6,563 matches
-
insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică (în Sahara 400 mm anual) menține caracterul de ariditate. Precipitațiile din aceste regiuni se caracterizează printr-o mare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
și mică), granitul este supus mai ușor dezagregării și alterării. Când este supus amplitudinilor termice importante (răciri și încălziri bruște și repetate) se dezagregă. Granitul în schimb rezistă foarte mult la acțiunea de eroziune exercitată de apele curgătoare. Alături de acțiunea climei, o importanță deosebită o prezintă în evoluția morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
curgătoare. Alături de acțiunea climei, o importanță deosebită o prezintă în evoluția morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini mari se detașează unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona izvoarelor râului Sărata, apă cu o lungime de 63 km, care izvorăște din dealurile din nordul comunei și curge spre sud, urmând să se verse în râul Ialomița. Extremitatea sudică a comunei
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales primăvara, odată cu topirea zăpezii, sau la ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia, Lacul de la Hârtopul Mare, Lacul de la Întorsuri etc. Clima este temperat continentală moderată. Verile sunt răcoroase și umede, iar iernile relativ blânde. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 4,5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 1000 mm. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi menționate brumele, grindina și ceața, precum și
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
-se în ținutul Munților Codru-Moma, situată pe limită dintre cele două unități de relief (Munții Codru-Moma și Munții Bihorului) că o punte formată dintr-o zonă de dealuri la cumpăna dintre Crișul Alb și Crișul Negru. Populație 2960[1] locuitori Climă comunei și a satelor apartinatoare este temperat continentală. Cantitatea de precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
pe raza comunei Lunca, dar potențialul turistic al zonei este extrem de mare. Axa majoră de circulație DN 76 asigura legătură cu celelalte zone ale județului și țării. Lunca este punct de plecare pentru trasee turistice în Munții Codru-Moma, munți cu climă plăcută în tot cursul anului și cu platourile sale care pot fi elemente majore în cadrul unui turism organizat.
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape triunghiulară, valea este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de conifere cu rezultate bune. În aceste păduri există o faună bogată pentru vânătoare, iar în apă resurse însemnate de pescuit.
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
parte a Câmpiei și Dealurilor de Vest. Este situată la frontaliera cu Ungaria, legătura fiind realizată prin punctul de trecere Létavértes - Săcuieni, oraș aflat la 12 km de Diosig. Satul este străbătut de râul Ier, afluent al râului Barcău. În ceea ce privește clima, localitatea are un climat de câmpie moderat, cu o faună caracteristică silvostepei. În sat există utilități: energie electrică, apă, canal, telefonie fixă - mobilă, furnizori servicii cablu, TV, internet precum și un serviciu de salubrizare. Numele așezăii apare pentru prima dată între
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
ale râului Budac; barajul ridicat în 1807 a fost rupt de torenți în 1827, în 1874 jumătate din sat a fost mistuit de un incendiu de mari proporții, iar în anul 1913 din nou satul suferă distrugeri majore din cauza inundațiilor. Climă este una moderat continentală, cu temperatura medie anuală cuprinsă între 5 și 6 grade, cu o maximă termică în iulie și o minimă în ianuarie, ce oferă condiții propice locuirii acestor meleaguri. Vegetația naturală e dominată de foioasele din primul
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția ei geografică, Lunca Ilvei se încadrează în sectorul de climă continentală moderată, supusă adeseori mișcării orizontale a aerului polar maritim, cu o activitate destul de frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat maritim. La Lunca Ilvei iernile sunt ceva mai
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Rodnei din Carpații Orientali, apoi Obcinile Țibleșului și Dealurile Suplaiului situate la nord și vest a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
Suplaiului situate la nord și vest a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
2000. Satul Nimigea de jos se află la 47°15′12″N și 24°18′3″E. Satul Nimigea de jos este întins de pe malul sudic al Someșului, până la dealurile Năsăudului. Deși este zonă de deal, între soluri predomină cernoziomurile. Clima este temperata continentala . Mai blândă în apropierea Someșului și mai răcoroasă pe străzile înalte. Bazinul hidrografic al satului este dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află pe malul
