de normele social acceptate. Copiilor nu le este frică de relațiile sociale până când nu devin conștienți de diferențele care apar între ei și ceilalți (Couch 1989). În studiile efectuate Anderson (1994, 1998) și Anderson, Anderson, DeMott (1998
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
caracteristice comunităților cu statut socio-economic precar: * deprivarea economică/materială, inclusiv venituri mici, case sărace și experimentarea perioadelor îndelungate de șomaj; * criminalitatea familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți; * educația nesatisfăcătoare, părinți fie autoritari, fie prea permisivi; * eșecul școlar. În perioada adolescenței tinerii simt cel mai acut nevoia apartenenței la un grup. Adolescenții pun mare preț pe legăturile de prietenie pe care le stabilesc. Pe un fond de nesiguranță, în care tânărul oscilează între obediență și revoltă, între independență și imitație, anticonformism
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de risc includ: consumul de alcool și tutun, condusul periculos, comportamentul sexual de risc, agresiunile interpersonale și comportamentul delincvent (Boyer, T., 2006, pp. 291-345). Este cunoscut că aceste tipuri de comportament se formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care potențează aceste comportamente trebuie bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
permite o mai bună înțelegere a vulnerabilității la comportamentele de risc prin analiza factorilor de risc și a factorilor protectivi. Modelul include următoarele componente care influențează vulnerabilitatea: * stresul: evenimente majore în viață, probleme de zi cu zi, transformări specifice etapei adolescenței; * normalizarea consumului de substanțe: aplicarea legii, accesibilitatea, prețul, reclama, sponsorizarea și promovarea, prezentarea în mass-media, rolul culturii; * atașamentul: atașamentul pozitiv (legat de persoane, animale, obiecte, instituții suportive) atașamentul negativ (leagă individul de persoane și instituții asociate cu consumul de substanțe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
normativă" comportamentul prin care membrul unui grup de prieteni va acționa în conformitate cu cerințele grupului doar pentru a fi acceptat de grup ("nu tragi cu noi un fum, nu ești de-al nostru"). Acest aspect joacă un rol semnificativ în perioada adolescenței, când deseori grupul devine superior familiei. Bandura adaugă termenul de "cogniție socială", prin care explică modul în care tinerii procesează informația socială - cu alte cuvinte, importanța acelor modele, care acționează ca niște "învățători" pentru când, cât de mult, unde și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Interesează de asemenea momentul debutului, respectiv al observării edemului și mai ales la adulții activi eventualele călătorii în țările cu filariosis [4]. Limfedemele primare se pot manifesta clinic de la naștere și sunt numite primare congenitale sau apar mai târziu, în adolescență și sunt numite limfedeme precoce (praecox). Tegumentele, țesutul celular subcutanat și membrul prezintă edemul cu caracterele descrise. Puseele repetate de limfangită supraadăugată obliterează noi limfatice și determină creșterea în volum a membrului inferior cu limfedem. În varianta de limfedem primar
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
regulă, manubriul și primele două arcuri costale nu sunt afectate. Incidență. Etiologie După Ravitch [17], această malformație apare la 1/300 sau 1/400 din nou născuții vii, frecvent de la naștere sau în primul an de viață, accentuându-se la adolescență. Poate fi simetric sau asimetric. Se asociază cu scolioza în 26% din cazuri, cu malformații congenitale cardiace în 1,5% și cu astmul bronșic în 5,2% din cazuri [20]. Au fost propuse mai multe mecanisme etiopatogenice, cum ar fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
Evaluare clinică și paraclinică Malformația este rar simptomatică de la naștere. Poate produce intoleranță la efort, durere toracică, dispnee, infecții respiratorii intercurente, palpitații, zgomote cardiace anormale la auscultația cordului. Devine clinic evidentă în jurul vârstei de 6 ani. Malformațiile necorectate chirurgical în adolescență pot evolua și cauza simptome din ce în ce mai pronunțate, pe măsura avansării în vârstă, necesitând rezolvare chirurgicală la vârsta adultă [8]. Uneori devine inacceptabilă din punct de vedere estetic, atât pentru pacient, cât și pentru familie și poate ridica probleme psihologice deosebite
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
folosirea acestora nu numai în stratificarea prognostică, dar și în terapia genică, încercările de acest gen neavând încă o aplicabilitate terapeutică la om. ASPECTE MORFOLOGICE În marea majoritate a cazurilor de CMH, hipertrofia VS apare și se dezvoltă rapid în adolescență, ajungând la o creștere a masei cordului ce depășește 500 de grame. CMH poate avea diverse expresii morfopatologice, de la prezența unui cord normal la un individ cu markeri genetici pozitivi pentru boală, la un ventricul stâng cu pereți mult îngroșați
