5,569 matches
-
fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este în general emisă de la bun început sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se explică prin acțiunea cavității optice rezonante de a selecta fotonii care se propagă paralel cu axa cavității. Astfel, în timp ce un reflector obișnuit de lumină, orientat de pe Pămînt spre Lună, luminează pe suprafața Lunii o suprafață de aproximativ 27.000 km în diametru, fasciculul unui laser nepretențios cu heliu-neon luminează pe Lună o suprafață cu diametrul mai mic
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
Saliva, popular și scuipat sau bale, este substanța fluidă, produsă de către glandele salivare în cavitatea bucală a mamiferelor. Se estimează că organismul uman produce între 1 și 1,5 litri de salivă pe zi, iar într-o viață 34.000 de litri. Cantitatea de salivă produsă într-o zi descrește odată cu înaintarea în vârstă și
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
depun ca tartru pe dinți sau sub formă de calculi în glandele salivare. Constituenții organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de mult, încât sa influențeze flora microbiană orală (aminoacizii, glucidele și vitaminele servesc pentru nutriția florei microbiene). Funcțiile salivei sunt: Este
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
pedipalpi și chelicere, și 4 membre locomotoare care se termin cu gheare. Poziția ochilor depinde de structura solului în care locuisc. Tot pe prosomă se află și orificiul bucal. El este înconjurat de articolele bazale ale primelor membre, care formează cavitatea preorală, numită și atriu bucal. Această cavitate participă la fărâmițarea hranei. Prima pereche apendice sunt chelicerele. Ele sunt, relativ, scurte se află preoral și se termin cu o chelă. Chela este alcătuită din 2 articole unite care formează clește. Chelicerele
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
care se termin cu gheare. Poziția ochilor depinde de structura solului în care locuisc. Tot pe prosomă se află și orificiul bucal. El este înconjurat de articolele bazale ale primelor membre, care formează cavitatea preorală, numită și atriu bucal. Această cavitate participă la fărâmițarea hranei. Prima pereche apendice sunt chelicerele. Ele sunt, relativ, scurte se află preoral și se termin cu o chelă. Chela este alcătuită din 2 articole unite care formează clește. Chelicerele sunt utilizate la apucarea și fărâmițarea prăzii
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea de dușmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Ventral, între segmentul 5 și telson se deschide orificiul anal. Cavitatea internă a corpului se numește hemocel. În el sunt localizatea toate organele interne și tot aici se revarsă hemolimfa (sângele), scăldând aceste organe. La limita dintre prosomă și mezosomă hemocelul este divizat de către o diafragmă transversală. Sistemul nervos la scorpioni
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
în partea dorsală a mezosomei între lobii hepatopancreasului. Ea este împărțită în 8 camere. Fiecare cameră este înzestrată cu câte o pereche de osteole - orificii prin care hemolimfa ajunge înapoi în inimă. Inima este înconjurată de pericard care formează o cavitatea umplută cu hemolimfă. Șapte perechi de mușchi laterali, de care e fixată inima, sunt responsabili de extinderea inimii. Iar contracția e realizată de mușchii circulari ai inimii. Anterior și posterior pornesc câte o aortă cefalică și, respectiv, posterioară. Ambele aorte
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
prada cu ajutorul pedipalpilor masivi, rareori injectând venin. Scorpionii au un stil unic de utilizare a chelicerelor în timpul hrănirii, neîntâlnit la alte artropode chelicerate. Chelicerele, care sunt foarte ascuțite, sunt folosite pentru a fărâmița și a aduce particule de hrană în cavitatea preorală unde are loc lichifierea hranei. Părțile neconsumabile, părul, cuticula, sunt extrase. Scorpionii pot consuma cantități uriașe de alimente la o singură dată. Datorită deverticulelor foarte ramificați, cât și modul pasiv de viață, permit scorpionilor să supraviețuiască mult timp fără
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
mai puțin tipice în stadiile inițiale ale DF și în formele circumscrise. Imaginile depind de 2 condiții: 1) de calitatea țesutului displazic: Dacă țesutul displazic este exclusiv fibros, pe radiografie se observă o imagine pur osteolitică. Când țesutul tumoral conține cavități chistice, radiotransparența este chiar mai intensă. Există cazuri în care țesutul displazic conține insule de țesut osos nou format ce se văd radiologic ca ușoare opacități neregulate sau chiar ca opacități intens radioopace, în special la nivelul oaselor cranio-faciale. Rareori
