8,976 matches
-
fi jucat rolul unui astfel de guvern, aceasta ar fi însemnat perpetuarea supremației necontestate a Franței pe continentul european - o supremație căreia Marea Britanie era hotărâtă să-i pună capăt. În acest fel, politica britanică și concepțiile Marii Britanii și-au lăsat amprenta asupra activităților guvernamentale ale Ligii Națiunilor. Trei slăbiciuni ale Ligii Națiunilor Aceasta nu înseamnă că Liga Națiunilor nu a exercitat funcții guvernamentale importante. Liga Națiunilor guverna două teritorii: bazinul Saarului și orașul Danzig. Ea guverna mai degrabă indirect decât în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
perioada postbelică, începând din deceniul al VII-lea încep restructurările urbane comuniste și se promovează în special conceptul de “grădină de cartier” (după Mitrea, V., 2000). De cele mai multe ori grădinile publice moderne se proiectează în stil mixt: partea centrală poartă amprenta stilului geometric, în timp ce spre periferie predomină caracteristicile stilului peisager. Deoarece depărtarea de locuință este un factor limitativ în frecvența de utilizarea a acestor tipuri de spații verzi de către public, în marile orașe grădinile publice s-au amplasat la nivel de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pildă, dacă „specialistul” își supraevaluează poziția, pot apărea perturbări ale procesului comunicațional (monopolizarea, filtrarea informațiilor etc.); activitățile monotone, înalt formalizate și reglementate, ar putea duce la afectarea relațiilor interpersonale și la scăderea moralului personalului; rigiditatea ierarhiei și-ar putea pune amprenta asupra deciziilor (dat fiind faptul că deciziile se iau la fiecare nivel ierarhic în parte, șeful superior nu va face altceva decât să ratifice deciziile luate de ceilalți); formalizarea excesivă a relațiilor determină apariția unor oameni însingurați, deziluzionați, încercați de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de la subordonați spre lider. Or, activitatea de conducere este dinamică, ea trebuie studiată și de sus în jos, dar și de jos în sus, deoarece nu numai liderii prin comportamentele lor influențează subordonații, ci și aceștia din urmă își pun amprenta asupra comportamentelor liderului. Cu alte cuvinte, conducerea este o interacțiune explicită între lideri și subordonați. Teoriile interacțiunii sociale ale conducerii încearcă să integreze și să expliciteze cât mai bine tocmai un asemenea aspect. Ele se interesează de influența majoră dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
frontiere (Bartlett, Ghoshal, 1989) a izvorât din extinderea fără precedent a organizațiilor mult dincolo de frontierele unei singure țări, din internaționalizarea lor; managementul intercultural (Gauthey, Xardel, 1990) are la bază necesitatea considerării diferențelor culturale existente între țări, națiuni, care își pun amprenta asupra modului de concepere și practicare a managementului; managementul haos (Peters, 1987) a răsărit din metafora „organismului viu” aplicată organizațiilor sociale, ca și din tentația haosului, cu insistență pe principiul instabilității și entropiei; automanagementul (Korenblit, 1988) redimensionează trebuința conducătorilor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca produs al activității cognitive determinat de concomitența și coincidența asupra individului a unor categorii diverse de factori. Ea este legată de trăsăturile psihoindividuale ale omului care îl orientează pe acesta spre un anumit tip de comportament decizional, punându-și amprenta asupra lui. În al doilea caz, decizia este expresia interacțiunii indivizilor, având o natură duală: parțial subiectivă, parțial obiectivă. Fiecare individ din grup își aduce propria contribuție, dar decizia finală nu poate fi redusă la contribuțiile personale, oricât de importante
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Pizzorano, 1978). Diferențierea formelor și practicilor participative se realizează și în funcție de specificul fiecărui tip de organizație sau chiar al fiecărei organizații particulare. Scopurile organizației, natura activităților desfășurate, specificul structurilor organizatorice și de conducere, particularitățile culturii organizaționale etc. își vor pune amprenta asupra participării. Nu ne putem aștepta ca formele participării să fie identice într-o organizație metalurgică și într-una universitară. Comitetele muncitorilor germani nu seamănă aproape deloc cu consiliile de gestiune din fosta Iugoslavie sau cu kibbutzurile israeliene. Într-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Kotchy, 1973, p. 235). Am putea adăuga că, la fel ca În cazul Bisericilor, aderarea este liberă. Așa se face că François Duvalier, dictatorul haitian, s-a revendicat nu o dată de la principiile negritudinii. Influența În lume Negritudinea și-a pus amprenta pe o Întreagă generație de scriitori africani, caraibi sau afro-americani, dar și brazilieni, venezueleni, columbieni sau peruani, pentru a-i menționa doar pe cei care au ținut, În scrierile lor, să afirme personalitatea omului negru, chiar și În țările unde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoașterii. Și, dincolo de fundamentul metafizic al acestei teorii (recunoașterea oamenilor este permisă pentru că Dumnezeu s-a făcut Om), trebuie subliniat că filosoful german actualizează pe deplin ideea „că fiecare conștiință poartă În sine, ca o marcă specifică Înseși ființei sale, amprenta alterității ș...