5,146 matches
-
New York, Amsterdam, vol. II, pp. 33 sqq.). Jakobson, R. (1970), „Rol’ lingvisticëskich pokazanij v sravnitel’noj mifologii”, În VII Mezdunarodnyi kongress antropologicèskich i etnograficeskich nauk, nr., 5, Moskva, pp. 608 sqq. („Linguistic Evidence in Comparative Mythology”, În Selected Writings, ed. cit., vol. VII, pp. 12 sqq.). Jouet, P. (1989), Religion et mythologie des Baltes. Une tradition indo-européenne, Milano-Paris. Mannhardt, W. (1936), Die Götterlehre der alten Letten, Riga. Meid, W. (1957), „Das Suffix «-no-» in Götternamen”, În Beiträge zur Namenforschung,nr. 8
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
184-187, 226-28 și Doi ani de restaurare, p. 53. Dacă Iorga își numea partidul "un partid monarhist de stînga", de data aceasta își numește clar guvernul "un guvern de dreapta", "dar nu retrograd". "Neamul românesc",18 iunie 1931 55 Op. cit, p. 59 56 Memorii, vol. VI, pp. 126 și 133-134; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 255 57 Theodorescu, op. cit., p. 274 58 Curînd după căderea guvernului Iorga, V. V. Haneș a propus abolirea tuturor reformelor făcute de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lagăr de concentrare. Giurescu l-a sfătuit să nu o facă. Dinu Giurescu își amintea că, atunci cînd au preluat legionarii puterea, tatăl său nu fusese sprijinit de Panaitescu, care devenise rectorul legionar al Universității din București 159 Michelson, art. cit. 160 Ibidem 161 Ibidem 162 Munteanu, op.cit., p. 450 163 "Neamul românesc", 16 mai 1936 164 Munteanu, op. cit., p. 442 165 "Revista istorică română", nr. 1, București, 19 martie 1931. Citat și de Michelson în articolul său 166 Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
16 mai 1936 164 Munteanu, op. cit., p. 442 165 "Revista istorică română", nr. 1, București, 19 martie 1931. Citat și de Michelson în articolul său 166 Nicolae Iorga, Un om, o metodă și o școală, București, 1940 167 Michelson, art. cit. 168 C. Giurescu, Istoria românilor, vol. 3, partea I, ediția a doua, București, 1944, p. 231. Întrucît Istoria Românilor a lui Giurescu s-a vîndut în mai multe ediții, este important să ținem minte această ediție din 1944, apărută în timpul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
depinde direct de stadiul de evoluție a managementului resurselor umane și de perspectiva de analiză. În ultimul timp, managementul resurselor umane a căpătat o accentuată notă anticipatorie, modelele utilizate fiind marcate de schimbarea perspectivei<footnote Bencheman, Faycel, Galindo, Geraldino, op. cit, pp. 25-28. footnote>: A) Înainte de 1975 - planificarea strategică Modelele de acest tip s-au construit pe trei axe: caracteristicile mediului, caracteristicile obiectivelor, analiza universului social. Modelele elaborate pe această schemă sunt cele care pun pe prim plan omul rațional, ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
decizii greșite, care nu se pot aplica și pot genera conflicte. Zona necunoscută (4) pune în evidență un caz extrem de diferit, creator al unor conflicte ce se pot acutiza pe măsură ce se desfășoară<footnote A se vedea și Nica, Elvira, op cit., pp. 214-216. footnote>. Am putea spune că relațiile publice (și cu publicul) capătă, în cazul administrației publice, caracterul unui „dialog social” specific. „Sub un aspect general, dialogul social merge mai departe în sectorul public (în raport cu sectorul privat), căci el asociază
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Managementul prevede - terminologic «vede înainte» - și anticipă - «execută» - conform timpului determinat - sunt termeni apropriați care ne trimit la considerarea tuturor acțiunilor și deciziilor care tind a stăpâni, pe cât se poate, fenomenele viitoare”<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit, p. 153. footnote>. Adesea managementul „previzional” se corelează cu planificarea resurselor umane. „Managementul previzional al resurselor umane constă în conceperea, punerea în aplicare și urmărirea politicilor și planurilor de acțiune care vizează reducerea, în mod anticipat, a diferențelor dintre resursele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fizica ar realiza cel mai mare triumf dacă ar găsi vreo teorie generală care să reducă la o singură formulă electricitatea și căldura, gravitația și lumina, nu se poate concepe nici o lege generală care să rezolve problemele cercetării literare: cu cit va fi mai generală cu atât va părea mai abstractă și, prin urmare, mai găunoasă ; cu atât mai mult obiectul concret al operei literare va scăpa înțelegerii noastre. Există deci două soluții extreme ale problemei noastre. Prima, la modă datorită
