6,712 matches
-
se ducea pe jos să-și facă plimbarea igienică, după masa luată la mess-ul instalat în casele d-rului Angelescu din Strada Clemenței. Cu doi aghio tanți în dreapta și în stânga, un agent înainte și două ordonanțe la spate, mergea până în capul bulevardului. Când el revenea, eu mă duceam. La întâlnire, întorceam capul și puneam cu ostentație manșonul la ochi. După câteva zile a înțeles intenția de a-i arăta aversiunea mea și surâdea, ceea ce mă îndârjea și mai mult. 1917 Astfel se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai bune. Nimic mai caracteristic și mai caraghios decât descrierea acestei inconștiențe în propriile lui memorii, atât de inoportun publicate după moarte. [Costache și cu mine ne-am întâlnit de două ori nas în nas cu Czernin pe scara Hotelului Bulevard, dar am trecut înainte, întorcând capul cu ostentație.](Ediția a II-a, 1996, p. 149. ) Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, Onciul 198, profesorul universitar de istoria românilor, ținu o conferință la Mitropolie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Koch, comandantul pieței, și cu sabia scoasă ordonă trupei să tragă. Aceasta însă nu se execută, din ordinul lui Mackensen. La orele 1 sosiră patru camioane cu soldați, care își încărcară puștile la fața locului, opriră circulația de la Episcopie la Bulevardul Carol, afișară starea de asediu și interzicerea circulației în tot orașul după ora 9 seara. Vasile Derussi fu din nou arestat, dar pe scurt timp. Zincuța Manu, care arborase un drapel mare român pe casă, fu dusă la 12 noaptea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am băgat de seamă această indiferență, sau mai bine zis această trecere de vedere a publicului și a guvernului, ci tocmai acum, după atâția ani, scriind aceste linii, o constat. Din balcon deci priveam la defileul care se făcea pe bulevard în fața suveranilor și oficialităților, în fața statuii lui Mihai Bravul. Regele și regina în albastru orizont, cu căciulile mari de blană(Ibidem, 1937, p. 387: căciulile... „urâte și nesuferite“.), pe care eu nu le puteam suferi, mai ales după ce văzusem pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pace separată, cu atât mai mult că, înainte de ruptura cu Vintilă, ei au încetat să vină la mine. atentatul lui jalea în contra lui ionel, decembrie 1909 În decembrie 1909, pe la orele 7 seara, Ionel, ieșind din Senat, apucă la stânga pe Bulevardul Carol spre a se duce acasă trecând pe la mama, ca de obicei. Locuia peste drum, str. I.C. Brătianu, în casele Stătescu. Agentul de siguranță care trebuia să-l urmeze îl pierduse pe drum. Ajuns în dreptul Școalei de Război, un individ
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe Argetoianu, Ralea, dr. Marinescu și să-i asasineze ca pe Iorga și Madgearu. Ura în contra lor s-a răsfrânt și asupra lui Antonescu, care nu le-a cedat. Ieri, toată ziua, grupuri de legionari și lupte cu trupa; pe Bulevardul Pache, la Teatrul Național se aud bubuitul bombelor, mitralierelor, puștilor și detunături mai mari. În ziarele de dimineață s-a anunțat că radio[ul], telefoanele, poșta, telegraful se ocupă de armată. Ieri-seară n-a mai avut nimeni telefon, dar nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar nu știm de a fost tăiat de guvern sau de legionari. Prefecții legionari au fost înlocuiți prin colonei. Nu avem nici o știre de[spre] ce se mai petrece în guvern. Poliția însă nu e în mâna lui. Ieri, pe Bulevardul Take Ionescu, treceau cântând cam 100 de legionari, desfidând trupa care era înșirată de-a lungul trotuarului. Dimineața dărâmaseră sinagoga din str. Atena, care a fost ocupată de soldați și interzisă publicului. Azi mi se spune că pe Calea Moșilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Teatrului a fost luptă cu răniți și morți. Erau lacuri de sânge. La Dinu, de unde retrăsese garda, au pus-o din nou mult mai numeroasă, sub conducerea unui ofițer care comandă, și pe a lui Rioșanu în imobilul Dacia din Bulevardul Dacia și [din] Dionisie. 27 ianuarie 1941. Luptele au urmat trei zile. La Teatrul Național, Radu Gyr394, directorul general al teatrelor, în fruntea legionarilor, a organizat rezistența. Pusese în stradă, pe linia I, copii, apoi femei. Când a sosit trupa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
salonul de toamnă al anului de grație 1976, salon care i-a adunat pe toți cei care aveau pasiuni și preocupări artistice din tot județul Caraș-Severin. Atunci am obținut, cu ajutorul lui Doru Bucur, un loc în atelierul de creație de pe bulevardul Al. I. Cuza, numărul 30, unde am avut bucuria să-i reîntâlnesc, alături de Doru, pe fratele lui geamăn Gică Bucur și pe Felicia Selejan, foști colegi ai Școlii de Artă din Reșița. La acea dată eram un pictor eminamente abstract
