5,325 matches
-
economic sau a serviciului public din subordinea unității administrativ-teritoriale doar în cazul unui împrumut contractat de acesta cu garanția unității administrativ-teritoriale. "Finanțator": se înscrie denumirea sau numele finanțatorului/împrumutătorului. Dacă este un grup de bănci, se va indica denumirea băncii conducătoare sau principale. "Destinație finanțare rambursabilă": se înscrie investiția publică de interes local pentru a cărei realizare a fost contractată/garantată finanțarea rambursabilă internă/externă. "Valoare finanțare": se completează suma exactă și valuta de contract a finanțării. Valuta de contract este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214592_a_215921]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226343_a_227672]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226346_a_227675]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226345_a_227674]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226344_a_227673]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226341_a_227670]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226342_a_227671]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226347_a_227676]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236353_a_237682]
-
11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. (2) De asemenea, cu aprobarea primului-ministru, secretarul general al Guvernului și miniștrii conducători de delegații oficiale în străinătate pot să beneficieze de o sumă în valută în limita a 1.000 dolari S.U.A., în vederea acoperirii unor cheltuieli de ordin protocolar. Primul-ministru poate să efectueze astfel de cheltuieli până la 2.000 dolari S.U.A. ... ------------ Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229438_a_230767]
-
4) instalație electrică de iluminare, semnalizare și auxiliara 7) alte echipamente, inclusiv tahograf*3) și limitator de viteză*3) 8) zgomot, emisii poluante*3), scurgeri de carburant și/sau ulei DA/NU Rezultatele │Reținerea certificatului de înmatriculare Luat la cunoștință conducător autovehicul (semnătură): │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ NOTĂ: Elementele menționate cu caractere italice se completează numai pentru vehicule înmatriculate sau înregistrate în România. *1) În conformitate cu prevederile Reglementărilor privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229355_a_230684]
-
acționează imprevizibil, modificând balanța între două sau mai multe grupuri deja formate, creează, într-un mod transformant (pentru societate și cunoaștere), ansamblul putere-cunoaștere. Puterea- cunoaștere nu are o direcție prestabilită. Puterea-cunoaștere nu funcționează după principiul marxist ("ea este a claselor conducătoare, a elitelor!"). Foucault mai vrea să spună că toate acele lupte între două sau mai multe forțe adverse creează puterea-cunoaștere. Lupte discursive, lupte de idei, lupte cu "marii" stăpâni ai discursului public și cu grupurile intelectualo-mediatice dominante și arogante ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică, nici dezvoltare economică"112. Statul modern a apărut ca o necesitate umană de a trăi liber și suveran, într-o formă comună de exercitare a puterii, dar sofisticările gândirii moderne, seria de probleme dezvoltate de această necesitate, orgolile "elitei" conducătoare au transformat statul, în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum se înfățișează (statul lui Stalin, statul lui Hitler sau statul american postbelic) a devenit o mașină birocratizată și impersonală de strivit destine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se afla pe făgașul unui conflict cu autoritatea romană. Al doilea motiv pentru care Isus a stârnit împotrivirea îl constituie acțiunile sale din incinta templului. Gestul său binecunoscut a perturbat desfășurarea comerțul și schimbul necesar sacrificiilor și a provocat clasa conducătoare a preoților prin cuvinte grele (Mc 11,15-18): Nu este scris oare: «Casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor” (Mc 11,17). Prima parte a acestui verset citează din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
rugăciunii pentru toate neamurile. Dimpotrivă, a ajuns o „peșteră a tâlharilor”. În a doua parte a cuvintelor sale, Isus face aluzie la critica tăioasă a instituției templului din zilele sale (Ier 7,11), avertizând că Dumnezeu va distruge templul. Clasa conducătoare a preoților, scribii și bătrânii trebuie să se fi simțit profund jigniți de critica și cuvintele ofensatoare ale lui Isus. Josephus Flavius ne confirmă că cel care rostea omilii înflăcărate în stilul Ier 7 își punea viața în pericol. El
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