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
cortexului. În zonele incurbate ale oaselor, pe partea convexă a osului cortexul este mai puțin radioopac și cu aspect spongios. Pe partea concavă cortexul este mai gros și mai compact, deci mai radioopac. La nivelul craniului osul este îngroșat, conținând cavități osteolitice ca bulele de săpun și mici zone de opacitate moderată, de forma neregulată. Corticalele internă și externă sunt subțiate și spongioase. Modificările radiologice scleroase predomină la baza craniului și la oasele faciale, cu distrugerea sinusurilor corespunzătoare. Adesea se constată
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
țesut fibros în structura lor. În general, țesutul tumoral nu este foarte vascularizat. Cu toate acestea, se constată prezența de zone hipervasculare sau hemoragice, în special la nivelul oaselor spongioase (craniu, coaste, pelvis, metafize). Se constată adesea și prezența unor cavități chistice, consecințe ale edemului sau a micilor hemoragii, ce conțin fie lichid seros, fie hemoragic. Cu timpul, în special în formele monostice de DF, aproape întreaga zona osteolitica se reduce la o cavitate cu lichid, astfel încât rezolvarea este similară chistului
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
metafize). Se constată adesea și prezența unor cavități chistice, consecințe ale edemului sau a micilor hemoragii, ce conțin fie lichid seros, fie hemoragic. Cu timpul, în special în formele monostice de DF, aproape întreaga zona osteolitica se reduce la o cavitate cu lichid, astfel încât rezolvarea este similară chistului osos. Pe măsură ce țesutul tumoral evoluează, apar insule cartilaginoase, mai abundente în copilărie și în zonele metafizare. DF este formată din țesut histiofibroblastic compact în care sunt implantate mici trabecule osoase care nu mai
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
vârfurile spectroscopice sunt de fapt maxime cu lărgime finită (numite "lărgime naturală"), cu centrul în dreptul energiei reale a stării excitate. Pentru stările care degenerează rapid, lărgimea face dificilă măsurarea precisă a acestei energii reale, și într-adevăr, cercetătorii au folosit cavități de microunde pentru a încetini rata de degenerare, pentru a obține maxime mai abrupte și măsurări mai precise ale energiei (Gabrielse and Dehmelt 1985). O formulare "falsă" deosebit de răspândită a principiului incertitudinii energie-timp spune că energia unui sistem cuantic măsurată
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
testis") este gonada masculină la animale. Mamiferele de gen masculin au două testicule, care sunt de obicei conținute într-o extensie a abdomenului, numită scrot. Se dezvoltă în regiunea lombară, de unde descind (descensus testis) de-a lungul peretelui dorsal al cavității abdominale, trec prin canalul inghinal și ajung în scrot, unde le găsim în mod normal la naștere, despărțite prin septul scrotal (septum scroti). Există și posibilitatea opririi acestui proces de coborâre a testiculelor, la diferite niveluri, respectiv, în cavitatea abdominală
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
al cavității abdominale, trec prin canalul inghinal și ajung în scrot, unde le găsim în mod normal la naștere, despărțite prin septul scrotal (septum scroti). Există și posibilitatea opririi acestui proces de coborâre a testiculelor, la diferite niveluri, respectiv, în cavitatea abdominală, în canalul inghinal sau în dreptul orificiului extern al aceluiași canal, ceea ce constituie ectopia testiculară, uni- sau bilaterală. Ea necesită intervenție chirurgicală sau tratament medical, deoarece, în caz contrar, se instalează atrofia testiculară. Configurația externă. Forma testiculelor este ovoidală, fiecare
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
dar și în bolile specifice bărbaților: probleme de sterilitate și impotență (ceaiul din frunze de salvie sau ceai din flori de salvie mărunțite). Ceaiul de salvie este recomandat în uz extern, în vindecarea bolilor de gât (amigdalită), abceselor dentare, inflamațiilor cavității bucale. Mirosul neplăcut al gurii poate fi combătut cu gargarisme cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi sau chiar și mai multe ori pe zi.
