7,234 matches
-
63, județul Maramureș. 545. Simo Carol, născut la 14 august 1957 în localitatea Nades, județul Mureș, România, fiul lui Ioan și Ilona, cu domiciliul actual în Germania, 53489 Sinzig, Hauptstr. 70, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, Str. Codrului nr. 22, județul Mureș. 546. Corneschi Constantin, născut la 15 mai 1958 în localitatea Prajeni, județul Botoșani, România, fiul lui Mihai și Vladimira, cu domiciliul actual în Austria, 5152 Michaelbeuern 95, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, Str.
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Județul Arad, Municipiul Arad, Bd. Revoluției nr.98 MURESUL 465 11 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. P. Rareș nr. 25 GRĂDIȘTE 310 12 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Calea Timișorii nr. 32 PROGRESUL 232 13 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Codrului nr. l SOLIDARITATEA 261 14 Județul Arad, Orașul Chișineu-Criș, Str. Înfrățirii nr. 66 POPULAR 200 15 Județul Arad,Orașul Nădlac, Str. Victoriei nr.32 NĂDLAC 280 16 Județul Arad, Comuna Pecica, Str. Bella Breiner nr.16 DACIA 279 17 Județul
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru reorganizarea comunelor Băită de sub Codru și Bășești din județul Maramureș și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
DECRET nr. 545 din 21 octombrie 1997 privind promulgarea Legii pentru reorganizarea comunelor Baita de sub Codru şi Basesti din judeţul Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119083_a_120412]
-
amintim de cele peste 385 zone naturale protejate, circa 30 peșteri naturale (potrivit opiniei lui Emil Racoviță acestea au o lungime totală de peste 89 km), peste 3000 râuri si râulețe, care formează niște defilee fascinante, păduri seculare, numite în Moldova "codri". Patrimoniul cultural - istoric în mare parte la fel este plasat in perimetrul rural: peste 30 fortificații antice și medievale, 30 mânăstiri ortodoxe redeschise, din care 4 sunt cioplite în stâncă prin secolele X-XII, iar în unele zone din nord, centru
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
aici) a scurmat cu coarnele în pământ până a scos o icoană a ,,Maicii Domnului”, loc pe care a fost construită mănăstirea. b) Mănăstirea Adam, din satul Adam, comuna Drăgușeni, județul Galați care după legendă a fost construită în vestiții codri ai Ghenghei (în apropierea satului Ghinghești) unde a fost descoperită într-un copac o icoană a ,,Maicii Domnului” care lăcrima, trunchiul copacului aflându-se astăzi sub masa altarului mănăstirii. A treia formă de apariție a unor mănăstiri și schituri a
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și personalitatea celui ce vehiculează acest limbaj. Adresându-se copiilor și tinerilor, Simion Mehedinți îi sfătuiește să asculte „Miorița”, să „tragă” cu urechea la doinele ce se aud în desișul codrilor „ca să înțeleagă ce comoară de simțire se ascunde în sufletul poporului român”. Cunoscută în peste 930 de variante, de peste o jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat mioritic de inspirație al poeziei române
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în structura morfo-sintactică a textului. În interpretarea prin limbă a lumii extralingvistice, perspectiva semantică își impune rolul predominant în generarea opozițiilor categoriale (lexico-gramaticale) de gen și număr la substantiv și pronume (lună, soare, corabie, dimineață etc.; fată, băiat, căprioară, cerb; codru, codri, corabie, corăbii etc.; el, ea; eu, noi etc.). Perspectiva sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și verb. Perspectiva deictică - în complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura morfo-sintactică a textului. În interpretarea prin limbă a lumii extralingvistice, perspectiva semantică își impune rolul predominant în generarea opozițiilor categoriale (lexico-gramaticale) de gen și număr la substantiv și pronume (lună, soare, corabie, dimineață etc.; fată, băiat, căprioară, cerb; codru, codri, corabie, corăbii etc.; el, ea; eu, noi etc.). Perspectiva sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și verb. Perspectiva deictică - în complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în