ț și că ea nu este singulară decât prin modul În care exprimă universalul” (Fischbach, 1999, p. 109). Hegel este astfel primul care a formulat condițiile intersubiective ale apariției conștiinței de sine. Care sunt Însă acestea? Trebuie distinse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modifică ă sau nu ă intențiile filosofice ale juriștilor. RS ale marginalității și ale marginalilor (săraci, bolnavi mintal, homosexuali, țigani sau imigranți) sunt, de asemenea, În mare parte structurate În cadrul relațiilor intergrup, implicând ancorări și diferențieri, care vor pune o amprentă specifică pe conținuturile stereotipice, ca și pe discursurile de apărare a minorităților (Abric, coordonator, 1996). Pe de altă parte, ne putem pune Întrebări În legătură cu inerția și recurența anumitor conținuturi, care se traduc prin zvonuri sau apar În anumite forme de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În marea majoritate a cazurilor net-cafe-urile din România sunt abjecte. Chiar lângă piața unde locuiesc, în București, se găsește unul, pe care și eu îl folosesc pentru mici „depanaje“ comunicaționale. Cu toate că localul nu este foarte căzut, locul se găsește sub amprenta viciului fondator: pornografia și fumatul în exces. Patronul îi conduce pe anumiți clienți într-un separeu (moștenirea Ceaușescu, când fiecare stabiliment aveau un colț rezervat inițiaților...), unde se află calculatoare dedicate voyeurismului pe Internet - citește pornografie. Nici în Occident nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o casă, depinde. Atunci când se află că „x“ se însoară imediat știi dacă ești obligat să mergi la el sau nu. Sărăcia noastră ancestrală (sărăcie de care poate că vom scăpa vreodată, însă de reflexele ei nu) și-a pus amprenta și asupra acestor evenimente care, în mod teoretic ar trebui să bucure. Este mult mai convenabil să mergi la înmormântări, nu plătești nimic... Codruț 10 iulie 2006 Ce face omul când se găsește în mijlocul Câmpiei Române, la volan, iar singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale muncilor agricole etc.) permit surprinderea, prin amprenta lor în limbă, a evoluției moravurilor, a ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul acestor cîmpuri antrenează problemele de structurare a lexicului și, într-o abordare comparativă între limbi și culturi, a celor ale relativității lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însăși a limbii fiind posibilă doar pentru că vorbitorul are posibilitatea să devină subiect și să trimită la el însuși prin discursul său. Latentă la nivelul limbajului, subiectivitatea se actualizează prin forme specifice la nivelul discursului. Orice act de enunțare poartă amprenta subiectivității vorbitorului, care se afirmă, explicit sau implicit, ca ego. Discursul fiind interacțiune, conceptul de subiectivitate trebuie înțeles ca "intersubiectivitate", noțiune fără de care comunicarea verbală ar fi imposibilă. În teoria lui E. Benveniste, principalele mărci de actualizare a subiectivității sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
frigide. Devenirea lui A. e urmărită acum doar din perspectiva umplerii golurilor lăsate de varianta diaristică a lui M.: e interesant de urmărit cum copila candidă se va transforma într-o devoratoare de bărbați și cum acest lucru își pune amprenta asupra gândirii în mod pozitiv (ca profunzime și ca ascuțire a intuiției morții). Cu cât distanța dintre cei doi actanți se mărește, observăm că modul lor de a gândi și de a simți devine aproape similar. Veți rămâne uimiți la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
soarta lui Iisus, Dumnezeul lui Israel este descoperit ca Dumnezeu ascuns, iar Învierea celui răstignit este revelația eschatologică a lui Dumnezeu ca Sfântă Treime. Până la Parusia, nicio revelație de asemenea anvergură nu mai poate avea loc28. Istoria după Hristos poartă amprenta Lui, sau, cum constată cu amărăciune Blaise Pascal, Iisus va fi în agonie până la sfârșitul lumii. Uneori, Biserica uită aspectul eschatologic al Învierii lui Iisus și că toate în această lume sunt trecătoare. Teza V: Viața lui Hristos nu revelează
