6,861 matches
-
Copoceanu Maria 4. Dacu Cristian Alexandru 5. Dogaru Florin 6. Jivan Ioan Nicolae 7. Julean Dorel Lucian 8. Malescu Magdalena 9. Miculit Mariana Sida 10. Mihalca Marinela Viorica 11. Nistor Erica 12. Romanu Silvia 13. Tudoran Rodica. Tribunalul Arad 1. Ardelean Margareta 2. Bălaș Petru 3. Boar Ana 4. Cilan Ioan 5. Cionca Susana Magdalena 6. Cotutiu Aurelia 7. Dascăl Teodor 8. Drăgoi Alexandrina 9. Godea Mircea Sandu 10. Oprean Horea Corneliu 11. Păscălău Liviu 12. Puticiu Floarea 13. Săraru Iulian
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
Creștin Democrat Membrii: 4. Petru Romul Vonica, senator, Partidul Democrației Sociale din România 5. Ovidiu Tiberiu Musetescu, deputat, Partidul Democrației Sociale din România 6. Gabriel Țepelea, deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 7. Ioan Timiș, deputat, Partidul Democrat 8. Teodor Ardelean, senator, Partidul Unității Naționale Române 9. Ladislau Borbely, deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România 10. Sergiu Cunescu, deputat, Partidul Social Democrat Român 11. Nicolae Manolescu, senator, Partidul Alianței Civice 12. Ioan Lupu, senator, Partidul Democrației Sociale din România 13. Radu
HOTĂRÎRE Nr. 8 din 28 iunie 1995 privind constituirea Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111759_a_113088]
-
1. David Petru 2. Moldovan Adriana-Veturia. Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean 1. Ianos Gheorghe. Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare 1. Băiaș Horațiu Ovidiu 2. Cocuța Gheorghe 3. Cristea Daniela Maria 4. Petran Ioan 5. Popescu Ovidiu-Horia. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației 1. Ardelean Ioan 2. Berinde Laurenta 3. Motoarca Aurelia 4. Tupita Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Viseu de Sus 1. Pop Vasile 2. Tomoioaga Anuta. Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești 1. Mircea Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău 1. Frasineanu Vasile 2. Papita Chivu 3
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
Mitropolie, o altă parte de Biblioteca Colegiului Sf. Sava (viitoarea bibliotecă națională) și apoi de Biblioteca Academiei, iar o alta de Biblioteca Școlii Centrale din Craiova. Pentru organizarea bibliotecii sale, Nicolae Mavrocordat îl invitase pe Ștefan Begler, umanist și elenist ardelean, care a redactat un catalog al acesteia de peste 1400 de titluri. 25. Enumerați câteva mari biblioteci universitare înființate în secolul al XIX-lea R: în secolul al XIX-lea iau ființă bibliotecile universitare, între care: Biblioteca Centrală Iași (1864, prin
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
diversității specifice, la creșterea instabilității biocenozelor, determinând dezechilibre ecologice grave. Defrișarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem natural (Mohan, Ardelean, 1993). Tăierile masive din ultimii ani au condus la o reducere a suprafeței împădurite de la 9 milioane hectare la 6,3 milioane hectare, din care astăzi, 5,5% sunt afectate de poluare și dăunători. Vegetația forestieră este un factor important
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de languste, iar stridiile care produc sidef s-au epuizat progresiv Cunoașterea precisă a ecologiei populațiilor de interes piscicol dă posibilitatea evaluării pe termen lung a cantității de biomasă exploatabilă, fără a compromite viitorul speciilor acvatice de interes economic (Mohan, Ardelean, 1993). Un mijloc eficient de scădere a presiunii antropice asupra fondului piscicol este crearea de bazine amenajate în care să se crească un număr suficient de animale marine de interes economic. Supraexploatarea faunei terestre Omul, ca parte integrantă a biosferei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sur (Gyps fulvusă, vulturul pleșuv negru (Aegypius monachusă, cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrixă, etc. Această situație se datorează în mare parte vânătorii intensive, defrișării terenurilor împădurite, pășunatului intensiv în zonele de stepă, dezvoltării căilor de comunicație, urbanizării și industrializării (Mohan, Ardelean, 1993). 3.4. Deteriorarea sistemelor ecologice prin lucrări de amenajare hidrotehnice Între principalele căi de deteriorare ale sistemelor ecologice, marile lucrări hidrotehnice efectuate de om își manifestă din plin efectele negative asupra ecosistemelor. Lucrările de îndiguire Cele mai numeroase și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
prin soluții eficiente profesorul antrenor este cea a conținutului și particularitățile antrenamentului în probele de atletism, conținut ce cuprinde și pregătirea tehnică în care învățarea are un loc distinct și determinant . 2.2.2. Învățarea motrică în atletism . După T. Ardelean, (1990), învățarea motrică în atletism reprezintă: Din conținutul definiției, distingem două categorii de elemente, prima fiind aceea de perfecționare a comportamentului motric achiziționat pe cale naturală, alergarea, săritura și aruncarea fiind componente de bază ale motricității omului, cea de-a doua
