167,112 matches
-
Tălparu nu-i răspunse. Gheorghe o chemă pe secretară, îi ceru să aducă trei cafele și-i spuse că apoi poate pleca, după care continuă discuția începută de Anghel. La noi, că suntem încă la început, că oameni mari de afaceri nu avem încă, cel puțin oficial, democrația este încă pură, însă vom vedea peste vreo zece ani... Dar mai dă-o-n mă-sa de politică și să ajungem la oile noastre. Cheresteaua s-a vândut și se vinde bine
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cred că este cazul să ne implicăm cu petrolul, Anghele. Ieri am vorbit cu Doltu, știi, de la externe, director la... mi-a dat un pont, e vorba de zahăr, pe relația Ucraina. Dorește 20%. Mi se pare mult. În principiu, afacerea eu o văd bună. Studiază și tu problema, apoi să ne întâlnim. La un moment dat, Petrache Tălparu își dădu seama că nu mai înțelege nimic: cei doi vorbeau de sute de mii de dolari, de bani virați în afară
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
nu a mai putut-o privi, îi căzuse ochiul. Țipătul ei încă mă mai bântuie. Tatăl ei mi-a dat cei mai mulți bani, fix o sută douăzeci de mărci. Cam atunci mi-am dat seama că e timpul să îmi închei afacerea. Gunther arăta jalnic și bătusem deja toate cartierele de lux. Văzusem lacrimi, frică, uimire, milă, oameni furioși sau nepăsători, priviri bănuitoare. Dar absolut toți s-au grăbit să scoată bani din buzunar pentru a nu l mai vedea pe Gunther
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pentru că nu îmi cer nici un buletin, nu-mi cer socoteală, nu-mi cer nimic. Eu le dau euro, ei îmi dau lei. Simplu, fără chitanță, fără nimic. Intru. Ca de obicei, dincolo de geamul securizat stau cei trei turci, probabil frați, afacerea fiilor cred, care au zis că ei sunt deștepți și că nu au de ce să plătească statului român din banii pe care ei îi muncesc. Fiecare dintre ei a primit un nume de la mine. Puștiu - cel din stânga. E puber, mic
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Așa că la întrebarea dumneavoastră, de ce am tras trei gloanțe în ziua de cutare, la ora cutare, la șaormeria Dristor în geamul blindat de la Exchange, răspunsul meu este: pentru că nu îmi plac mustăcioșii. Mă bucur că e în viață și că afacerea lui merge în continuare. Deci nu a fost o ten tativă de omor și nici de furt. Pușkulița funcționează cu alice. A fost doar un exchange. El mi-a dat lei, eu i-am dat euro. Răzvan Ropotan Cu capul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
a mișcat puțin, a clătinat capul, a tras un bilețel dintr-o cutie și mi l a dat. L-am luat. „Planeta de damă, Te gândești la un drum pe care ești hotărâtă să îl faci pentru întreprinderile tale. Despre afaceri, bagă de seamă 236 că este cineva care o să strice ideile și afacerea ta, dar tu să nu o asculți, refuză orice idee ți-ar da, nu-ți vrea binele. Norocul nu te lasă. Joia și sâmbăta sunt zile cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și mi l a dat. L-am luat. „Planeta de damă, Te gândești la un drum pe care ești hotărâtă să îl faci pentru întreprinderile tale. Despre afaceri, bagă de seamă 236 că este cineva care o să strice ideile și afacerea ta, dar tu să nu o asculți, refuză orice idee ți-ar da, nu-ți vrea binele. Norocul nu te lasă. Joia și sâmbăta sunt zile cu noroc pentru tine. Vei primi o veste pentru afacerile tale unde vei câștiga
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o să strice ideile și afacerea ta, dar tu să nu o asculți, refuză orice idee ți-ar da, nu-ți vrea binele. Norocul nu te lasă. Joia și sâmbăta sunt zile cu noroc pentru tine. Vei primi o veste pentru afacerile tale unde vei câștiga o sumă frumoasă. Loto: 83-29-53“ Am vrut să i-l dau înapoi, dar a spus că îl pot păstra. Am zâmbit și i-am mulțumit. Nu era nimic adevărat. M-am ridicat să plec, dar papagalul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Justiție dreptate... "pentru dulăi, nu pentru căței". Alt exemplu: un tânăr sărac care are de Întreținut o familie și n-are nici o altă perspectivă Își vinde apartamentul și pleacă cu așa zișii prieteni În țară ca să cumpere un Început de afacere. Pe drum Îi apucă setea. Proprietarul mașinii rămâne să "păzească" banii, prietenul lui Îl ia pe sărac la un suc... și rămân cu sucul, pentru că Între timp mașina s-a evaporat cu tot cu bani. Se reclamă la poliție, se ajunge la