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cunoștințe științifice și însușirea unei logici de tip rațional modern poate să afecteze credințele religioase, supunându-le unei analize critice. Revenind la situația României, este de așteptat ca cele cinci decenii de ateism și secularizare forțată să își fi pus amprenta asupra afilierii și practicii religioase. Puterea comunistă a încercat să excludă religia din spațiul public. Drept consecință, manifestarea religiei în spațiul public, respectiv participarea la ritualuri publice și frecventarea bisericii a scăzut drastic. Cu toate acestea practica privată a avut
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt date de mediul diferit în care au fost socializați tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mergând la biserică cel puțin o dată pe lună în 1993. În contrast, cei din generațiile socializate în timpul comunismului frecventau mult mai rar biserica în 1993, doar 20% făcând acest lucru lunar. Liberalizarea religioasă din deceniul anterior și-a pus puternic amprenta asupra practicii religioase a tuturor categoriilor de vârstă. În rândul cohortelor tinere practica religioasă publică aproape s-a dubat între 1993 și 2003, atingând la finele intervalului valori între 35 și 40%. La cohortele vârstnice creșterea a fost mai puțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
vârstnice creșterea a fost mai puțin spectaculoasă, în jurul a 5 10%, însă valorile de pornire erau deja destul de crescute. În ciuda creșterii practicii religioase în rândul tinerilor, diferențele induse de socializarea într-un mediu ostil religiei și practicii religioase își pun amprenta asupra comportamentului religios al acestora. Practica religioasă în spațiul privat Dacă în privința practicii religioase în spațiul public România nu se număra printre "campioanele" Europei, practica privată, adică rugăciunea și meditația, îi asigură un loc fruntaș (vezi Figura 2.9). În
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la masa de instrumente. A lucrat la Sanatoriul din Brad până în anul 1962, apoi la Moroeni (1962-1964), Balotești (1964-1978) și la Spitalul Vitan-Bârzești (din 1978 până la sfârșit). În toate aceste unități chirurgicale și de ftiziologie, Doctorul Ivașcu a lăsat o amprentă organizatorică de excepție. A modernizat clădirile, dotările părților hoteliere și, nu în ultimul rând, sălile de operație. A fost un tehnician desăvârșit, efectuând un număr impresionant de intervenții chirurgicale pe torace, majoritatea extrem de dificile. În anul 1969, a reușit primul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Lipset în vederea studierii societăților post-comuniste. Una dintre aceste școli vede în istoria acestor societăți un obstacol în calea structurării clivajele politice. O alta raportează polaritățile prezente la o matrice istorică formată în timpul regimului comunist. Iar ultima pune în lumină o amprentă istorică indelebilă imprimată în perioada interbelică în cazul țărilor Europei Centrale și Orientale. În cele trei situații sunt adoptate metode distincte pe care le vom numi respectiv topologică, genetică și arheologică. A. Metoda topologică: istoria ca obstacol Autorii care aplică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
spre perioada comunistă, ci și spre perioada interbelică: trebuie atunci să observăm că istoria a marcat Europa Centrală și Orientală într-un mod indelebil; clivajele contemporane nu fac decât să scoată în evidență vechi fracturi. C. Metoda arheologică: istoria ca amprentă Asemeni unui arheolog, cercetătorul poate reconstitui la suprafața istoriei urmele clivajelor formate în perioada interbelică și în timpul regimului comunist. Conflictele care izbucnesc în prezent nu formează un clivaj decât în măsura în care se înscriu în prelungirea unei polarități mai vechi. O cezură
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
amenințări la adresa acestuia. Biografia unui erou picaresc Cât despre practica specificului național românesc, cel puțin la fel de problematică, am descoperit că noul meu prieten avea foarte multe să ne spună. Dacă noi vorbeam mai mult din cărți, iar reflecția noastră păstra amprenta lecturilor specializate, deși nu era lipsită de aportul istoriilor proprii de viață, el își întemeia preponderent reflecția pe o experiență ieșită din comun, individuală și colectivă, pe care încerca s-o înțeleagă, dincolo de tragedie, absurditate și injustiție, prin recursul la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
filosofia științei. Ideile sale despre cunoaștere și conștiință, deși nu enunță teza spiralogiei și a dublei spirale cunoaștere-conștiință, conțin germenele acestei idei. Descoperirile științifice, în funcție de semnificația lor rațională, capătă sau nu substrat filosofic. Descoperirile cu ecouri majore asupra vieții pun amprenta universalității lor, precum și a substratului lor filosofic. Carl G. Hempel 11 și Paul Oppenheim 12, în 1948, vorbesc despre legi minore și majore. Domeniul filosofiei cuantice este un exemplu de filosofie a unor legi universale (cu substrat filosofic major). După
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]