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor de garduri, după T. Tatu, D. Alexandrescu, T.Ardelean, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2005): 1Startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard). 2Trecere peste garduri. 3Alergarea între garduri. 4Alergarea după ultimul gard și sosirea. Vom analiza tehnica alergării de garduri pe fazele acestora. * Startul și lansarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
decât ai celor scunzi, cât și în cazul sportivilor cu reale calități de mobilitate și suplețe față de cei rigizi. Lungimea pașilor până la primul gard și a celor trei pași între garduri este prezentată după T. Tatu, D. Alexandrescu și T. Ardelean (1983) în tabele următoare. Cercetarea pune în evidență importanța vitezei pe orizontală în economia cursei, prin prisma distanței față de gard la declanșarea atacului și a distanței față de gard la aterizare. Așa cum se poate observa, durata zborului și distanțele orizontale înainte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pot fi corectate sunt prezentate în tabelul 34. 9.4. Predare Date fiind caracteristicile tehnice ale probei și ale obiectului de aruncat, specialiștii recomandă utilizarea în procesul învățării a unor greutăți adaptate perfect posibilităților elevilor, respectiv 4-6 k andrescu, T. Ardelean - 1983, M. Tătaru, 1995, C. Barbu, M. Stoica, 2000, C. Gevat, 2000, citați de L.Mihăilescu în 2001). Etapele învățării teh i, recunoscute ca atare în metodica predării exercițiilor de atletism, su prizei, învățarea verigii de bază al mișcării de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ciocan și se execută pendulări ale acestuia, lateral dreapta și stânga, pe ngă corp; * din aceeași poziție se trece ciocanul dintr-o mână în alta, circular în jurul unchiului. Exercițiile recomandate de marea majoritate a specialiștilor (T. Tatu, A. lexandrescu, T. Ardelean,1983, R. Gloria, 2002) pentru învățarea lansării iocanului, a efortului final, sunt următoarele: * aruncarea unei mingi medicinale de 2-3 kg, din stând depărtat lateral u spatele pe direcția de aruncare, peste umăr înapoi, alternativ stânga - reapta; * din aceeași poziție și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Arvin Press, București. 41. Sabău, I., Sabău, E., Pehoiu, C., (2001), Atletism. Tehnică și metodică de învățare rapidă, Editura Macarie, Tîrgoviște. 42. Scarlat, E., (1993), Educația fizică a copiilor de vârstă școlară, Editura Editis, București. 43. Tatu, T, Alexandrescu, D., Ardelean, T., (1983), Atletism, Editura Didactică și Pedagogică, București. 44. Tatu, T., (1995), Atletism, tehnica probelor, Editura Omnia Unisart, Brașov. 45. Teodorescu, L., Alexe, N. și colab., (1973), Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București. 46. Țifrea, C., (2002), Teoria
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cursul marii epidemii de variolă din 1870. În medicina populară românească sunt folosite numeroase plante aromatice, astfel, pornind de la vestitele uleiuri esențiale carpatine, obținute din cetina de pin, brad sau molid, de la uleiul extras din fructele de ienupăr folosite de ardeleni ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la rădăcinile de toporași sau cojile și fructele de stejar pe care locuitorii plaiurilor moldovene sau
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de a efectua mișcările într-un timp cât mai scurt. Din punct de vedere cinematic viteza este o dimensiune a relațiilor spatio-temporale (V=S/T). Orice mișcare se desfășoară într-un spațiu și un timp determinat, inclusiv mișcarea omului (T. Ardelean, 1991). Considerăm că G. Frey, 1977, citat T. Ardelean, 1991, face cea mai cuprinzătoare prezentare a când îl conceptului de viteză definește ca fiind „capacitatea, având la bază mobilitatea proceselor sistemului neuromuscular și inerent posibilitatea musculaturii de a dezvolta forța
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
scurt. Din punct de vedere cinematic viteza este o dimensiune a relațiilor spatio-temporale (V=S/T). Orice mișcare se desfășoară într-un spațiu și un timp determinat, inclusiv mișcarea omului (T. Ardelean, 1991). Considerăm că G. Frey, 1977, citat T. Ardelean, 1991, face cea mai cuprinzătoare prezentare a când îl conceptului de viteză definește ca fiind „capacitatea, având la bază mobilitatea proceselor sistemului neuromuscular și inerent posibilitatea musculaturii de a dezvolta forța, de a executa acțiuni motrice într-un segment de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de la naștere. Din această perspectivă, când vorbim de viteză, vorbim despre “potențialul de viteză” al individului, punct de vedere crucial pentru conceperea programului de educare a vitezei, program menit să ducă la evitarea erorilor de instruire întâlnite în practică (T. Ardelean, 1991). “Astfel viteza reprezintă nivelul potențialului motor și al pregătirii specifice” (H. Szozanscki, T. Vitezak, 1979, citați T. Ardelean, 1991). Aptitudinea de viteza este condiționată, pe de o parte, de legitățile proceselor de creștere, maturizare și diferențiere a organismului, iar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
