16,557 matches
-
și 1. Spațiul nu permite o detaliere exhaustivă a distincției necesare între conceptele școală și abordare. Cu riscul caricaturizării acestei dinstincții, este suficient în acest moment să considerăm că principalul criteriu care distinge o școală de o abordare este autoidentificarea apartenenței la un cadru mai mult sau mai puțin instituționalizat. 2. Chiar titlurile principalelor opere ale acestor autori oferă o bună indicație asupra ideilor fundamentale ai căror avocați pasionați devin: Norman Angell, jurnalist și laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1933
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
mult sau mai puțin independente unul de celălalt”.Dar narațiunea se înstăpânește asupra acestui lucru care este pictura, nu pentru a o face cu totul narativă, ci pentru a-i oferi o anume narativitate, pentru a-i oferi șansa de apartenență la un grup pictural plasat în marginea narațiunii, pe un traseu croit în labirint, constituindu-se ca formă de cunoaștere în mod necesar incompletă. În relație cu acest labirint, pictura, ca imagine uniepisodică, este înțeleasă ca una dintre țesăturile, una
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și modelează așteptările unui anumit grup de actori din sistemul internațional. O organizație internațională este o instituție cu proceduri formale, în sensul că se bazează pe un act fondator care îi afirmă valorile și scopurile și îi precizează criteriile de apartenență, pe reguli explicite de funcționare etc. Participarea la o organizație internațională presupune un act de voință al actorului (fie el statal sau nestatal). De asemenea, organizațiile internaționale își desemnează lideri care le reprezintă în relațiile cu alți actori, dispun de
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
preferat municipiile deoarece în cazul acestora, fiind vorba de orașele cele mai importante din județ, nevoia de a lua decizii este mai mare. De asemenea, numărul consilierilor este mai mare în majoritatea municipiilor decât în alte orașe, iar informațiile privind apartenența politică și deciziile luate sunt mai accesibile. Orașul București nu a fost inclus în studiu din cauza organizării sale interne diferite față de a celorlalte municipii. În ceea ce privește nivelul județean, s-a încercat găsirea de date pentru fiecare județ din care sunt analizate
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de veto s-au modificat. Din acest motiv, numărul de hotărâri din anul 2004 nu a fost inclus în analiză, iar studiul cuprinde doar cei trei ani din interiorul mandatului în care nu au existat, în general, schimbări majore ale apartenenței partinice a consilierilor locali, județeni și a primarilor. Cu toate acestea, la nivelul fiecăruia dintre municipii și județe au existat schimbări pe parcursul mandatului, cu consilieri care s-au mutat de la un partid la altul. Pentru a evita dificultățile cauzate de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
a evita dificultățile cauzate de aceste schimbări, am introdus în analiză doar configurația partizană așa cum arăta ea în urma alegerilor, ignorând schimbările consilierilor din această perioadă. În câteva cazuri, cum ar fi acela al orașului Craiova, unde primarul și-a schimbat apartenența partizană în perioada studiată, am creat variabilele legate de numărul de actori, congruența acestora și apartenența lor în mod separat pentru fiecare situație. O dificultate majoră în aplicarea modelului a constituit-o numărarea actorilor cu putere de veto. În primul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
ea în urma alegerilor, ignorând schimbările consilierilor din această perioadă. În câteva cazuri, cum ar fi acela al orașului Craiova, unde primarul și-a schimbat apartenența partizană în perioada studiată, am creat variabilele legate de numărul de actori, congruența acestora și apartenența lor în mod separat pentru fiecare situație. O dificultate majoră în aplicarea modelului a constituit-o numărarea actorilor cu putere de veto. În primul rând, trebuie precizat că fiecare partid politic este privit drept un actor individual și tratat separat
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
și chiar dacă este apropiat ideologic de un alt partid. Motivația pentru această alegere este aceea că, în ciuda eventualelor similarități ideologice, este de așteptat ca fiecare partid să își urmărească propria agendă, iar coeziunea actorilor este în primul rând bazată pe apartenența partinică. De asemenea, întrucât studiul se concentrează pe impactul pe care îl au numărul și congruența actorilor, poziția partidelor nu este considerată factor explicativ pentru luarea deciziilor. Aceasta reprezintă o primă limită a lucrării. În ceea ce privește coalițiile, partidele din cadrul lor sunt
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