lume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă persoana a II-a singular, în flexiunea verbală, în opoziție cu -ă sau -e de la pers. a III-a (cânt-ă, merge/cânți, mergi) și pluralul, în flexiunea nominală, în opoziție cu -Ø, -e, -ă, -u, de la singular: student/studenți, codru/codri, țară/țări, carte/cărți. Morfemele omonime care intervin în organizarea aceleiași categorii gramaticale generează neutralizarea unor opoziții categoriale: dezinența -e, de exemplu, în structura substantivelor feminine formate cu sufixul -toare, din câmpul semantic al umanului, caracterizează deopotrivă și singularul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoana a II-a singular, în flexiunea verbală, în opoziție cu -ă sau -e de la pers. a III-a (cânt-ă, merge/cânți, mergi) și pluralul, în flexiunea nominală, în opoziție cu -Ø, -e, -ă, -u, de la singular: student/studenți, codru/codri, țară/țări, carte/cărți. Morfemele omonime care intervin în organizarea aceleiași categorii gramaticale generează neutralizarea unor opoziții categoriale: dezinența -e, de exemplu, în structura substantivelor feminine formate cu sufixul -toare, din câmpul semantic al umanului, caracterizează deopotrivă și singularul și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
am spus la toți./ Am spus tuturora., .Le-am dat la amândoi./ Am dat amândurora.; • prepoziția de, morfem de genitiv, mai ales în limbajul popular, în paralel cu structurile sintetice: la început de an / la începutul anului, la mijloc de codru /la mijlocul codrului. Dintre morfemele libere, derivate, unele s-au diferențiat de elementele lingvistice primare: auxiliarul a avea diferă de verbul predicativ prin formele de la persoana a III-a singular și persoanele I și a II-a plural: El a luptat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la toți./ Am spus tuturora., .Le-am dat la amândoi./ Am dat amândurora.; • prepoziția de, morfem de genitiv, mai ales în limbajul popular, în paralel cu structurile sintetice: la început de an / la începutul anului, la mijloc de codru /la mijlocul codrului. Dintre morfemele libere, derivate, unele s-au diferențiat de elementele lingvistice primare: auxiliarul a avea diferă de verbul predicativ prin formele de la persoana a III-a singular și persoanele I și a II-a plural: El a luptat./ El are
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bicicleta (Nu i-am mai putut cumpăra bicicleta.) - determ. definită prin care obiectul denumit de substantiv și despre care locutorul comunică prin intermediul unui text lingvistic este cunoscut ca obiect distinct, detașat din clasa de obiecte din care face parte: „Lacul codrilor albastru/Nuferi galbeni îl încarcă.” (M. Eminescu, I, p. 74), detașat dintre ceilalți constituenți ai clasei dar fără a se distinge în mod obligator de aceștia: „În drumul meu am întâlnit la un moment dat un lac.” sau este doar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui) sunt, sau masculine (student, păr, măr, codru, ponei, cotoi, pui, Mihai, crai etc.), sau neutre (personaj, măr (fruct), nai, pai, cui, bordei, roi, templu etc.). La nivel morfologic, deosebirile dintre cele trei clase de genuri sunt impuse de modul diferențiat în care exprimă substantivele opozițiile din interiorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio, flamingo). Declinarea a III-a: substantive terminate în e, aparținând la toate cele trei genuri: carte, frate, pronume. Tipuri de flexiunetc "Tipuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivele prezintă tot două forme în cursul flexiunii, dar cu o altă distribuire a omonimiilor; se cuprind aici substantivele masculine și neutre din declinările a II-a și a III-a: Tema 1 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., singular: student, codru, ateu, frate, templu, careu, atu, consiliu; Tema 2 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: studenți, codri, atei, frați, temple, careuri, atuuri, consilii. La vocativ, substantivele prezintă două situații: • Vocativul intră în omonimie cu celelalte cazuri șofer!, Mihai!, șoferi! Vocativul are
