73,900 matches
-
acela al protejării sănătății publice. S-a mai arătat că varianta calificată a infracțiunii de furt are în vedere o situație obiectivă și că, atât timp cât portul măștii de protecție împiedică/îngreunează identificarea autorului, rațiunea reglementării subzistă. Mai mult, a aprecia că realizarea elementului circumstanțial agravant presupune ca autorul să fi urmărit îngreunarea/ împiedicarea identificării sale prin portul măștii de protecție ar însemna a adăuga o condiție de tipicitate care nu este prevăzută de norma incriminatoare. ... IV.2. În opinia contrară, exprimată
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
Se mai remarcă faptul că problematica elementului circumstanțial agravant nu a făcut obiectul unei analize concrete în cadrul considerentelor unora dintre hotărârile identificate ori că această chestiune de drept nu a fost tranșată, argumentându-se că, și dacă s-ar aprecia necesar ca autorul să fi urmărit a profita de portul măștii, acest fapt rezultă din probatoriul administrat (Decizia penală nr. 210/AP din 23.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov). Consacrarea opiniei majoritare se regăsește în sentințele penale nr. 1.927 din
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
pentru a putea spune că o persoană este mascată, în sensul art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, trebuie ca masca de protecție să îi acopere în așa fel fața, încât identificarea sa să fie dificilă, s-a apreciat că o persoană care poartă corect masca de protecție, astfel încât să i se acopere atât nasul, cât și gura, este o persoană mascată, în sensul legii penale. S-a menționat faptul că opiniile doctrinare au exprimat, referitor la rațiunea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
înscrie în această din urmă categorie deoarece scopul determină finalitatea acțiunii, imprimând direcția acesteia, și influențează în mod necesar periculozitatea ei obiectivă (Florin Streteanu, Daniel Nițu, Drept penal. Partea generală, vol. II, Editura Universul Juridic, 2018, p. 269). S-a apreciat că elementul circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal se înscrie în categoria elementelor circumstanțiale personale obiectivabile, fiind necesar a stabili scopul urmărit prin mascare. Altfel spus, este necesar ca autorul să urmărească să
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
situațiile clar și punctual prevăzute de lege. Invocă dispozițiile art. 4 din Legea nr. 55/2020, referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă prin hotărâre a Guvernului, și susține că legea criticată nu a acordat Executivului doar dreptul de a aprecia cu privire la oportunitatea măsurilor necesare, ceea ce ar fi firesc, ci a lăsat la aprecierea Executivului stabilirea drepturilor care urmau a fi restrânse [a se vedea și art. 5 alin. (3) din Legea nr. 55/2020]. Invocă Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
permisă completarea legii printr-o hotărâre a Guvernului adoptată la propunerea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne. Or, în cazul de față, legea permite ca restrângerea unor drepturi și libertăți să se realizeze prin hotărâre a Guvernului. Se apreciază că măsurile adoptate sunt disproporționate comparativ cu starea faptică, caracterizată de scăderea vizibilă a cazurilor de infectare în raport cu perioada stării de urgență, având în vedere că starea de urgență este, ca gravitate, mai severă decât starea de alertă
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
a-și exprima opinia asupra excepției, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. ... 24. Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, instanța apreciază că art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, actele normative în executarea cărora ministrul sănătății emite ordinul trebuie să se subordoneze, la rândul lor, condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 40. Așa fiind, Curtea a apreciat că o eventuală depășire a cadrului constituțional și legal în care ministrul sănătății acționează în aplicarea textului de lege poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ, nereprezentând un aspect ce revine controlului Curții Constituționale. ... 41. Totodată, Curtea a constatat
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
pot fi supuse unor limitări rezonabile printr-o reglementare etatică. ... 43. Reținând că apariția, evoluția și încetarea pandemiei de COVID-19 nu reprezintă aspecte/împrejurări ce pot fi caracterizate prin certitudine, elementele ce influențează aceste etape de desfășurare nefiind predictibile/cuantificabile, Curtea a apreciat că legiuitorul se află într-o imposibilitate obiectivă de a reglementa o durată maximă pentru care se poate institui starea de alertă în cazul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, legiuitorul trebuie să compenseze această imposibilitate obiectivă prin reglementarea unui
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
legalitatea și temeinicia actului administrativ și de a stabili gradul de pericol social al faptei contravenționale și, în consecință, de a individualiza sancțiunea contravențională ce urmează a fi aplicată efectiv contravenientului, iar instanța de judecată este singura în măsură să aprecieze dacă se impune aplicarea sancțiunii avertismentului sau dacă se impune aplicarea amenzii contravenționale, proporțional cu pericolul social concret al faptei săvârșite. Or, se susține că imposibilitatea aplicării avertismentului ca sancțiune principală face ca dreptul de a se adresa instanței de
DECIZIA nr. 846 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254293]
-
instanța de judecată să nu poată aplica, raportat la condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta contravențională, sancțiunea avertismentului în loc de amendă și, în consecință, să nu își poată îndeplini rolul său constituțional. ... 7. Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIA nr. 846 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254293]