se poate explica atât prin numărul scăzut de cazuri, cât și prin faptul că variația numărului de hotărâri este pe ansamblu mai mică la nivelul consiliilor județene. În modelul de la nivel județean, variabilele de control introduse, și anume variabila pentru apartenența partinică a președintelui de consiliu și variabila pentru partidul cu cele mai multe locuri, nu au o influență semnificativă. În schimb, dimensiunea județului duce la o creștere a numărului de hotărâri luate, însă nu la una foarte mare în termeni absoluți (aproximativ
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
indiciu al bolii fără să poată fi un criteriu unic de diagnosticare și de clasificare a virusului. Diagnosticarea precisă a bolilor virotice se face prin mai multe metode și anume: examinarea plantelor și evidențierea simptomelor; testarea serologică care poate stabili apartenența la un anumit grup prin reacția dintre virus ca antigen și un ser extras din unele animale inoculate în prealabil care conține anticorpi specifici; testarea biologică pe plante indicator cu suc infecțios extras mecanic, verificarea prin altoire sau prin transmitere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
puțin trei mandate de distribuit. De la 20% în cazul deținerii de către partid sau alianță a trei mandate, probabilitatea de câștig crește la 40% în cazul deținerii unui mandat în plus și la 60% în cazul deținerii a 5 mandate. Așadar, apartenența partinică a candidaților are un impact major asupra șanselor acestora de a deveni deputați, contrar impresiei generale cum că noul sistem electoral a mutat accentul de pe partide pe candidați. Cu cât partidul sau alianța reprezentată de candidat este mai puternică
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca și în alte situații similare din istoria disciplinei Relațiilor Internaționale, acest fenomen a fost mult facilitat de apartenența autorilor la cercurile academice din SUA și de publicarea studiilor lor în câteva dintre cele mai renumite reviste și edituri de specialitate. Chiar dacă autori din mediile academice europene (britanice, germane și scandinave, în principal) construiseră în paralel argumente similare, dinamica
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Această declarație este unul dintre cele mai importante documente care au influențat teoriile liberale și democratice ale secolelor XIX și XX. Aceasta cuprinde: Drepturi ale omului, care revin de pe urma calității sale de ființă umană, Drepturi ale cetățeanului, care revin de pe urma apartenenței sale la un stat. Dacă încercăm să împărțim drepturile fundamentale după conținutul lor, vom vedea că există trei categorii: 1. Libertățile sau drepturile fundamentale liberale ca drepturi subiective formulate negativ. Ele conferă omului dreptul să interzică statului să intervină în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
copiilor pare să evolueze la mare distanță de idealurile etice sau sentimentale moderne, îndeosebi în societățile vânătorești complexe: escaladarea complexității și ierarhiei sociale pare să susțină tendința către obiectualizarea copiilor, deveniți un capital prețuit în jocurile prestigiului și alianțelor maritale; apartenența la elită aduce, în același timp, o degrevare parțială de sarcinile subzistenței cotidiene, dar și o educație atentă și ritualuri de inițiere severe (Owens & Hayden 1997). Ca trăsătură generală, se poate afirma că modul de raportare la lumea naturală, privită
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
musterian - care i-a condus pe unii cercetători către necesitatea de a defini un tip original de habitat, „structurile de locuire centrifuge”, plasate nu departe de „cuiburile” primatelor (Kolen 1999) -, absența (sau cel puțin raritatea și ambiguitatea) simbolurilor materiale de apartenență la un grup, sau a celor marcând identitatea individuală, deci și lipsa inerentă a unor rețele sociale extinse, capabile să fi încurajat codificarea acestor mesaje stilistice (Gamble 1999), toate par să contrasteze vădit cu orientarea aproape exclusivă<footnote Deși puține
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
căreia este debutul paleoliticului superior cel care aduce un „pachet” inovator de mutații culturale, suntem mai degrabă tentați să credităm colonizarea spațiilor reci, contemporană gravettianului, drept contextul capabil să fi catalizat noi formule sociale. Este, desigur, indubitabilă codificarea simbolică a apartenenței la un grup etno-cultural în decursul aurignacianului și chatelperronianului și chiar mult înainte<footnote Limbajul, o creație socială prin excelență, esențial pentru definirea identității și diferenței, pentru formalizarea rudeniei sau asimilării/excluderii „străinilor”, a reprezentat inovația fundamentală, ce a permis
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specific- diferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindu- l pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea în viața socio- culturală. Apartenența la o instituție de învățământ special- școala specială pentru hipoacuzici- le oferă elevilor posibilitatea dezvoltării personale în vederea integrării școlare și socio- culturale optime prin planuri- cadru, programe școlare și programe de intervenție personalizată concepute în concordanță cu specificul deficienței elevilor