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
voluntaristă a vieții satului bănățean de munte." Dr. Prof. Ionel Bota - poet și critic de arta „O bijuterie de biserică, suită pe un măr uriaș. Credința însăși pare să se bazeze pe fructul cunoașterii." Prof. Nicolae Sârbu jurnalist Adresa atelierului: Bulevardul Republicii Bl. 6 Sc. 3 Et.9 Ap. 34 320151 - Reșița Jud. Caraș-Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Costel Iftinchi Sculptor, pictor, fotograf „Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
aflam în preajma zilei de 21 mai, când era aniversarea lui Arghezi. Și nu o aniversare oarecare, poetul împlinind chiar atunci optzeci de ani. În epoca de care vorbesc, familia Arghezi ocupa un apar tament la parterul unui mic bloc de pe Bulevardul Aviato ri lor, în vecinătatea imediată a pieței cu același nume, azi Piața Charles de Gaulle. Am sunat, cineva ne-a deschis, conducându-ne într-un living cu ferestre mari, unde, după ce am așteptat câteva minute, a intrat poetul, neînsoțit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
factura înfurierilor spectaculare ale lui G. Călinescu trecuse și în comportarea publică a discipolului său. Revărsările mânioase ale directorului nostru ajungeau însă în redacție, cel mai adesea, prin intermediul comunicării telefonice. De teama vizitatorilor inoportuni, Ivașcu se baricadase în locuința din Bulevardul Aviatorilor, unde i se trimiteau, de mai multe ori pe zi, șpalturi, machete, sumare etc. Când avea ceva de observat, de obiectat, de îndreptat, și avea tot timpul, suna la redacție, cerându-l, desigur, pe Roger Câmpeanu, secretarul nostru general
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
râzând cu mare poftă, nepăsători de ni meni. Se vedea cât de colo că se simțeau minunat împreună. Seara, la cămin, au urmat, bineînțeles, tachinările. — Cine era tipa? — Ce tipă? — Tipa de azi dimineață, mergeai cu ea la braț pe bulevard, cine era? Privirile întâi nedumerite ale colegului nostru dintr-odată s-au înveselit și el a izbucnit în râs: — Nici o tipă, nerușinaților, era mama! Era într-adevăr doamna Titel, neverosimil de tânăra mamă a lui Sorin, cu numai șaisprezece ani
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
că de rezultat trebuia să mă interesez singur, ca autor, după un număr de zile. Nu mai aveam cum să evit confruntarea cu destinul, așa că, la termenul convenit, m-am prezentat la redacția Tânărului scriitor, amplasată în mansarda clădirii din bulevardul Ana Ipătescu 15. Îmi bătea inima nebunește, nu atât de urcatul multelor trepte, cât de emoția primului contact cu o redacție, a verdictului pe care urma să-l primesc în legătură cu nuvela. Am ciocănit sfios în ușa pe care scria „Proză
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nu avea de ce să mă preocupe și deja aflasem, și ulterior am învățat, că lectura unui text poate fi și pur tehnică, literală. În cei paisprezece ani de apariție, Gazeta literară și-a avut sediul redacțional în imobilul boieresc din bulevardul Ana Ipătescu, o fostă casă a lui Max Auschnitt, unde redacția ocupa tot primul etaj. De tipărit era însă tipărită în tipografia din strada Brezoianu, care înainte fusese a ziarului Universul. În deceniul al patrulea, odată cu instalarea în palatul din
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a orașului meu iubit, de care abia mă despărțisem și după care deja tânjeam, m-a făcut să nu mai stau pe gânduri. Haide, i-am spus, și am pornit amândoi, pe jos, către Universitate. De-acolo am ieșit în bulevardul cinematografelor, unde, la Lumina, am văzut filmul sovietic Ciuk și Ghek. Îmi amintesc de parcă ieri s-a întâmplat. Apoi am băut și bere, la Gam brinus, în vecinătate, mai rămânându-ne din cei zece lei puși la bătaie cât să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mai interesantă, cred, cu cât obiectul ei nu este doar istoric, ci și istorico-literar. Este vorba de Panait Istrati și de romanul său Chira Chiralina, a cărui frază de început, dacă cititorul își amintește, sună astfel: „Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului care, la Brăila, duce la biserica cu același nume, la Grădina publică.“ Valeriu Avramescu a descoperit patru vechi cărți poștale ilustrate care toate ne transportă în amintitul topos istratian, primele trei conducându-ne pe traseul urmat de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu același nume, la Grădina publică.