57,386 matches
-
scrisoare de la ambasadorul Malița, datată 2 august, prin care Bucureștiul se obliga "să înregistreze progrese și mai mari în privința procedurilor de emigrare, inclusiv în ceea ce privește reducerea timpului necesar prelucrării cererilor". Jackson a acceptat asigurările lui Malița, fiind de părere că reînnoirea Clauzei este lucrul "cel mai înțelept de făcut"2189. Prin pledoaria sa, Jackson i-a cîștigat pe toți de partea lui, cu excepția celor mai înveterați conservatori. Comitetul de Finanțe al Senatului, care trebuia să analizeze moțiunea Helms-Symms, care protesta împotriva recomandării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exercitate de România asupra grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea, într-adevăr, că "aceste chestiuni ridică mai multe probleme generale legate de drepturile omului, la care președintele nu se putea raporta, conform Amendamentului Jackson-Vanik, pentru a hotărî reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru o țară, oricare ar fi ea". Și totuși, dacă România refuza să ia măsuri în această privință, Administrația trebuia să apeleze la un alt for internațional pentru problemele drepturilor omului 2190. După pauza din luna
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de protest Dornan-Schulze. Acesta a avut în vedere dorința României de a iniția tratative serioase cu Statele Unite, pentru a ajunge la o "înțelegere" privind problema emigrării. Pe 18 august, Camera Reprezentanților a convenit să amîne la nesfîrșit moțiunea Dornan-Schulze2191. Astfel, "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România era prelungită automat, pînă pe 3 iulie 1983. Drepturile omului și taxa de învățămînt La cîteva săptămîni după audieri, Jack Spitzer a dat curs invitației pe care conducerea de la București i-o făcuse în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încă o dovadă a practicilor inumane din România. Asigurările primite de Abrams nu fuseseră decît niște minciuni. Și totuși, puțini erau analiștii care puteau explica rațiunea acțiunilor lui Ceaușescu. El îndemna, fără îndoială, în mod deliberat Statele Unite să pună capăt "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Una din explicațiile comune era aceea că Ceaușescu ajunsese la concluzia că România nu va mai primi Clauza și voia să vină în întîmpinarea acestei acțiuni exercitîndu-și dreptul de a implementa o strategie ce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
explica rațiunea acțiunilor lui Ceaușescu. El îndemna, fără îndoială, în mod deliberat Statele Unite să pună capăt "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Una din explicațiile comune era aceea că Ceaușescu ajunsese la concluzia că România nu va mai primi Clauza și voia să vină în întîmpinarea acestei acțiuni exercitîndu-și dreptul de a implementa o strategie ce ținea de politica "internă". Președintele român voia, poate, și să încetinească "scurgerea de inteligență" din România. Taxa îi afecta doar pe cei care urmaseră
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voiau să-și continue studiile se angajau, implicit, să rămînă în țară și să folosească aceste cunoștințe pentru dezvoltarea României 2205. Ambasadorul Bogdan interpreta, însă, cu totul altfel această acțiune. Recunoscînd posibilitatea ca Ceaușescu să fi pus la îndoială reînnoirea Clauzei pentru România, Bogdan a sugerat că acesta impusese taxa pentru învățămînt cu scopul de a o retrage. El știa că Washingtonul avea să critice decretul, exercitînd presiuni asupra Bucureștiului. Congresul avea să amenințe guvernul român cu suspendarea Clauzei în cazul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îndoială reînnoirea Clauzei pentru România, Bogdan a sugerat că acesta impusese taxa pentru învățămînt cu scopul de a o retrage. El știa că Washingtonul avea să critice decretul, exercitînd presiuni asupra Bucureștiului. Congresul avea să amenințe guvernul român cu suspendarea Clauzei în cazul aplicării decretului. În consecință, Ceaușescu putea anula decretul, lăsînd Statele Unite să creadă că reînnoirea Clauzei ar fi putut influența politica internă a României. Acest mod de gîndire avea să încurajeze Congresul să facă exact ceea ce voia Ceaușescu, și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a o retrage. El știa că Washingtonul avea să critice decretul, exercitînd presiuni asupra Bucureștiului. Congresul avea să amenințe guvernul român cu suspendarea Clauzei în cazul aplicării decretului. În consecință, Ceaușescu putea anula decretul, lăsînd Statele Unite să creadă că reînnoirea Clauzei ar fi putut influența politica internă a României. Acest mod de gîndire avea să încurajeze Congresul să facă exact ceea ce voia Ceaușescu, și anume să sprijine derogarea solicitată de președinte și să reînnoiască "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lăsînd Statele Unite să creadă că reînnoirea Clauzei ar fi putut influența politica internă a României. Acest mod