11,041 matches
-
planul În care se consumă conduitele ofensive (verbal, acțional, simbolic sunt variabile importante În Înțelegerea fenomenului. 2 Agresivitatea - trăsătură Înnăscută sau dobândită? O problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
care tind să reducă pulsiunile vieții cu scopul de a le suprima pe acestea, readucând viața la formele ei anorganice. La Început, pulsiunile morții se Îndreaptă spre interior, urmărind aceasta distrucție, apoi se orienrează spre ezterior, manifestându-se ca pulsiuni agresive sau distructive. Pulsiunea sexuaăa este concepută ca un puseu intern, ale cărei activități nu trebuie echivalate cu cele ale activității sexuale În accepțiunea curentă, În sensul că pulsiunea sexuală acoperă un câmp mai larg de manifestare. Pulsiunea vieții se constituie
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenzcâștigătorul premiului Nobel În 1968 accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba de o energie instinctuală, acumulată pe perioade mari de timp ca și de o descărcare a acestei energii, remodelată În bună măsură de factorii de relație și conjuncturali, care fac posibil, Într-un anumit grad, controlul asupra acesteia
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
selecție naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
crescut Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitori se prezenta asfel: aproape zero(Norvegia; sub 1(Anglia; 2(Canada și Ghanda; 3(India și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
2(Canada și Ghanda; 3(India și Italia; 4(Ungaria; 9(SUA; 13(Irlanda de Nord; aproape 14(Thailanda. 2.1.3.Modelul neurobiologic Modelul neurobiologic (Bernard pleacă de la reacțiile excitative ale celulei vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
reacțiile excitative ale celulei vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul agresiv are caracteristici particulare. Aceste caracteristici sunt date de organizarea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul agresiv are caracteristici particulare. Aceste caracteristici sunt date de organizarea specificp a sistemului nervos central, cât și de modelarea funcțională obținută ontogenetic prin stimulări de mediu sociocultural. A doua caracteristică a modelului neurobiologic este constituită de insăși funcționalitatea sistemului nervos, bazată
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonală și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea. 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
reacțiile cu caracter predominant intelectual și obiectiv, reacții de interpretare adecvată a situației frustrante. Între cele două clase există una intermediară, aeea a indivizilor care, cunoscând normele morale, sociale, dar fără a le interioriza sau accepta, disimulează sau amână reacțiile agresive (Rudică, T., 1979, Pp.137-140. 2.2.2.Teoria Învățării sociale Dintr-o altă perspectivă, teoreticienii Învățării sociale susțin că agresivitatea este dobândită fie prin Învățare directă acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea comportamentului agresiv la copii . Putem așadar disocia două aspecte În anlizele asupra agresivității. Pe de o parte, agresivitatea este considerată o trăsătură internă, inaccesibilă, care ține mai mult de instinct, o potențialitate de a Înfrunta dificultățile, și este parte integrantă a individului
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbal, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429 identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă Agresivitatea spontnaă și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429 identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă Agresivitatea spontnaă și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: Agresivitatea fiziăa și agresivitatea verbală Agresivitatea directă, cu efecte
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă Agresivitatea spontnaă și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: Agresivitatea fiziăa și agresivitatea verbală Agresivitatea directă, cu efecte directe asupra victimei, și agresivitatea indirectă, Între agresor și victimă existând intermediari. 3. In funcție de obiectivele urmărite, diferențiază: Agresivitatea ce urmarește obținerea unor beneficii, a unui câștig material Agresivitatea ce
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și agresivitatea instrumentală. Diferența principala constă În faptul că prima formă apare, mai ales, ca urmare a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentală este orientată, În primul rând, În directia obtinerii unui castig material (bani, obiecte etc, iar actul agresiv in calitate de mijloc de obținere a unor asemenea achiziții. O formă particulară de agresivitate instrumentală o constituie conflictul realistic de grup, formulare ce aparține autorilor americani Levine și Campbell.Specific pentru acest tip de conflict este faptul că anumite
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001 și include: 1. Agresiuni
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994 a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivă, diferite de mesajul propriu zis. Ea constituie o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate de jocul subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat un prejudiciu sau traumă psihică. 2. Sarcasmul este forma mai
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
este forma mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologicsadismulși vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
se reduce numai la canalul verbal sau ligvistic. In realitate, un rol considerabil În comunicare și implicit În comunicarea agresivității, Îl dețin elementele non-verbale, gestica, mimica, mișcările și atitudinile corporale. Privirea poate transmite uneori stări emotiv-conflictuale cu o mare Încărcătură agresivă. Dupa Încrucișarea privirilor, mișcarea miușchilor feței și atitudinea corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare a persoanei, Înainte ca aceasta să o facă prin intermediul limbajului. Neputând recurge la forme verbale, adolescenții vor recurge la priviri amenințătoare
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare a persoanei, Înainte ca aceasta să o facă prin intermediul limbajului. Neputând recurge la forme verbale, adolescenții vor recurge la priviri amenințătoare, nemulțumite, fixe, care sunt resimțite de către ceilalți ca agresive. Privirile Încruntate pot exprima mai mult decât o pot face cuvintele. Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai frecvente surse de influențare a agresivității; Atacul sau provocarea directă, fizică sau verbală, ce atrage, de cele mai multe ori, răspunsul agresiv al celui vizat; și nu de puține ori, șirul răzbunărilor devine practic nesfârșit (acte teroriste, răzbuăari tip vendetă, care fac multe victime din persoane nevinovate; Durerea fizică și morală poate duce la creșterea agresivității; În urma unor cercetări efectuate, L. Berkowitz
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]