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
primul rând critic. Kenneth Burke este în mare măsură un teoretician al literaturii, în timp ce R. P. Blackmur este critic literar. Termenul "teoria literaturii" ar putea foarte bine să îmbrățișeze - așa cum se face în cartea de față - atât "teoria criticii literare" cit și "teoria istoriei literare". 68 Aceste distincții sunt destul de clare și destul de larg acceptate, în schimb mai puțin comună este înțelegerea faptului că metodele amintite nu pot fi folosite în mod izolat, că ele se presupun unele pe altele atât
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
art Decoratif, numărul din Aprilie 1905. 149 Apcar Baltazar, "Note asupra industriei de artă", în Viața Românească, revistă literară și științifică volumul VII, anul II, 1907, p. 56. Apcar apare ortografiat Abgar în acest articol. 150 Ibidem, p. 57. 151Art. Cit., "Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe siècle", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, București, 2007, p. 53. 152Apcar Baltazar, " Spre un stil românesc", în Viața românească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și vrea să bea. Este în călduri, și vrea să fie futută. Frumos merit! Femeia este naturală, adică abominabilă. De aceea și este întotdeauna vulgară, adică exact opusul unui Dandy". 356 Elisabeth Ingles, op. cit., p. 29. 357 Rodolphe Rapetti, op. cit, p. 256. 358 Ibidem, p. 256. 359 J.-M. Charcot și Paul Richer, Les Démoniaques dans l'Art, Paris, Adrien Delahaye et Émile Lecrosnier, 1887, p. 13. 360 Ibidem, p. 108. 361 Doctorul Ygrec, "Opera senzațional de originală și frumoasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 157. 586 Ibidem, p. 157. 587 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 84. 588 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, p. 21. 589 Ibidem, p. 21. 590 Séverine Jouve, op. cit, p. 91. 591 Ibidem, p. 93. 592 Cecilia Cuțescu-Storck, op. cit., p. 175. 593 Diametral opusă se află inscripția-deviză a Ceciliei Cuțescu-Storck: "Să muncești, să muncești și iar să muncești". Prezența leneșului pe partea cealaltă a arcadei de la intrarea în holul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
informații din surse din afara memoriei sale, care pot fi: surse personale: familie, prieteni, cunoscuți, vecini, colegi; surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vânzărilor; surse publice: mass-media, organisme guvernamentale, instituite de cercetări; surse experimentale: examinarea și utilizarea produsului. Sica Stanciu (op.cit) apreciază că influența acestor surse de informații variază În funcție de categoria de produse și servicii și de particularitățile cumpărătorului. Cele mai multe informații, În genere, consumatorul le obține din surse comerciale, care sunt dominate de ofertanți, dar cele mai eficiente provin de la sursele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau societatea În ansamblul ei) o produc asupra activităților ei intelectuale, asupra emoțiilor sau acțiunilor ei. Primele cercetări cu privire la influența socială, după cum ne amintește Șt. Boncu (op. cit) Îi aparțin lui Norman Triplett care a studiat impactul coacțiunii asupra performanței individului (1897). De asemenea, Max Ringelman a examinat efortul individului În grupuri și evidențiază fenomenul de frânare socială. S. Chelcea amintește că F. H. Allport este cel care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
The Economics of Soviet Bloc Trade and Finance, Westwiew Press, Boulder, CO, 1987, p. 21. Vladimir Sobell, The Evolution of COMECON Institutions, The Soviet Union and Eastern Europe, Facts on File Publications, New York, 1986, p. 4/7 1452 Hutchings, Op. cit, p. 99 1453 SUA, Congressional Record, al 92-lea Congres, sesiunea I, 1971, CXVII, 27199 1454 Congress and the Nation, Congressional Quarterly Services, Washington, D.C., 1973, III; 127 1455 Note, 27 iulie 1971, dosarul JDE note 4/23/71-8/21