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuprind aici substantivele masculine și neutre din declinările a II-a și a III-a: Tema 1 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., singular: student, codru, ateu, frate, templu, careu, atu, consiliu; Tema 2 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: studenți, codri, atei, frați, temple, careuri, atuuri, consilii. La vocativ, substantivele prezintă două situații: • Vocativul intră în omonimie cu celelalte cazuri șofer!, Mihai!, șoferi! Vocativul are formă distinctă: șofere! (șoferule!)/șoferilor! Prin dezinența specifică de vocativ la singular, substantivele din acest tip
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șofer (N.Ac.G.D., singular), șofere/șoferule (V., singular), șoferi (N.Ac.V.G.D., plural). Realizarea concretă a temelor principale de singular și plural determină gruparea substantivelor în opt clase flexionare: 1. -Ø/i: student/studenți, seminar/seminarii 2. -u/i: codru/codri, ateu/atei, consiliu/consilii 3. -e/i: frate/frați 4. -ă/i: popă/popi 5. -Ø/uri: toc/tocuri, zero/zerouri 6. -Ø/e: semn/semne 7. -u/uri: careu/careuri 8. -Ø/ă: ou/ouă Tipul III de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.G.D., singular), șofere/șoferule (V., singular), șoferi (N.Ac.V.G.D., plural). Realizarea concretă a temelor principale de singular și plural determină gruparea substantivelor în opt clase flexionare: 1. -Ø/i: student/studenți, seminar/seminarii 2. -u/i: codru/codri, ateu/atei, consiliu/consilii 3. -e/i: frate/frați 4. -ă/i: popă/popi 5. -Ø/uri: toc/tocuri, zero/zerouri 6. -Ø/e: semn/semne 7. -u/uri: careu/careuri 8. -Ø/ă: ou/ouă Tipul III de flexiunetc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare niște studente G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită) se exprimă prin articolul hotărât, morfem enclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz: Singular Masculin-Neutru Feminin N.Ac. -l, -le: studentul, codrul, fratele, poporul -a: casa, poezia, cartea G.D. - -lui: studentului, codrului, fratelui, poporului -i: casei, poeziei, cărții Plural Masculin Feminin-Neutru N.Ac. -i: studenții, frații -le: popoarele, casele, stelele, poeziile, cărțile G.D. -lor:studenților, fraților -lor: popoarelor, caselor, stelelor, poeziilor, cărților
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită) se exprimă prin articolul hotărât, morfem enclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz: Singular Masculin-Neutru Feminin N.Ac. -l, -le: studentul, codrul, fratele, poporul -a: casa, poezia, cartea G.D. - -lui: studentului, codrului, fratelui, poporului -i: casei, poeziei, cărții Plural Masculin Feminin-Neutru N.Ac. -i: studenții, frații -le: popoarele, casele, stelele, poeziile, cărțile G.D. -lor:studenților, fraților -lor: popoarelor, caselor, stelelor, poeziilor, cărților. Articolul hotărât este un morfem conjunct enclitic, care urmează dezinenței
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poeziei, cărții Plural Masculin Feminin-Neutru N.Ac. -i: studenții, frații -le: popoarele, casele, stelele, poeziile, cărțile G.D. -lor:studenților, fraților -lor: popoarelor, caselor, stelelor, poeziilor, cărților. Articolul hotărât este un morfem conjunct enclitic, care urmează dezinenței de număr, fie direct: codru-l carte-a, fie prin intermediul vocalei de legătură -u-, dacă substantivul are la singular dezinența Ø: student>studentu-l, stea>stea-u-a. Substantivele masculine cu dezinența -ă la singular primesc articolul feminin -a: popă-popa, papă-papa etc. Observații: Substantivul tată recurge, la singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Morfemul cel intensifică sensul de determinare din perspectiva unei caracteristici, exprimată adjectival: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad/ Iluzii ca și frunza pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, p. 432) sau substantival: „Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri/ Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată/Cununa cea de paie îi atârna uscată - /Moșneagul rege Lear.” (M. Eminescu, I, p. 63) Morfemul al realizează sensul de determinare din perspectiva sensurilor de ‘posesie’, ‘apartenență’, proprii cazului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]