va avea loc prin mâna lui Dumnezeu, nu prin mâna sa. Isus nu avea în plan să distrugă și să reconstruiască templul din Ierusalim, dar el avertiza că Dumnezeu l-ar putea distruge dacă poporul său, în special clasa preoțească conducătoare, nu se convertește. Tocmai datorită mărturisirii sale, întâlnirea lui Isus cu adunarea evreilor a avut un sfârșit dramatic. Marele preot l-a întrebat: „Ești tu Mesia, Fiul Celui Binecuvântat?”. După cum am văzut, avea toate motivele să-i pună această întrebare
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
grupul sau clasa socială, sau de a încuraja statul "regulator, arbitru și organizator", în locul statului indiferent și străin de preocupări etnice, erau "laturi secundare ale ideii liberale". Era o încercare de a delimita ideologia georgistă de neoliberalismul "partidelor burgheze [ale] conducătorilor democrației" 336. C. Ionescu-Olt caracteriza, de asemenea, liberalismul georgist ca o doctrină optimistă, constructivă, care respinge "doctrinele de regizare și pasivitate", cum ar fi cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
odată cu formarea partidului georgist, "tot ce era viu va retrăi sub alt nume, tot ce a fost anticipat va trebui să se adapteze și nu va dispare efectiv decât ceea ce realmente era putred [...] va dispare acea parte din pătura noastră conducătoare care nu este la înălțimea misiunii istorice ce-i revine" 353. Revoluția percepută ca evoluție, în care lumea se adaptează progresiv este o idee prezentă și în doctrina promovată de PNL, imediat după Primul Război Mondial: "Liberalismul nu crede posibil
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ridicat sancțiunile împotriva Italiei. Aceste evenimente semnificau sfârșitul sistemului de securitate colectivă în Europa. Ca urmare, susținea Gheorghe Brătianu, politica externă a României trebuia să fie adaptată noilor condiții internaționale, dar ministrul Nicolae Titulescu, care o promovase, contestat de cercurile conducătoare germane și italiene, îngreuna acest proces. Ba mai mult, șeful georgiștilor ajunsese să considere că Nicolae Titulescu era mai mult trimisul Genevei sau al Franței la București, decât ministrul Afacerilor Externe al României 808. Prin urmare, în martie 1936, liderul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin punerea la Îndoială a categoriilor antropologice, ei trebuie să știe care sunt aceste categorii și care este semnificația lor. Spre deosebire de un dicționar de concepte (prizonier al ordonării alfabetice), volumul organizează materia după principii didactice, Încercând să ofere un fir conducător care să permită atât imersiunea În lumea polimorfă a miturilor și riturilor, cât și revenirea la un plan de generalizare integrator și la o reflecție critică avizată. Capitolele sunt legate Între ele precum părțile unui roman-fluviu, deoarece societățile și indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o masă indistinctă, sunt plasați cei din categoriile dominate. Analizând documentele adunate timp de trei secole În legătură cu procesiunea „Corpus Christi” din Mexico City, Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de expansiune economică relativă pe care o cunoscuse Evul Mediu, între secolele XI-XIII, elitele urbane încercaseră să administreze orașul în interesul tuturor locuitorilor. Confruntați cu vremurile grele ale secolelor XIV-XV, aceste noi pături conducătoare nu au încetat să manevreze lucrurile în așa fel încât, pe de o parte, să se scutească de impozite, iar pe de altă parte, să facă în așa fel încât cei săraci să suporte finanțarea deficitelor municipale pe care ele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai sigure, dar nu au avut în vedere o "amenajare coordonată a ansamblului țesăturii urbane, într-o viziune utilitară. Pentru aceasta va trebui un alt proiect, economist și funcționalist, cel care a fondat orașul Luminilor"1. Sub Vechiul Regim, corpul conducător al orașului își consacra timpul în special colectării impozitelor curente sau excepționale. Mai apoi, aprovizionării orașului cu hrană. Aceasta l-a făcut să neglijeze măsurile privind asistența nevoiașilor, controlul educației, "întreținerea drumurilor și a fântânilor"2. Dată fiind această ierarhie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
general al Planului, René Montjoie, vedea în această formulă "laboratorul descentralizării". În acest fel se punea capăt politicii de promovare a orașelor mijlocii duse de către stat. Descentralizarea responsabilităților și punerea în act a contraputerilor vor deveni în anii 1970 firul conducător al reflecției privind reorganizarea relațiilor dintre stat și colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]