Salvie () [Corola-website/Science/306709_a_308038]
-
și ploaie și foc și i-a înecat în mare"". Pe partea sudică a absidei altarului se află reprezentată scena "Rugăciunea tuturor sfinților", compusă în întregime din sfinți militari. Decorul fațadei de apus stă mărturie pentru geniul pictorului: în marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni și parastase, întregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat a fi cel mai bine realizat din toată pictura epocii Ștefan cel Mare - Petru Rareș. Aici se află zeci de scene mici
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Lim Ji-sun a obținut o eficiență de înmagazinare de 7,6% utilizând un polimer la care s-au atașat atomi de titan. Microsferele - globuri microscopice de sticlă de 10 până la 300μm diametru - pot fi utilizate pentru înmagazinarea/cedarea în/din cavitatea lor interioară a hidrogenului. În cazul variantelor viabile anterioare de cele mai multe ori în practică se utilizează o carcasă metalică exterioară etanșă rezistentă la presiune. Chiar și în rezervoarele de hidrogen lichid și în cele cu hidruri metalice apare o presiune
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
denumire populară: țeastă, din latinescul "testa", cap) este o structură osoasă care conține și protejează encefalul. la animalele vertebrate craniate. Aceasta se află în partea superioară a endoscheletului mamiferelor. l uman este compus din opt oase care împreună formează o cavitate ovoidă cu duritate variabilă și cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Osul palatin ("Os palatinum") sau palatinul este un os pereche a viscerocraniului, situat în porțiunea posterioară a cavității nazale între maxilă și procesul pterigoid al osului sfenoid. Are o formă în "L", fiind alcătuit dintr-o lamă orizontală ("Lamina horisontalis") și o lamă verticală sau perpendiculară ("Lamina perpendicularis"), unite între ele în unghi drept. De asemenea, acesta are
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
De asemenea, acesta are și trei mici procese: orbitar ("Processus orbitalis"), sfenoidal ("Processus sphenoidalis"), piramidal ("Processus pyramidalis") și o scobitură sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") aflată între procesul orbitar și procesul sfenoidal. Osul palatin participă la formarea peretelui lateral și a planșeului cavității nazale, a planșeului orbitei, 1/3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Osul zigomatic ("Os zygomaticum") numit încă
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
ce este formată din cuarț și epidot este cunoscută sub denumirea de "epidosit". Cristalele bine dezvoltate se găsesc în multe locuri; în Knappenwand, în apropiere de Großvenediger din Salzburg (aici se găsesc cristale magnifice, negre, cu habitus prismatic lung, în cavități de roci, și în șisturi de epidot, cu minerale ca azbestul, adularul, calcitul și apatitul); în valea Ala și Traversella în Piemont; Arendal în Norvegia; Le Bourg-d'Oisans în Dauphiné; Haddam în Connecticut; Inslua Prince of Wales în Alaska (aici
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
primitivi, cu cea mai simplă structură a corpului. Fălcile (maxilare) și dinții adevărați (dinții placoizi) lipsesc. De asemenea lipsesc înotătoarele perechi și centurile, acestea din urmă fiind slab indicate numai la formele fosile (ostracodermi). Aparatul bucal este adaptat pentru supt. Cavitățile nazale sunt contopite într-o singură nară ("monorinie"), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Au craniul incomplet (lipsește regiunea occipitală) din care motiv sunt denumite și "hemicraniate". Corda dorsală este persistentă, iar segmentația ei
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
dorsali și ventrali, lipsa ganglionilor simpatici și a cordonului nervos longitudinal care la gnatostomi unește nervii și ganglionii simpatici de pe fiecare latură a măduvei spinării. Organele de simț sunt mai mult sau mai puțin deficiente. La ciclostomi și cei mai mulți ostracodermi cavitățile nazale (sacii nazali) sunt contopite într-o singură nară sau fosa nazală ("monorinie", din care cauză au fost numiți și "monorinieni"), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Această nară este inervată însă de o
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
prin orificiul urogenital, așezat pe o papilă urogenitală îndărătul anusului. Ureterul primar servește numai la eliminarea produselor de excreție. Glandele genitale la ciclostomi sunt neperechi. Sexele, la petromizoni sunt separate, iar mixinele în tinerețe sunt hermafrodite. Produsele sexuale cad în cavitatea generală a corpului, de unde sunt eliminate prin conducte peritoneale scurte, care se deschid prin pori abdominali în sinusul urogenital. Masculii nu posedă organe copulatoare. Fecundația este externă și se petrece în apă. Dezvoltarea poate fi prin metamorfoză sau directă. Ostracodermii
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]