5,422 matches
-
nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al coapsei, - extensor al coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator pentru porțiunea superioară și din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al coapsei, - extensor al coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator pentru porțiunea superioară și din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară a tibiei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - când genunchiul se află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, - ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, - ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei precum și cele două maleole, internă a tibiei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Tânăr fiind, el a inventat o mașină mecanică de calculat numită Pascalină, asemănătoare cu unele calculatoare mecanice utilizate de ingineri înainte de inventarea calculatorului electronic. Când Blaise avea douăzeci și trei de ani, tatăl lui a alunecat pe gheață, fracturându-și coapsa. A fost îngrijit de un grup de janseniști, catolici dintr-o tagmă formată în special pe baza urii nutrite împotriva iezuitismului. În curând, întreaga familie Pascal a devenit adepta lor, iar tânărul Pascal, un antiiezuit, un contra contrare formator. Iar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Mihail Bulgakov " Se făcea că la o Curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu paloșul la coapsă și cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveșmîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pămînt să ia sfîrșit. O lină cîntare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fază a zborului din alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu solul. Pregătirea reluării contactului cu solul presupune fixarea articulației gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young, 2007), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o miime de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o miime de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea constituie acțiuni motrice ce permit, în final, accelerarea coapsei în jos spre sol și creșterea rigidității la nivelul gleznei, în momentul contactului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea constituie acțiuni motrice ce permit, în final, accelerarea coapsei în jos spre sol și creșterea rigidității la nivelul gleznei, în momentul contactului cu solul ducând la creșterea lungimii pasului și a vitezei de deplasare. Aportul mișcării brațelor în producerea vitezei este controversată în literatura de specialitate. Unii cercetători precum
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
trebuie plasat în prim plan fiind un eveniment inerent, se produce oricum. Revenind la acțiunea de plecare, aceasta coincide cu învingerea forței de inerție determinată de puternice ale concomitent cu și este impulsiile picioarelor, acțiunea de avântarea energică înainte-sus a coapsei piciorului din desprindere a palmelor de pe sol, spate și a brațului opus și de extensie rapidă a piciorului din spate. Brațele servesc drept contrabalansare a acțiuni picioarelor, ele trebuie forțate să se miște rapid și continuu. Impulsiile puternice ale picioarelor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de fapt o „fază de tranziție” ce realizează trecerea de la lansarea din start la alergarea cu viteză maximă. Această etapă de tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea forței de impulsie și a ritmului fuleelor. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului din spate, paralel cu solul, continuă cu o pendulare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
poate asigura menținerea unei viteze de deplasare constantă. Menținerea vitezei de deplasare la nivel maxim este rezultatul unui lucru mecanic constant la nivelul membrelor superioare și inferioare. Alergarea în această fază se caracterizează prin: menținerea poziției trunchiului aproape de verticală; pendularea coapselor până aproape de orizontală și o extensie a gambei pe coapsă însoțită de o coborâre rapidă și agățare a solului; un contact cu solul, puțin înaintea proiecției centrului de greutate, pe axa de deplasare; un contact cu solul pe pingea într-
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de deplasare la nivel maxim este rezultatul unui lucru mecanic constant la nivelul membrelor superioare și inferioare. Alergarea în această fază se caracterizează prin: menținerea poziției trunchiului aproape de verticală; pendularea coapselor până aproape de orizontală și o extensie a gambei pe coapsă însoțită de o coborâre rapidă și agățare a solului; un contact cu solul, puțin înaintea proiecției centrului de greutate, pe axa de deplasare; un contact cu solul pe pingea într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, în care călcâiul coboară
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în faza de „agățare-tracțiune”. Alergarea cu viteză maximă se poate realiza prin acțiunea grupelor musculare ce acționează asupra șoldului: gluteali (m. gluteus maximus), adductori (m. adductor magnus) dar și prin intermediul ischiogambierilor (biceps femoris, caput longum, semitendinosus, semimembranosus). Principalii extensori ai coapsei sunt mușchii gluteali dar în această mișcare specifică de deplasare influența lor este minoră, idee susținută de Tidow / Wiemann (1994) care afirmă că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări diferite (Fig
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
unei corecte așezări a tălpii pe sol urmată de o tragere fără pauză. Pentru îmbunătățirea lungimii pasului se folosesc o serie de exerciții dintre care amintim: exerciții bazate pe desprinderi pentru dezvoltarea forței elastice și explozive (ai mușchilor extensori ai coapselor); exerciții cu greutăți ușoare pentru dezvoltarea forței maxime (a mușchilor flexori ai coapselor și picioarelor); alegări sărite pe 30-100 m, înregistrând timpul și numărul de pași, pentru creșterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci de nisip, veste
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]