de gîndire avea să încurajeze Congresul să facă exact ceea ce voia Ceaușescu, și anume să sprijine derogarea solicitată de președinte și să reînnoiască "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România 2206. În acest timp, Bucureștiul și-a continuat negocierile cu băncile creditoare privind reprogramarea restanțelor. În cele din urmă, băncile au acceptat formula adoptată de Clubul de la Paris, în iunie 1982, și au convenit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anunțul lui Ceaușescu, din 1 noiembrie 1982, reprezentanții Departamentului de Stat s-au întîlnit cu Paula Preoteasa, delegat pe lîngă ministrul de Comerț Exterior din România. Reprezentanții oficiali i-au spus acesteia că taxa de învățămînt "periclitează în mod serios" "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. America cerea țărilor fără economie de piață să aplice o politică de emigrare liberă sau să garanteze că scutirea de această condiție ar încuraja o astfel de politică 2211. Deși Washingtonul reacționa din ce în ce mai critic
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Europa. În acest mesaj erau descrise discriminările la care erau supuși neîncetat maghiarii din Transilvania. Holt considera că taxa de învățămînt era încă un pas înainte pentru politica de discriminare a Bucureștiului și își îndemna colegii să coreleze reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România de îmbunătățirea practicilor legate de drepturile omului 2216. Pe 21 decembrie, Robert Dornan, membru al Camerei, reprezentant al Californiei, a venit în sprijinul recomandării lui Holt. El credea că Bucureștiul sprijină în mod conștient
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de condiția emigrării, prevăzută de Amendamentul Jackson-Vanik, depinde de suspendarea taxei de învățămînt propuse de conducerea de la București. La întîlnirea cu Ceaușescu și cu ministrul de Externe, Andrei, Eagleburger "a pus cărțile pe masă". Reagan nu intenționa să recomande prelungirea Clauzei în cazul în care decretul ar fi fost pus în aplicare. Aceasta nu însemna că Ceaușescu trebuia să abroge decretul; era suficient ca acesta să nu intre în vigoare pentru ca relațiile comerciale româno-americane să rămînă neschimbate 2220. Cu nouă zile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dintr-un program de vizite reciproce, inaugurat cu cîțiva ani în urmă. Lantos și colegii săi au avut o întrevedere cu Ceaușescu, la care au reluat avertismentul lui Eagleburger: nici Administrația și nici Congresul nu vedeau cu ochi buni prelungirea Clauzei atîta vreme cît exista decretul privind emigrarea 2221. Eagleburger și Lantos nu au putut împiedica, însă, implementarea taxei pentru învățămînt în România. Primul caz în care s-a aplicat acest decret a survenit la două zile după ce Ceaușescu a vorbit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exprimat în mod public îngrijorarea. Pe 4 martie, președintele Reagan a declarat că decretul privind taxa pentru învățămînt emis de România contravine "prin literă și spirit Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974". Din acest motiv, el intenționa să suspende " Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, precum și alte avantaje, începînd cu 30 iunie 1983, "dacă decretul cu privire la achitarea cheltuielilor de educație va rămîne în vigoare la acea dată"2225. Anunțul a venit la timpul potrivit, dîndu-le importatorilor americani un răgaz
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vigoare la acea dată"2225. Anunțul a venit la timpul potrivit, dîndu-le importatorilor americani un răgaz de trei luni pentru a-și apăra interesele și lăsîndu-i lui Ceaușescu timp să se răzgîndească. Avertismentul lui Reagan de a pune capăt Clauzei trăgea greu în balanță. Nu era o amenințare nefondată. Pe 1 noiembrie 1982, președintele anulase deja Clauza pentru produsele poloneze, la trei zile după ce guvernul polonez desființase Solidaritatea 2226. Dacă pusese capăt unei colaborări de douăzeci și unu de ani cu Varșovia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de trei luni pentru a-și apăra interesele și lăsîndu-i lui Ceaușescu timp să se răzgîndească. Avertismentul lui Reagan de a pune capăt Clauzei trăgea greu în balanță. Nu era o amenințare nefondată. Pe 1 noiembrie 1982, președintele anulase deja Clauza pentru produsele poloneze, la trei zile după ce guvernul polonez desființase Solidaritatea 2226. Dacă pusese capăt unei colaborări de douăzeci și unu de ani cu Varșovia, Reagan nu s-ar fi sfiit în nici un caz să încheie o relație de opt ani cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 30 martie, Milton Rosenthal a avut o întrevedere cu Ceaușescu. Președintele delegației Statelor Unite la Consiliul Economic Româno-American se întîlnea în calitate de turist cu președintele român. Cu toate acestea, aducea un mesaj din partea Casei Albe. Reagan nu dorea să pună capăt Clauzei, dar avea s-o facă în cazul în care Ceaușescu nu