crucial pentru conceperea programului de educare a vitezei, program menit să ducă la evitarea erorilor de instruire întâlnite în practică (T. Ardelean, 1991). “Astfel viteza reprezintă nivelul potențialului motor și al pregătirii specifice” (H. Szozanscki, T. Vitezak, 1979, citați T. Ardelean, 1991). Aptitudinea de viteza este condiționată, pe de o parte, de legitățile proceselor de creștere, maturizare și diferențiere a organismului, iar pe de altă parte, de eficacitatea procesului de instruire, care trebuie să stimuleze dezvoltarea biologică a aptitudinilor și funcțiilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a perfecționării funcțiilor se trece la un proces îndelungat al modificărilor involutive. Nivelul natural atins se situează la fete la 14-15 ani, iar la băieți la 17-18 ani, etapa stabilizării până la 30-32 ani” (H. Szozanscki, T. Vitezak, 1979, citați T. Ardelean, 1991). Față de forță și rezistență, viteza este mai puțin perfectibilă. Există și părerea, larg răspândită, că viteza se dezvoltă mai bine la vârste mici, unde se poate influența și evoluția biologică pe planul factorilor implicați. Acest punct de vedere intră
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Marcello F. și col. (1997), au scos în evidență „procentaje de creștere a performanței de sprint de 10% pentru copiii de 7-9 ani și numai de 5% pentru cei de 10-12 ani. Cunoscutul specialist german Toni Nett (citat de T. Ardelean, 1991), întrebat fiind dacă se poate vorbi despre talent în cazul sprinterilor, a răspuns: „ Dintr-un cal de povară n-ai să reușești niciodată sa faci un cal de cursă”, este deci clar că talentul în probele și sporturile de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
vitezei nu are efecte numai în sens pozitiv, respectiv valorificarea potențialului de viteză a individului, ci poate avea și efecte negative, de diminuare, de scădere a potențialului de viteză, fenomen numit de către Toni Nett „falsa stereotipie dinamica” (citat de T. Ardelean, 1991), în sensul că datorită administrării greșite a efortului de antrenament, individul poate devenit mai lent, prin instalarea unui stereotip lent (fals), fiind modificat în mod negativ cel inițial, adică cel programat genetic. Se pune întrebarea dacă viteza este o
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dar un consens mai larg se exprimă în favoarea celei de a doua opinii, respectiv viteza este o calitate specifică, iar termenul „viteză generală” fiind cu totul neavenit (V. M. Zatiorski, 1968, L. Zarandi, 1965, B. Butenco, 1968 - citați de T. Ardelean, 1991). In atletism, viteza mișcărilor se manifestă sub următoarele forme: 1. Formele elementare: a. viteza de reacție (viteza potențială; viteza de bază; sau viteza pură); b. viteza de execuție (viteza unei mișcări singulare); c. viteza de repetiție (frecvența mișcărilor). 2
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de repetiție. Sau, capacitatea de a acumula repede viteza și capacitatea de a menține viteza sunt independente una de alta idee susținută de V. M. Zatiorscki, 1968, L. Zarandi, 1965, D. I. Ionov și G. I. Cerneaev, 1968 și de T. Ardelean 1991. Explicația poate fi următoarea: formele de manifestare a vitezei, pe traseul viteza de reacție-viteza de deplasare, au o structură tot mai complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
2.3. LUNGIMEA ȘI FRECVENłA PAȘILOR, CA FACTOR AL MODELULUI RITMIC AL ALERGĂRII DE VITEZĂ Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, conform Ardelean T. (1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul optim între lungimea și frecvența pașilor”. În lipsa acestui raport optim toți ceilalți factori, care concurează la dezvoltarea vitezei maxime, pierd din eficacitate. Între frecvența și lungimea pașilor există un
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
concepută, problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a acestui raport optim, nu poate fi eludată. Mai este considerată importantă, în acest context, corelarea frecvenței picioarelor cu forța și frecvența de mișcare a brațelor (Rosen M., Rosen K., 1986, citați de Ardelean T. 1991). Această precizare merită, de asemenea, de a fi luată în considerare. Această problemă a constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]