“ Valeriu Avramescu a descoperit patru vechi cărți poștale ilustrate care toate ne transportă în amintitul topos istratian, primele trei conducându-ne pe traseul urmat de Adrian Zograffi în ordinea indicată de scriitor, adică biserica, bulevardul, grădina publică, iar a patra oferind o perspectivă inversată asupra aceluiași traseu: grădina publică, bulevardul, biserica. Dar să-i dau în sfârșit cuvântul lui Valeriu Avramescu, reproducând câteva pasaje din textul său apărut în Magazin de filatelie, cartofilie și numismatică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care toate ne transportă în amintitul topos istratian, primele trei conducându-ne pe traseul urmat de Adrian Zograffi în ordinea indicată de scriitor, adică biserica, bulevardul, grădina publică, iar a patra oferind o perspectivă inversată asupra aceluiași traseu: grădina publică, bulevardul, biserica. Dar să-i dau în sfârșit cuvântul lui Valeriu Avramescu, reproducând câteva pasaje din textul său apărut în Magazin de filatelie, cartofilie și numismatică, nr. 2/1999: „Biserica Maica Precista, Sfânta Maria sau Maica Domnului, cum este deopotrivă numită
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ei, nesupusă prefacerilor ce s-au succedat de o sută de ani încoace, de când M. Wichmann a fotografiat-o [...]. A doua și a treia carte poștală ilustrată redau la o distanță de circa 20 de ani [...] drumul propriu zis, scurtul bulevard al Maicii Domnului parcurs de Adrian [...]. În cea de dată mai apropiată se observă pe fundal partea laterală a bisericii, iar în cea mai timpurie, realizată dintr-un unghi mai mic de observare a drumului, un număr de trecători - 18
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
adolescenței mele brăilene, un spațiu care m-a conținut, așadar, cândva, iar acum eu sunt cel care-l conține, desigur în amintire. Și eu am străbătut de nenumărate ori, în amândouă sensurile, câteodată și eu „buimac“, precum Adrian Zograffi, scurtul bulevard al Maicii Domnului, pentru că locuiam în vecinătatea imediată a fru moasei biserici al cărei nume îl purta. Iar ca să ajung la grădina publică („Grădina Mare“) și apoi, prin străzile Golești și Galați, în piața centrală, a Sfinților Arhangheli, iar de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zonă a vechii Brăile tipic istratiană. Am evocat-o de altfel și altă dată, în fugă, când am scris un studiu despre autorul Chirei Chiralina. I se spunea Cetățuia și era delimitată, pe o latură a ei, de amin titul bulevard al Maicii Domnului, sau al Sfintei Marii, cum îi spuneau mai frecvent brăilenii, iar pe cealaltă de platoul înalt, deschis către Dunăre. Micile case care încadrau platoul erau foarte vechi, de o sută, o sută cincizeci de ani, și nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Veneau elevi din tot orașul să-și schimbe între ei manualele, la trecerea într-o nouă clasă, cei mai mici preluându-le pe ale celor mai mari, dacă fuseseră, desigur, bine păstrate. Era atunci acolo, la întretăierea străzii Regale cu bulevardul Cuza, mare îmbulzeală și larmă, un spectacol pitoresc. Mihail Crama îl evocă într-o frumoasă poezie mai degrabă melancolică, nostalgică, intitulată „Liceu“, pe care mi-a făcut cândva bucuria să mi-o dedice. A inclus-o în volumul Treceri (1981
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prima filă a unui exemplar din Subiect banal, aflat în posesia mea de mulți ani. Transcriu: „D-lui Teodor Manea, nu, nu «domnului», ci prietenului, omului de caldă, frățească omenie, și pentru copilăria petrecută sub privirea sa blândă, pe același bulevard Cuza în care, în paginile Ghetto-ului, tremură și cântă toată viața mea, și pentru tot ce ne leagă acum, dincolo de geanta reprezentantului Schmidt al librarului Manea, omagiu, Ury Benador.“ Datat: 19.7.1935. Să notez că geanta „reprezentantului Schmidt“ fusese
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
răboj cea mai mică lipsă ! La ceasul hotărât simțeam de departe din inima târgului înțesat de lume, din modul încâlcit al treburilor și al nevoilor, simțeam că mă trage chemarea și așteptarea maestrului, care din balconul caselor străjuia cu ochii bulevardul Epureanului în tot lungul lui doar ne-o zări venind. Așa, mai bine de un an întreg, am avut nespusul noroc să trăiesc nu numai alături dar chiar în intimitatea lui Alexandru Vlahuță. N-a fost gând al meu pe
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]