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
informației și în a trece de la o idee la alta sau de la o acțiune la alta. Dezvoltare somatică la majoritatea copiilor autiști este armonioasă, fără anomalii fizice. Totuși la aproximativ 15% dintre copiii autiști apare epilepsia în copilărie sau la adolescență sub formă parțială. Crizele nu sunt severe și răspund la tratament anticonvulsiv. Copiii autiști cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani sunt mai scunzi decât copiii normali de aceiași vârstă, și pot prezenta aversiune față de unele alimente ori pot
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
spune că, deși structura setului de competențe didactice diferă de la un autor la altul, totuși diferența este una de exprimare, nu de conținut. Toți autorii menționați vorbesc despre cultură de specialitate, cultură generală, capacități de relaționare și manageriale. II. 1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră "vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, "vârsta de aur”; pentru unii ea este "vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este "vârsta
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
structura setului de competențe didactice diferă de la un autor la altul, totuși diferența este una de exprimare, nu de conținut. Toți autorii menționați vorbesc despre cultură de specialitate, cultură generală, capacități de relaționare și manageriale. II. 1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră "vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, "vârsta de aur”; pentru unii ea este "vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este "vârsta marilor elanuri”; este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
decretează unii, ba nu, ripostează alții, este "vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o "problemă moral-psihologică”, dar sunt și unii care cred că este aproape în exclusivitate o "problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescență derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viața omului, cu o dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei că soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei că soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001, p. 63) sau că adolescența este „vârsta la care se plămădește omul de mâine” (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Aceste schimbări semnifică despărțirea individului de copilări și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei că soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001, p. 63) sau că adolescența este „vârsta la care se plămădește omul de mâine” (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Aceste schimbări semnifică despărțirea individului de copilări și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii și intrarea în viața socială și culturală mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii și intrarea în viața socială și culturală mai largă a școlii și a comunității (E. Verza, U. Șchiopu, 1981, p. 177). Cu toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a tinereții, „desprinderi de cuib” și a încercării forțelor proprii. Altfel spus, această etapă de vârstă are o importanță esențială în formarea individului ca viitor adult. Au existat însă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de cuib” și a încercării forțelor proprii. Altfel spus, această etapă de vârstă are o importanță esențială în formarea individului ca viitor adult. Au existat însă și autori care și-au pus problema existenței unor societăți în care trecerea de la adolescență la vârsta adultă să se facă fără frământări și stres. În deceniul trei al secolului trecut, Margaret Mead, antropolog american, a descoperit o astfel de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății euro - americane către o mai mare libertate sexuală. Rezultatele cercetării lui Mead au fost contrazise șase decenii mai târziu de Freeman, care a descris societatea samoană ca puritană și violentă, copleșită
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a contribuit la evoluția societății euro - americane către o mai mare libertate sexuală. Rezultatele cercetării lui Mead au fost contrazise șase decenii mai târziu de Freeman, care a descris societatea samoană ca puritană și violentă, copleșită de sentimentul culpabilității, iar adolescența ca o perioadă plină de frământări. În același timp Freeman a argumentat că Mead a fost înșelată de adolescentele jenate de întrebările care vizau un subiect tabu sau că așa arăta societatea samoană înainte de colonizare (P. Dasen, M. Perregaux, M.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Perregaux, M. Rey, 1999, p. 60). Disputa Mead - Freeman, celebră în secolul trecut, nu a reușit să răspundă la întrebarea: Există societăți în care trecerea de la copilărie la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența nu este necesară
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]