5,153 matches
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bacău, Covasna și Vrancea. Aria
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Pădurea Ciornohal este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Botoșani. Aria naturală se întinde
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (31%) și Harghita
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră și fluviile care se varsă în ea. Cele mai complete informații despre speciile de pești din Marea Neagră au fost date de Slastenenko (1955-1956), care a descris 189 de specii. Datele cu privire la biodiversitatea speciilor de pești din Marea Neagră pot fi găsite și în lucrările lui Berg (1949), Rass (1949, 1965), Svetovidov (1964) și Vasileva (2007). Svetovidov (1964) a descris 150 specii de pești marini și diadromi (care întreprind migrațiuni periodice din mare în
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
iar înghețurile sunt frecvente pe vârfurile munților în timpul verii. Media anuală a precipitațiilor este de 500 mm, mai ales în timpul verii și toamnei. Datorită situării sale la punctul de întâlnire a mai multor ecoregiuni, rezervația are un nivel ridicat de biodiversitate. Vegetația este de tip siberian și european, central-asiatic și arctic. Pădurile acoperă 80% din teritoriul rezervației, fiind format în cea mai mare parte din păduri boreale de pin și zadă, precum și din păduri de mesteacăn. De-a lungul cursurilor inferioare
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
Frumoasa este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei (la interferența cu ținutul istoric al Olteniei
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
acumulare executat pe râul Sebeș), Barajul Negovanu (pe râul Sadu), Barajul Vidra (pe râul Lotru); precum și câteva lacuri de origine glaciară (Iezerul Șurianul, Iezerul Mare, Iezerul Mic). Aria naturală „Frumoasa” a fost desemnată ca sit Natura 2000 în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
patru decenii, s-au explorat mările și oceanele lumii, din ghețurile Antarcticii și ale Nordului până în Marea Roșie, Marea Caraibelor și Marea Mediterană, s-au efectuat numeroase cercetări și mii de ore de filmări subacvatice, care au adus în atenția lumii uimitoarea biodiversitate a lumii submarine. Lansarea în anul 1962 a primelor laboratoare subacvatice conduse de Jacques-Yves Cousteau, a permis mai multor scafandrii-cercetători să studieze in situ viața submarină. Camerele de luat vederi subacvatice instalate pe aceste laboratoare submerse, au deschis orizonturi nelimitate
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
de a se înscrie la doctorat în perioada respectivă sunt respinse de către forurile județene a PCR. In anul 1991 obține titlul de cercetător principal gr. I. Din anul 2000 și până la pensionare (2009) îndeplinește și funcția de șef Departament Conservarea Biodiversității și Resurse Naturale (INCDDD Tulcea). Locuiește la Tulcea din anul 1977. Este căsătorit și are un fiu. In 1991 obține conducerea proiectului de evaluare a florei și faunei sălbatice de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în vederea elaborării măsurilor de protecție
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
și zoologi din România (București, Cluj, Iași) și din străinătate (Rep. Moldova, Ucraina, Austria). Un număr imens de date obținute privind speciile sălbatice existente sunt utilizate prin procesare în sitem GIS și în perioada actuală în vederea analizelor multiple și protecției biodiversității din Delta Dunării. După 1995 primește responsabilitatea și altor proiecte care au ca principal obiectiv evaluarea și protecția biodiversității, mai ales în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării, dar și la nivelul întregii țări ca de exemplu “Strategia națională și planul
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
obținute privind speciile sălbatice existente sunt utilizate prin procesare în sitem GIS și în perioada actuală în vederea analizelor multiple și protecției biodiversității din Delta Dunării. După 1995 primește responsabilitatea și altor proiecte care au ca principal obiectiv evaluarea și protecția biodiversității, mai ales în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării, dar și la nivelul întregii țări ca de exemplu “Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității. Zone umede’’ (1995-1996). In perioada 2006 -2010 (un an ca pensionar) colaborează la proiectul
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
1995 primește responsabilitatea și altor proiecte care au ca principal obiectiv evaluarea și protecția biodiversității, mai ales în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării, dar și la nivelul întregii țări ca de exemplu “Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității. Zone umede’’ (1995-1996). In perioada 2006 -2010 (un an ca pensionar) colaborează la proiectul Natura 2000, fiind principalul evaluator al faunei piscicole de interes comunitar la nivelul întregii țări. In acest sens , întreprinde mai multe expediții de cercetare a ihtiofaunei
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
pentru a înghiți aer. Lepisosteiformele existente sunt răspândite în apele dulci din estul Americii de Nord, la nord până în Montana (SUA) și sudul provinciei Quebec (Canada), la vest până în Montana și în America Centrală și Cuba. Speciile fosile (dispărute) de lepisosteiforme aveau o biodiversitate și un areal mult mai mare. Fosile bine conservate de lepisosteiforme au fost găsite în vestul Americii de Nord, Europa, Africa, Madagascar, India și America de Sud. Speciile fosile sunt absente în Asia de Est. Raportarea unei specii existente în China ("Lepisosteus sinensis" Bleeker
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
Lunca Mureșului Inferior este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile județelor Arad și Timiș. Aria
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bihor și Arad. Aria
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Peșteră Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Bistrița Năsăud. Aria naturală se
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții Trascului reprezintă unitatea estică a Apusenilor, zonă naturală acoperită în cea mai mare parte cu păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]