-
de apel sau există o prevedere expresă a legii în privința altor hotărâri. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 rezultă că instanța constituțională a apreciat că, în materie de competență, regula este că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul, iar, în mod excepțional, în cazuri anume prevăzute de lege, recursul se judecă de instanța ierarhic superioară. ... 6. Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 10. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu recunosc forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. ... 11. Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România (Legea nr. 22/2020), reclamanții au apreciat că această modificare nu reprezintă punerea legislației interne în acord cu rațiunea, scopul și incidența art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), deoarece valorile orientative și minimale din grilele notariale
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
prezumțiile relative instituite la art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 33. Apelanta-pârâtă a solicitat, de asemenea, modificarea sentinței sub aspectul evaluării realizate de instanța de judecată prin raportare la normele cuprinse în grila Camerei Notarilor Publici din 2020, apreciind că o asemenea evaluare conduce spre o soluție aflată în afara cadrului legal, contrară efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, care au incidență asupra stării actului normativ declarat neconstituțional. ... 34. Apelanta-pârâtă a înțeles să critice sentința
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ, pentru considerentele ce vor fi redate. ... 39. Astfel, cauzele se află în etapa procesuală a apelului, singura cale de atac de reformare prevăzută în materia cererilor întemeiate pe Legea nr. 165/2013, conform art. 35 alin.
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 40. Cât privește cerința ca soluționarea pe fond a cauzelor să depindă de lămurirea chestiunii de drept în discuție, ambele instanțe au apreciat că este îndeplinită. ... 41. Curtea de Apel București - Secția a III-a pentru cauze cu minori și de familie a argumentat că, în ipoteza în care s-ar constata întemeiată una dintre critici, și anume aceea că prin decizia de
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
cota de 1/2 din construcție, drept recunoscut deja de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, să se facă prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent rămânerii definitive a deciziei acestui organism). ... 44. Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă a apreciat că între problema de drept ce face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a cauzei există un raport de dependență, în sensul că hotărârea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept o
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
ridică întrebări cu privire la modalitatea de evaluare. Situația de fapt din speță nu este acoperită de dispozițiile legii speciale aflate în discuție, cât timp grila notarială aplicabilă este aceea din anul anterior emiterii deciziei. ... 49. De asemenea, s-a apreciat ca fiind îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, fiind generată de un act normativ recent, respectiv Legea nr. 193/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, și se ridică în toate contestațiile formulate
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și cele stabilite prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent rămânerii definitive a acesteia, astfel încât apare necesar a fi tranșată cu valoare de principiu. ... 50. Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă a apreciat și că problema de drept pusă în discuție prezintă gradul de dificultate necesar pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, deoarece rezolvarea de principiu a acesteia nu se poate deduce cu ușurință din interpretarea coroborată a prevederilor art. 21 din Legea nr.
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
53. Invocând dezlegările instanței supreme din Decizia nr. XX din 19 martie 2007, pronunțată de Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007 (Decizia nr. XX din 19 martie 2007), intimatul-reclamant a apreciat că acestea se impun, mutatis mutandis, și în privința situației în care entitatea învestită cu soluționarea cererii - în cazul de față, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - nu a respectat termenul de 60 de luni reglementat de art. 34 din Legea
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
nr. 46 din 7 iunie 2021), pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 2 august 2021. ... 56. Pentru toate aceste argumente, apreciază că aplicarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 trebuie făcută printr-o interpretare teleologică coroborată cu art. 35, astfel cum a fost interpretat obligatoriu de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
naționale în materie 69. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice ale judecătorilor, din a căror analiză se conturează două orientări jurisprudențiale. ... 70. Astfel, într-o primă orientare, s-a apreciat că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. ... 71. S-a apreciat că prevederile art. 21 alin. (6), astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, sunt redactate cu suficientă claritate și precizie, nu au un caracter lacunar sau îndoielnic, pentru a ridica dificultăți reale de interpretare. Utilizând metoda primordială de
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
pronunțată o sentință ce a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantelor în raport cu grilele notariale aferente anului 2013, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data soluționării cauzei în primă instanță“. ... 75. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent pronunțării deciziei în apel. ... 76. Argumentul principal al soluției are în vedere considerentele exprimate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]