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și pe toate drumurile. Un tânăr ferit În familie de vicisitudinile vieții vrea totuși să facă ceva, să se Întrețină singur și poate să-i ajute și pe părinți la nevoie. Și Încearcă, și are curajul să pună de-o afacere; și și dorește să câștige cinstit, să-și Încropească o casă, o familie și o viață frumoasă. Totul bun și frumos până aici; numai că afacerea au derulat-o alții pe numele societății lui; banii i-au Încasat tot acești
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și pe părinți la nevoie. Și Încearcă, și are curajul să pună de-o afacere; și și dorește să câștige cinstit, să-și Încropească o casă, o familie și o viață frumoasă. Totul bun și frumos până aici; numai că afacerea au derulat-o alții pe numele societății lui; banii i-au Încasat tot acești alții, iar tânărul, vinovat doar de prea marea Încredere pe care a avut-o În oameni, urmează să plătească; și nu o dată, ci de două ori
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
care le-a acordat Încrederea și posibilitatea ocupării acestui fotoliu despre care vorbesc cu dispreț din vârful buzelor și de care-și vor aminti doar la viitoarele alegeri. În rest, ei sunt tari și mari, numai voința lor contează, numai afacerile lor contează, numai copiii lor sunt buni, ceilalți, la gunoi cu ei, la canal, la furat, la droguri, la crimă. Ce contează că sunt și ei copiii unor părinți; ce contează că n-au unde munci și, În consecință, ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
-i... ajute să se Înmulțească pentru ei, dar așa...?!? ce rost are?... nu? Da! În schimb, ne dăruiesc cu legi, legi, legi, legișoare, legiuțe... ordonanțe consfințite... Și nu știu cum se face că În timp ce emit aceste legi dorm, cască, citesc presa, aranjează afaceri, lipsesc de la ședințe, că au treburi personale mai importante de realizat, și iarăși dorm, dar nu uită să-și propună și să aplice legi numai și numai În propriul interes, doar muncesc mult pentru țară... chiar și sforăind. Aduceți-vă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
treaba voastră, nu, asta așa trebuie să fie?! Faceți legi peste legi ca să-i băgați la pușcărie pe toți: pe cei care fură un știulete sau o găină, sau numai pentru că au această intenție, pe cei mici care eșuează În afaceri tot din cauza legilor voastre stufoase și suprapuse, Într-un cuvânt pe toți cei care nu vă convin (dacă cumva Îndrăznesc să vă jignească cu vreun adevăr), care vă sunt indiferenți și de care vă amintiți doar la alegeri (buni de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de piață”, și ce piață! Numai piață, că altceva nu mai avem. Ce ne mai trebuie ILF-uri cu depozite și magazine, Întreprinderi care au concurat dintotdeauna piața, când noi le-am transformat În fabrici de Încălțăminte sau În alte afaceri profitabile pe moment. Ce-i trebuie românului să mănânce, problema e să nu umble desculț. Chiar dacă n-are cu ce-și cumpăra pantofii. Noi oferim, prin reprezentanții noștri. Noi, fostă țară „eminamente agricolă”, care i-am hrănit pe toți din
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
niște bijuterii care, Într-adevăr, nu puteau concura cu vestul pentru că erau mult mai performante. Dar de ce să avem prea mulți muncitori care s-ar putea să și gândească, de ce să fie ei independenți, când se poate pune de-o afacere cu străinul. Să fiți mulțumiți dacă găsiți posturi de slugi prost plătite la străini, voi, simpli cetățeni! Iar pământul să se descurce și el. Ce trebuie legi care să-l apere cu toate bogățiile lui? Ce trebuie legi pentru ape
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Ce trebuie legi pentru ape, păduri, livezi, vii, mediu? De cine să le apărăm? Doar se apără singure, ca și limba română pe care o terfelesc toți. Și apoi ce ne mai trebuie livezi? Jos cu ele! Importăm fructe pentru că afacerea este mai bună. Ce ne trebuie vii? Strugurii din Maroc și Grecia sunt mai parfumați, chiar dacă nu-i puteți mânca de scumpi ce sunt. Ce ne mai trebuie păduri? Hai să vindem tot, chiar dacă pământul se revoltă și se prăbușește