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Peter Peterson către Henry Kissinger, 17 mai 1972, 6 p., dosarul CO 158 5/16/72-5/31/72, cutia 72, CO, dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1498 Destler, Making Foreign Economic Policy, pp. 38-40; Funigiello, Op. cit, p. 184. Corporația de Credite pentru Bunuri de Larg Consum și-a început activitatea în 1948 1499 Ibidem, Destler, Making Foreign Economie Policy, pp. 40-41; Henry Kissinger, Years of Upheaval, Little, Brown and Company, Boston 1982, p. 247 1500 Congresul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1360 1529 Colectivul redacțional al "The New York Times, The End of a Presidency", Holt, Rinehart and Winston, New York, 1973, p. 157 1530 Nixon, Memoirs, p. 717 1531 Kissinger, Op. cit., de la p. 1417 1532 Stern, Water's Edge, p. 49 1533 Kissinger, Op. cit, p. 1469 1534 Note, 17 noiembrie 1972, dosarul JDE Note întîlnire cu președintele, 7 august-13 decembrie 1972, Note Ehrlichman, Proiect de materiale prezidențiale Nixon; Memoriu, Deane R. Hinton către membrii Grupului de Organizare Legislativă CPEI, 20 noiembrie 1972, dosarul Ex.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Rights, ed. de David D. Newson, University Press of America, New York, 1986, p. 26 1849 Jimmy Carter, Keeping Faith: Memoirs of a President, Bantam Books, New York, 1982, p. 143 1850 Facts on File, 1977, pp. 25-26 1851 Vezi Carter, Op. cit, p. 50 1852 Cyrus Vance, Hard Choice: Critical Years in American's Foreign Policy, Simon and Schuster, New York, 1983, p. 46,441 1853 Vezi Carter, Op. cit., p. 145. 1854 McLellan, Cyrus Vance, pp. 73-74 1855 Forsythe, Human Rights and U.S.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
PCR National Policy; A Just, Highly Scientific, Realistic and Humanitarian Policy. Joint Meeting of Magyar-German-Nationality Working People's Councils, February, 1987, p. 73 2438 NYT, 4 aprilie 1987, p. 5; NYT, 21 mai 1987, p. 14 2439 Staar (ed.), Op. cit, 1988, p. 310 2440 RFE, Reportaj privind situația României, 29 mai 1987, p. 3 2441 Otto Pick, Problems of Adjustment: The Gorbachev Effect in Eastern Europa, "SAIS Review", vol. 8, nr. 1, 1988, pp. 70-72 2442 RFE, Reportaj privind situația
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în cazul unui enunț ca: Se spune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial considerăm și ceea ce unii cercetători numesc verb la supin, în exemple ca: pe fată o crezusem de măritat (după V. Hodiș, art. cit., II, p. 114). ii. prin substantiv fără prepoziție în cazul nominativ, acordându-se cu regentul nominal în număr și, dacă e posibil, și în gen(Om prudent, el nu se amesteca unde nu trebuia./ Om prudent, lui nu-i plăcea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substitutele sale poate sta și în cazul genitiv, atât fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sens, cel de-al doilea regent al funcției de care ne ocupăm poate fi numit „de tip verbal”, acesta putând fi un verb concret”, un adjectiv (exemplu: ne-am fotografiat lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după V. Hodiș, art. cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la care se adaugă ce = cât de din comunicări de tipul n-a știut-o ce rea este - vezi Mioara Avram, art. cit., p. 547). Exemplu: Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaus Cum ușor ca din cutie scoate lunile chaos (M. Eminescu, op. cit., p. 105) c) Pronumele relative cine, ce, care, cât, cel ce, cu precizarea că propoziția astfel introdusă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
din structura predicatului la modul infinitiv, dacă admitem că infinitivul este un mod predicativ. Exemplu: Îți arăt cu jurământ Că a nu sta la cuvânt Ș-ați strica parola-ndată Nu te credeam niciodată („Poeții Văcărești”, după V. Hodiș, art. cit., II, p. 144) c) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul gerunziu, dacă admitem că gerunziul este un mod predicativ. Exemplu: Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]