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de fertilitate și așa destul de scăzut. Pe lunci predomina solurile argilo-aluvionare, mezobazice. Influențata de configurația reliefului, de altitudine, de înclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuala a temperaturii este între 4- 6 °C în partea Nordică a comunei iar 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de obicei uscate și vin din direcțiile Est și Nord-Est. Iarna începe în a
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea Sânmihaiu de Câmpie este situată în partea de sud a județului Bistrița-Năsăud, pe drumul județean care face legătura între Lechința și Budești și se învecinează la vest cu satul Zoreni iar la nord-vest cu Sălcuța. Clima localității Sânmihaiu de Câmpie este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile puțin uscate și relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 9-10 ° C. Așezare rurală daco-romană. Prima atestare documentară este din anul 1329
Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300890_a_302219]
-
de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de fertilitate și așa destul de scăzut. Pe lunci predomina solurile argilo-aluvionare, mezobazice. Influențată de configurația reliefului, de altitudine, inclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuală a temperaturii este cuprinsă între 4-6 °C în parte nordică și 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de obicei uscate și vin din direcțiile est și nord-est. Iarnă începe în a doua jumătate
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase, șesuri, glacisuri de acumulare), formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase și veri secetoase, cu precipitații reduse ce au un regim
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase, șesuri, glacisuri de acumulare), formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase și veri secetoase, cu precipitații reduse ce au un regim neuniform, cu vânturi dominate dinspre NV
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar precipitațiile atmosferice au o medie de 508,3 mm. Clima este temperat continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ce temperatură medie anuală să fie mai redusă decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații variabile,cu ierni sărace în zăpadă, cu veri care
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații variabile,cu ierni sărace în zăpadă, cu veri care au un regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din Nord vest și Sud- Vest. Rețeaua Hidrografică de pe teritoriul comunei Ibănești este deficitară, datorită climei continentale și terenurilor impermeabile care reduc cu circa 2% posibilitățile de infiltrare a apelor meteorice și la circa 17% a menținerii în râuri și lacuri. Principalele pâraie au lungimi între 4 si 7 km. Râul Ibăneasa, singurul râu important din
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
porumbului. Zăpada cade la sfârșitul lui octombrie și iarna temperatura ajunge până la -26 °C - -30 ° C. Temperatura medie a anului este de +6°- +8 °C. De atunci, așa cum se poate constata, s-au produs o serie de modificări și în clima așezării leșene care au ca tendință o creștere a temperaturii aerului și o scădere a volumului de precipitații, cauzate în bună măsură de reducerea suprafețelor împadurite. Ca și în zonele învecinate, în zona montană se etajează, începând de jos, soluri
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
celor expuse, activitățile umane trebuie canalizate în direcția sporirii fertilității solului, eliminarea excesului de apă, combaterea eroziunii solului și a poluării . Factorul care determină procesul de formare a solurilor și condiționează evoluția lor, îl constituie activitatea lumii vegetale, iar rocile, clima, relieful vârsta regiunii prezintă condițiile din care decurg procesele de formare a solului (Gr. Obrejanu). Cunoașterea vegetației prezintă un dublu aspect: pe de o parte are rol important în formarea și evoluția solului și pe de altă parte dă indicii
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
pârâului Burla unde apa are calități mai bune și se găsește la adâncimi relativ mai mici. Adâncimea apei freatice, după studiile pedologice se prezintă după cum urmează: pe vale 0,5-3 m; pe versanți 1,5-8 m; pe platou 8-15 m. Clima are un caracter continental, temperatura medie anuală fiind 8,6 °C. Au fost ani care au făcut excepție de la această medie anuală, temperatura fiind mai scăzută sau mai ridicată. În anul 1940, media anuală a fost mai scăzută atingând la
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și sud-vestul Europei. Dupa datele termice de la stația meteorologică Avrămeni și după observațiile locale, se constată că primele brume au loc în
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]