renunța la ideea aplicării decretului privind taxa de învățămînt 2228. În ciuda unor păreri contrare, Ceaușescu a început să-și schimbe atitudinea. Nu voia să piardă "Clauza națiunii celei mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să pună capăt Clauzei, dar avea s-o facă în cazul în care Ceaușescu nu renunța la ideea aplicării decretului privind taxa de învățămînt 2228. În ciuda unor păreri contrare, Ceaușescu a început să-și schimbe atitudinea. Nu voia să piardă "Clauza națiunii celei mai favorizate" și iminența acestui fapt era în mod constant amintită atît de către David Funderburk, ambasadorul Americii în România, cît și de evenimentele petrecute în Statele Unite. Articolele publicate în presa americană satirizau regimul de la București. "New York Times" a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților despre decretul cu privire la mașinile de scris. El considera mașina de scris "un instrument vital pentru mișcările drepturilor omului și ale drepturilor religioase din România" și decretul guvernului român era un motiv în plus pentru a nu mai acorda României "Clauza națiunii celei mai favorizate"2230. Supus atîtor presiuni, Ceaușescu s-a hotărît să cedeze. Pe 17 mai, l-a trimis pe Ștefan Andrei la Washington. Ministrul de Externe i-a spus vicepreședintelui George Bush că România, deși nu va revoca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la condiția emigrării. Fie că Bogdan avusese sau nu dreptate cînd apreciase că taxa de învățămînt era menită să îmbunătățească relațiile cu Vestul, măsura a dat roade. Anulînd decretul, Ceaușescu a primit din partea Administrației un sprijin și mai ferm pentru Clauză decît crezuse inițial că va primi. În plus, de vreme ce taxa de învățămînt îi afecta pe toți emigranții și nu numai pe cei care plecau din America și Israel, Bucureștiul putea scoate bani de pe urma acesteia. De la încheierea acordului din 1978, cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România privea aceste drepturi în funcție de comerț și valută. Congresul și derogarea din 1983 Pe 3 iunie 1983, președintele Reagan a trimis Congresului recomandarea de derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. Era dispus să acorde din nou României "Clauza națiunii celei mai favorizate", deoarece Bucureștiul lăsase aproape 20.000 de persoane să emigreze în 1982. Mai mult decît atît, președintele Ceaușescu îl asigurase că România "nu va impune rambursarea cheltuielilor pentru învățămînt către stat ca o condiție a emigrării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interesele unor corporații care erau în favoarea recomandării președintelui. Reprezentanții Administrației și-au început depozițiile prezentînd un nou argument în sprijinul cererii președintelui. Departamentul de Comerț sublinia, pentru prima dată, impactul pe care l-ar fi avut asupra Statelor Unite respingerea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Franklin Vargo, delegat pe lîngă secretarul adjunct de Comerț pentru Europa, a explicat că fără Clauză, competitivitatea a 90% din exporturile românești către Statele Unite ar avea de suferit. Ca urmare, România și-ar fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Comerț sublinia, pentru prima dată, impactul pe care l-ar fi avut asupra Statelor Unite respingerea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Franklin Vargo, delegat pe lîngă secretarul adjunct de Comerț pentru Europa, a explicat că fără Clauză, competitivitatea a 90% din exporturile românești către Statele Unite ar avea de suferit. Ca urmare, România și-ar fi vîndut produsele în Japonia, Taivan, Coreea de Sud și Europa Occidentală 2235. Cu toate acestea, de vreme ce noua politică economică a României urmărea, în cel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al treilea furnizor al României ca mărime și, de asemenea, al treilea client. Aproximativ 200-250 de companii americane își bazau activitatea în mare parte sau chiar exclusiv pe comercializarea produselor românești în SUA. Dacă România nu ar mai fi primit Clauza, aceste companii ar fi fost grav afectate 2236. În încheierea declarației sale, Vargo a arătat că, refuzînd să mai acorde Clauza României, America ar forța Bucureștiul să-și reorienteze, parțial, comerțul către Moscova și CAER, nemaiținînd seama de unul din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mare parte sau chiar exclusiv pe comercializarea produselor românești în SUA. Dacă România nu ar mai fi primit Clauza, aceste companii ar fi fost grav afectate 2236. În încheierea declarației sale, Vargo a arătat că, refuzînd să mai acorde Clauza României, America ar forța Bucureștiul să-și reorienteze, parțial, comerțul către Moscova și CAER, nemaiținînd seama de unul din motivele fundamentale pentru care Statele Unite inițiaseră relații comerciale cu țările din estul Europei 2237. Reprezentanții Administrației au justificat, de asemenea, reînnoirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]