5,945 matches
-
coresponda, înnăscută probabil, în ce mă privește, din neglijența cu care îi tratăm adeseori, în chip absurd, pe puținii oameni apropiați nouă. În orice caz, sigur nu din prudență, nu de teamă. Domnișoara Mica a fost și a rămas legionară convinsă. În timpul rebeliunii din ianuarie 1941, unchiul, fratele mai mic al mamei, tânăr inginer pe atunci, a văzut-o în zona Palatului Telefoanelor, cu un pistol la brâu, foarte aferată, dând dispoziții, făcând „ordine”. După 1948 a făcut, în mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
rama unei ferestre luminate, devenea, pentru Dani, privitor din întuneric, o uimitoare apariție de personaj dintr-o lume ireală. * Niciodată nu l-am putut mulțumi pe Ion Caraion, scriind despre Ion Caraion. Deși l-am lăudat întotdeauna din răsputeri, profund convins - convingere pe care mi-am păstrat-o - că este un mare poet. Citindu-mi una din recenziile pe care i le-am dedicat (cea mai elogioasă dintre toate) și înțelegând exact pe dos tocmai acea frază a mea unde lauda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dinamo Kiev. * La vară (scriu aceste rânduri în mai 1966) se vor împlini zece ani de când n-am mai fost la Sângeorz. Între timp, a murit și badea Emil, prematur, adică la aproape 80 de ani, pe când noi toți eram convinși că va atinge suta. Ultimele două ipostaze în care mi-l amintesc: urcat fălos, sfidător, aproape vesel cu bocancii pe lespedea impunătorului mormânt de piatră și beton în care zăcea lelea Saveta (moartă de un an), ca pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
numai pentru ei, în vederea unor interese și profituri strict personale. * Petru Dumitriu cel de dinainte de 1960 s-a aflat la antipodul a două tipuri de oameni: al celor care nu s-au dat pe brazdă (Ion Vinea) și al celor convinși (Paul Georgescu). Ambele atitudini, repet: ambele sunt preferabile duplicității perfecte în care Petru Dumitriu s-a complăcut. Duplicitate care atinge apogeul în episodul rugăciunilor mentale „rostite” în „altarul” oricărei ședințe - prezidiul: Fiindcă vorbeam despre rugăciune... am ajuns să mă rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a divorțat, fără să țină seamă de convingerile mamei sale, a trecut la cultul ortodox și s-a recăstorit cu un ortodox. Unchiul, formal a rămas la catolici, dar în fond a rămas tot ortodox, dacă nu cumva este ateu convins. De ce fac această afirmație ? Pentru noi, rudele unchiului Constantin, a fost dureros să aflăm că unchiul nostru, numai pentru ca să facă voia soției sale, a trecut la catolici, iar pentru mine a fost un moment de surprindere când, la înmormântarea mamei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
chinurile la care a fost supus, nu se mai pot descrie. Dinu s-a îmbolnăvit, dar și așa bolnav a fost obligat să muncească, în cât a venit acasă pentru ca să nu moară acolo, pe malul Dunării. Părinții erau de acum convinși că băiatul va muri. Dar Dumnezeu i-a dat sănătate. Nu mult după ce s-a însănătoșit i-a venit ordin de încorporare. Frica morții a apărut din nou în cugetul părinților. Pentru a nu fi învinuit că nu se prezintă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Dumnezeu i-a dat sănătate. Nu mult după ce s-a însănătoșit i-a venit ordin de încorporare. Frica morții a apărut din nou în cugetul părinților. Pentru a nu fi învinuit că nu se prezintă la încorporare, s-a dus convins că va fi reformat. Nu l-au reformat, ci l-au trimis în Banat la o unitate de grăniceri, ca să apere țara de „Călăul Tito”, la o unitate militară cantonată în localitatea Ceacuva. A vrut Dumnezeu ca la acea unitate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
domnul ambasador. Iau pachetul mulțumind. În același timp sosesc telegrame și buchete de flori, pentru a-mi ura viață lungă și fericită, de la instituții și de la prietenii care nu pot veni la petrecere. 16 august 1992. M-am trezit dis-de-dimineață, convinsă să fac față spectacolului împlinirii unei jumătăți de secol pline de dureri sfâșietoare, lupte acerbe, dar și înseninări datorate perplexității iubirii, dar mai ales marii prezențe a naturii, cea mai mare consolare a dureroasei „întâmplări de a fi”. Inger (Johansson
