18,056 matches
-
Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și Maskin (1995), (1998), Woeginger (2004), Miroiu (2004). În direcția analizării sistemelor de vot sau regulilor de votare alternative la regula majorității, au avut contribuții importante Fishburn (1973), Brams and Fishburn (1983), Nurmi (1987), Merrill (1988), Saari (1988) , (1996), (1999), (2000a), (2000b), (2006), Saari și Tătaru (1999), Risse (2005). O altă temă de cercetare care a primit o atenție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Teoria Alegerii Sociale este preocupată cu descrierea, designul sau evaluarea sistemelor prin care grupurile de indivizi ajung la decizii sociale prin intermediul deciziilor și acțiunilor indivizilor din grupuri. În multe cazuri, sistemul este unul de tip electoral, în care candidații sau alternativele sunt propuși potrivit anumitor reguli, și apoi sunt votați de electorat pe baza unor alte reguli. În alte cazuri, sistemul poate implica mecanisme ale pieței prin care alternativele sociale sunt selectate pe baza activităților care nu sunt de tip vot
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
multe cazuri, sistemul este unul de tip electoral, în care candidații sau alternativele sunt propuși potrivit anumitor reguli, și apoi sunt votați de electorat pe baza unor alte reguli. În alte cazuri, sistemul poate implica mecanisme ale pieței prin care alternativele sociale sunt selectate pe baza activităților care nu sunt de tip vot, ale indivizilor”. [Fishburn, 1974, p. 63] footnote> surprinde destul de bine câteva elemente necesare pentru trasarea granițelor Teoriei Alegerii Sociale. În primul rând, individualismul metodologic: unitatea de analiză este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde de proprietăți ale alternativelor în discuție, cum ar fi preferințele membrilor individuali ai societății. Orice persoană care se gândește la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde de proprietăți ale alternativelor în discuție, cum ar fi preferințele membrilor individuali ai societății. Orice persoană care se gândește la ideea de bine social va avea anumite credințe în privința caracteristicilor pe care trebuie să le aibă o stare socială pentru a fi considerată una
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal rațional - în sensul că este capabil să ierarhizeze complet și aciclic o mulțime oarecare de alternative -, putem avea în vedere trei lucruri sensibil diferite. Pe de o parte, putem să invocăm un studiu empiric care să arate că lucrurile stau într-adevăr așa pentru toți oamenii sau măcar pentru o parte a lor. Pe de altă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x este preferat lui y”, formal xPy pentru relația de preferință strictă; pentru relația de indiferență „x este la fel de bun ca y” sau „x este preferat la fel ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu și conținutul sau criteriul pe baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar, în termenii lui B. Hansson (1968), „suficient de generale în așa fel încât să fie îndeplinite de toate relațiile de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425]. Alternativele sunt combinate prin operatorii logicii propoziționale, dar sunt folosite, de asemenea, variabile și cuantificatori din logica de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de tip alegeri de comitet sau alegeri de masă, le poate determina, încă înainte de a-l pune în practică. Putem, așadar, cunoaște, înainte de a avea suport empiric pentru aceasta, faptul că, dacă folosim regula majorității cu mai mult de două alternative este posibil ca nicio alternativă să nu poată câștiga (vezi rezultatul lui Condorcet), că anumite sisteme electorale produc un grad de disproporționalitate mai mare decât altele, putând astfel să evităm disproporționalitatea sau să o promovăm în funcție de modul în care o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau alegeri de masă, le poate determina, încă înainte de a-l pune în practică. Putem, așadar, cunoaște, înainte de a avea suport empiric pentru aceasta, faptul că, dacă folosim regula majorității cu mai mult de două alternative este posibil ca nicio alternativă să nu poată câștiga (vezi rezultatul lui Condorcet), că anumite sisteme electorale produc un grad de disproporționalitate mai mare decât altele, putând astfel să evităm disproporționalitatea sau să o promovăm în funcție de modul în care o valorizăm, sau să determinăm care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
asemănătoare ca formă celor ale lui Sen (1970a) și Austeen-Smith și Banks (2000). footnote> [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.1.x.1*]: Există o mulțime finită a alternativelor X și o submulțime ( χ ) a tuturor mulțimilor nevide ale lui X. Formal: { : 2 \ }XS Sχ = ∈ ∅ . [d.1.x.2*]: O relație binară slabă de preferință (R) pe X este o relație între oricare două alternative x și y din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o mulțime finită a alternativelor X și o submulțime ( χ ) a tuturor mulțimilor nevide ale lui X. Formal: { : 2 \ }XS Sχ = ∈ ∅ . [d.1.x.2*]: O relație binară slabă de preferință (R) pe X este o relație între oricare două alternative x și y din X, se notează cu R și are forma xRy, i.e. x este preferat slab lui y. [d.1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și relație de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă este cel puțin la fel de bună ca orice altă alternativă din. Mulțimea alternativelor care sunt cele mai bune din S
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă este cel puțin la fel de bună ca orice altă alternativă din. Mulțimea alternativelor care sunt cele mai bune din S poartă numele de mulțime de alegere din S
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă este cel puțin la fel de bună ca orice altă alternativă din. Mulțimea alternativelor care sunt cele mai bune din S poartă numele de mulțime de alegere din S și este notată cu. [o.1.x.1*]: Așa cum Sen nota în (1970a), în privința mulțimii maximale și a celei de alegere, pot
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă este cel puțin la fel de bună ca orice altă alternativă din. Mulțimea alternativelor care sunt cele mai bune din S poartă numele de mulțime de alegere din S și este notată cu. [o.1.x.1*]: Așa cum Sen nota în (1970a), în privința mulțimii maximale și a celei de alegere, pot fi făcute două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numele de mulțime de alegere din S și este notată cu. [o.1.x.1*]: Așa cum Sen nota în (1970a), în privința mulțimii maximale și a celei de alegere, pot fi făcute două observații: în primul rând, o cea mai bună alternativă este și o alternativă maximală, însă nu și invers. În al doilea rând, pot fi vide și acest lucru poate fi văzut în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere din S și este notată cu. [o.1.x.1*]: Așa cum Sen nota în (1970a), în privința mulțimii maximale și a celei de alegere, pot fi făcute două observații: în primul rând, o cea mai bună alternativă este și o alternativă maximală, însă nu și invers. În al doilea rând, pot fi vide și acest lucru poate fi văzut în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doilea rând, pot fi vide și acest lucru poate fi văzut în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]