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
L-ai găsit pe Tom? Nu l-am găsit. I-am lăsat vorbă la Comandament. Desigur, făcu ea dezamăgită și-și trase mâinile. Credeam... Eram convinsă că-l întâlnesc! Îmi pare rău, spuse Tudor, adică eu în timp ce mă ocup de afacerile tale neplăcute, tu... Nu sunt afacerile mele neplăcute, spuse ea cu voce schimbată, și-o înstrăinare ostilă se așeză între ei. Bine, bine, se precipită el, căutându-i ochii prin întuneric. Își aprinse țigara, inspirând fumul zgomotos. La spital! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
l-am găsit. I-am lăsat vorbă la Comandament. Desigur, făcu ea dezamăgită și-și trase mâinile. Credeam... Eram convinsă că-l întâlnesc! Îmi pare rău, spuse Tudor, adică eu în timp ce mă ocup de afacerile tale neplăcute, tu... Nu sunt afacerile mele neplăcute, spuse ea cu voce schimbată, și-o înstrăinare ostilă se așeză între ei. Bine, bine, se precipită el, căutându-i ochii prin întuneric. Își aprinse țigara, inspirând fumul zgomotos. La spital! strigă el șoferului. Vii cu mine sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
alături de corespondența purtată în relațiile politice ale Moldovei cu alte state, existenta unui serviciu poștal bine organizat. De acest serviciu, deși destinat a rezolva numai nevoile statului, se vor fi folosit deseori negustorii și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit "capuchehaie". Relațiile cu Constantinopolul devenind din ce în ce mai dese și circulația curierilor călări sau în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
explica regularitatea și rapiditatea cu care se făcea și mai înainte de 1834, schimbul de corespondențe particulare între Fălticeni, capitală și alte orașe. Scrisorile particulare sau comisioanele circulau și prin mijlocirea călătorilor, mai ales a negustorilor care cutreierau drumurile, în interesul afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din Țara Românească sau din alte țări. O scrisoare din București, datată 16 iulie 1826, adresată fraților Focșăneanu din Fălticeni, a fost adusă de un negustor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au încheiat aranjamente privind alte trimiteri decât obiectele de corespondență. La al doilea congres, care s-a ținut la Paris, în 2 mai 1878, pe lângă modificările aduse convenției în privința taxelor poștale la obiectele de corespondență, greutății maxime pentru hârtiile de afaceri și imprimate etc., s-au încheiat și două aranjamente, pe baza cărora Administrația Poștelor Române a introdus în serviciul internațional, la 1 aprilie 1879, mandatele poștale și scrisorile cu valoare declarată. În afara congreselor, Convenția a prevăzut “Conferințe administrative”, pentru examinarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
modificărilor în serviciile poștale interne. În consecință, altă lege telegrafo-poștală, îmbunătățită în comparație cu cea din 1871(cu modificările din 1876), s-a pus în aplicare la 1 aprilie 1880. Noua lege adaugă ,la obiectele de corespondență, cărțile poștale și hârtiile de afaceri, introduse în circulație la 1 iunie 1873 și respectiv la 1 iulie 1875. România s-a numărat printre primele țări din Europa care a adoptat cartea poștală, cel mai practic sistem de comunicare scrisă între oameni. Erau de două feluri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
text, compuse din adresă și semnătură, dar admise la expediere numai în zilele onomastice și de anul nou. Tot din anul 1895, în serviciul intern, s-a admis la prezentare indicația “ramburs” pentru imprimate, probe de mărfuri și hârtii de afaceri. În anul următor, avantajat a fost comerțul de cereale, prin majorarea greutății “probelor de cereale”, expediate fără creșterea taxelor. Din 1899, taxele de factaj pentru obiectele de mesagerii, predate la domiciliul destinatarilor, puteau fi încasate la prezentare, scutind destinatarii de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]