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de la ea „șansa” de a fi într-o aventură infinită. Nu încetez să iubesc - obișnuința de a iubi e tot ce am eu mai sfânt. Dar nu aștept „efectele” iubirii mele, fructele. Așa cum nu aștept nimic, exersând rugăciunea inimii. Sunt convinsă că toți oamenii au o natură divină în ei, care trebuie trezită în practica vieții cotidiene, altfel toate eforturile noastre sunt fără eficacitate. A trăi mi se pare din ce în ce mai mult a medita, fără a aștepta nimic, fără profit și contabilitate
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc!, câinii dormeau laolaltă cu lupii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
licențiat în litere, filozofie și drept. - Domnișoară, am aflat că dorești să revii la școala de fete. - Cine v-a spus, domnule revizor? - O păsărică de vreo 50 de ani. - Domnule revizor, știindu-vă un om drept și cinstit, sunt convinsă că m-ați sunat ca să vă spun că în condițiile știute, mai bine plec din învățământ decât sămi calc demnitatea de om. Sub nici o formă nu voi fi de acord să fac pe placul răutății unui coleg de la care aș66
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de băieți, fetele având alt centru. Am avut cea mai bună teză la română, fapt apreciat de profesorul de specialitate, un bucovinean din Cernăuți. In final au fost declarați reușiți 26 iar dintre învățătorii ajutori doar unul. Eu. Sunt însă convins că numărul admișilor ar fi fost mult mai mare dacă n-ar fi fost indicații de reducere a valului de învățători. De unde atâtea sandale de lemn? In fine, am plecat vesel spre Ismail cu vaporul de zi. În port mă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stil vechi. Dăm certificatul de naștere preotului care, după ce-l citește, spune: Nu putem oficia Sfânta taină a Botezului fiindcă numele Mircea nu este înscris între sfinții din calendar”. Cu toate parlamentările nașului Vernescu preotul nu s-a lăsat convins, așa că ne-am întors la primărie unde notarul a adăugat lângă Mircea și numele de Petre iar botezul a fost oficiat cu numele de Petre. În timpul vacanței am plecat la Nicorești, la părinții mei din satul Dobrinești, unde am stat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Marineanca totul era bine. Plouase și câmpul, grădina arătau minunat. Singura undă de tristețe era inevitabila plecare la Sofian. Ne gândeam la cele realizate de noi la școală, la copii, la bunătatea oamenilor din sat dar, în acelați timp, eram convinși că apropierea de oraș ne va da mai mare siguranță în protecția copiilor, plus că era vorba de cuvântul dat unui om care nu merita să fie refuzat. Presiunea creștea iar sosirea tânărului învățător Terzi Constantin, înlocuitorul nostru, ne-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dorea să-și consolideze, ca femeie, propria ei poziție de conducător și să aibă în spatele ei un regiment de activiste devotate partidului și mai ales devotate ei! Cartea intitulată „Bietul om sub vremi“ prezintă viața unei tinere muncitoare, o familistă convinsă, care locuia într-un apartament din blocurile muncitorești. Prima ei greșeală a fost să intre în partid. A doua greșeală a fost să accepte să meargă la o școală de partid de un an. Prin metodele specifice vremii și 16
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
plin de lume și de atelaje. Seara nu plecasem acasă și mă ocupasem de mobilizarea carelor și a elevilor. Scosesem elevii la adunat spice și atelajele (carele) la adunat baloții de paie. Eram mândră de activitatea din ziua aceea și convinsă că mi-am îndeplinit toate sarcinile. Așteptam laudele șefilor. Ce-i cu mata în halul ăsta, unde te trezești tovarășa, la plajă? Nu vezi că bărbații, în loc să fie atenți la muncă, se uită la dumneata cât de goală ești? 70
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