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
școlare, de aceea școala noastră dorește să aplice pentru un astfel de proiect, având ca partenere școli similare din Olanda, Turcia și Polonia. Titlul proiectului este „Deaf... so what?!”, iar tema principală: cultura surzilor, creșterea încrederii în sine prin conștientizarea apartenenței la o comunitate culturală cu un specific aparte- comunitatea surzilor. Anul acesta, în luna septembrie, ne-am bucurat de vizita a doi profesori din Olanda, prilej cu care am conceput noul proiect de parteneriat școlar de tip Comenius. Parteneriatul are
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
15 trupe din tot atâtea țări. Sperăm ca noul proiect Comenius pentru care vom aplica anul viitor să câștige finanțare pentru a putea derula mai multe activități cultural- artistice în comun cu alte școli din Europa, întărindu- le elevilor sentimentul apartenenței la o cultură aparte. Întrucât pentru acest tip de proiect nu se poate aplica decât o singură dată pe an și nu se pot derula două proiecte în același timp, am încercat să găsim alte modalități de a-i pune
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
spunem că un corp mutilat este un corp căruia nu-i mai rămîne nimic pentru a fi un corp, ar fi absurd și fals, ci că un corp mutilat este întotdeauna corpul aceluiași om, și că din acest motiv de apartenență, este același corp care ieri era întreg și astăzi nu mai este. Într-un anume fel (ce confirmă explicația cartesiană a transsubstanțierii), corpul unui om este un corp fără organe, un corp fără membre, și într-un sens acest corp
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
anumite elemente-cheie ale dinamicii puterii, fenomenul având la bază o relație asimetrică de putere surprinsă încă din definițiile anterior expuse. Prin urmare, puterea elevului agresor derivă fie dintr-un avantaj fizic, fie dintr-un statut social înalt în interiorul grupului de apartenență sau din „valorificarea” vulnerabilității celuilalt, alimentată de aspecte precum obezitate, dificultăți de învățare sau contextul familial, nivelul puterii crescând implicit și din cauza repetabilității actelor negative în timp. În esență, elevii autori ai unor conduite ostile resimt o nevoie exarcerbată de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
incapacitatea de a acumula informații specifice și determină un deficit de informare; - - - Dezvoltarea gândirii sub limita normală a vârstei biologice; Lipsa spiritului de cooperare și chiar de competiție - este cauzată de lipsa jocurilor cu funcție simbolică și a sentimentului de apartenență la un grup; Limitarea accesului la cultură - persoanele cu deficiență de auz nu citesc literatură, nu înțeleg televiziunea. În ceea ce privește lectura literară, trecerea de la gândirea în imagini la cea noțional verbală la copilul deficient de auz este condiționată de specificul celor
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
istoric, cu privire la cum anume ar trebui evaluate asemenea similarități și diferențe. Conform perspectivei extreme, părțile interesate de un aspect pur economic, de ceea ce va fi considerat operă de artă, se angajează într‑un fel sau altul la negociere cât privește apartenența unor entități la această catego‑ rie, cu pretențiile corespunzătoare, cu polemicile și compromisurile de rigoare. Ipoteza că muzeele, galeriile sunt corespunzătoare, criticii cu autoritate și instanțele abilitate sunt cei care stabilesc efectiv ce va fi și ce nu va fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
printre alte limbaje umane<footnote Stokoe, W., Sign Language Stucture. An Outline of the Visual Communication Systems of the American Deaf. In: Studies in Linguistics, Occasional Papers, nr.8, 1960 footnote> le-a dat surzilor un simț al mândriei și apartenenței la o comunitate proprie. A poseda un limbaj care nu este la fel cu alte limbaje, totuși egal cu ele, este o realizare puternică pentru un grup de oameni care a simțit multă vreme că limbajul lor nu era respectat
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
30-70% din spitalizările pacienților erau datorate receptivității reduse la tratament. Factorii care scad aderența la tratament sunt statusul socio-economic redus, nivelul scăzut de educație, depresia, vârsta avansată, tulburările de vedere sau de auz, deficitul cognitiv, aspectele legate de religie și apartenență de grup. Ghidurile iau în considerare toate aceste aspecte descrise dar subliniază necesitatea și prioritatea de a încuraja adoptarea măsurilor de prevenție în scopul reducerii riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și a complicațiilor legate de acestea. Astfel, orice femeie
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]