patul s-a prăvălit peste acesta. Prin golul lăsat de peretele care s-a dislocat a năvălit noaptea. Am strâns în brațe copila speriată. Îmi era teamă, deoarece nu știam dacă nu va urma un cutremur și mai puternic. Eram convinsă că voi muri acolo, în blocul acela construit parcă doar din nisip. Am realizat preț de câteva secunde că strângeam la piept copilul cuiva aproape necunoscut, în timp ce copilul meu era singur în oraș, în apartamentul de la etajul șase. Soțul mă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de chiabur, iar părinții nu au fost legionari, a completat preotul după o scurtă pauză. Astfel a trecut prin toate condițiile pe care cineva trebuia să le îndeplinească pentru a fi membru de partid și când a terminat eram la fel de convinsă ca și dânsul că nu ar fi nici un motiv pentru care să nu poată fi primit în partid, conform statutului. Am stat mult de vorbă despre problema care-l frământa și despre multe altele, iar într-un târziu a plecat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
prietenă, de aceea o vizitam destul de des. Mă primea de fiecare dată cu amabilitate și mi se părea că o bucură compania mea. În realitate, se temea de mine și mă accepta, dar nu mă plăcea câtuși de puțin. Era convinsă că o urmăresc. Uneori se închidea în camera unde locuia cu inginera agronomă și refuza să primească pe cineva, motivând că se simte rău. Fuma mult, dar numai țigări străine. Peste puțin timp mi-a mărturisit că are un prieten
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
le visam pline cu produse alimentare. Mamă, nu-i așa că de acum se vor găsi și la noi în magazine bomboane învelite în staniol, ciocolată cu alune, sucuri și gumă de mestecat bună? Da, cred că se vor găsi, răspundeam, convinsă că vor veni vremuri mai bune pentru toți românii. Salamul se găsea greu și era mai mult din soia, ciocolata era din soia și micii erau tot din soia! De câțiva ani se cultiva și în comuna Fundoaia soia. Cantitatea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
va apăra. Pentru ei eu eram comunismul cu tot ce a avut el odios, iar cei care au avut de suferit se vor răzbuna pe mine. De ce oare nu puteam să înțeleg că oamenii mă vor alunga? Eram atât de convinsă că sunt un om bun, că i am ajutat și am suferit foame, frig și lipsuri alături de ei, încât mă simțeam încă „de-a lor”. Mă ridic de pe scaun și mă uit pe geam. Cu uimire văd zeci de oameni
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
În urma Întrevederilor cu doamna Hortensia Cornu, care l-a asigurat că Împăratul va recunoaște faptul Împlinit, s-a Întors În țară, fiind trimis ulterior În Basarabia, apoi la Iași, unde a contribuit la Înfrângerea mișcării separatiste din 3 aprilie 1866. Convins că pentru moment cariera diplomatică era cea mai potrivită pentru el, a cerut primului ministru Lascăr Catargiu să fie trimis În străinătate. A fost numit secretar al Agenției Române din Paris (mai 1866 - iunie 1867), devenind șeful acesteia, În urma retragerii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Întâmpina În țară o rezistență de neînvins”. Răspunzând interpelării, guvernul proclama neutralitatea statului, primul ministru Epureanu declarând că națiunea română nu uita ceea ce datora Franței. Cu toate acestea, prințul Carol nu se Îndoia nici o clipă de rezultatul războiului, fiind convins că: „În două luni Napoleon al III-lea va fi bătut și puterea lui zdrobită”. La 7/19 iulie 1870, Carp declara, În calitate de ministru de externe, că „acolo unde flutură drapelele Franței, sunt interesele noastre și simpatiile noastre”, Întărind declarația
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din partea turcilor”, admițând totuși necesitatea Încheierii unei convenții de trecere a trupelor. În cadrul ședinței Senatului din 26 noiembrie 1877, ca mulți alți vorbitori, Carp a luat cuvântul În Răspunsul la Mesaj, glorificând vitejia armatei române, de care se declara mândru, convins fiind „că nu este nimeni Între noi căruia să nu i se Înalțe inima la auzul faptelor săvârșite dincolo de Dunăre”, dar că „vitejia În sine nu constituie un act politic”, criticând pe cei ce-au semnat convenția pentru că nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ar fi oferit și posibilitatea unei acțiuni mai puternice de influențare pentru diplomația rusă și franceză. La Începutul secolului XX, păstrarea alianței cu Puterile Centrale a fost facilitată de faptul că la conducerea guvernului s-au aflat pe rând, doi convinși partizani ai ei: Petre P. Carp și D.A. Sturdza. Primul, apropiat de Goluchowski și Bülow, s-a bucurat de o deosebită simpatie din partea diplomației austroungare. În cursul unei călătorii pe care a făcut-o la Viena și Berlin În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]