7,252 matches
-
bisericii), mort în anul 1786, mitropolitul Iacob Stamate (+ 1803), arhimandritul Lazăr Leon Asachi tatăl lui Gheorghe Asachi (+ 1825) și altele. Se mai spune că, într-o casă care a existat în apropiere, s-ar fi născut prin anul 1672 viitorul cronicar Ion Neculce, fiul vistiernicului Neculce. Acest sfânt locaș a fost scos o lungă vreme din circuitul bisericilor destinate săvâ�rșirii sfintelor slujbe pentru credincioși, rămânând un muzeu al valorilor spirituale creștinortodoxe. Din anul 1999, când a primit și cel de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
noastre, aflăm documente care atestă că, în viile din podgoriile de la Copou erau prin anul 1575 case boierești, printre care ale lui Gavriil Monahul, fost mare vistier. Cam în aceeași perioadă, Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos tatăl cronicarului Grigore Ureche avea și el case în Podgoria Copou. În perioada de după 1600, aflăm că se făceau tranzacții privind schimburi de terenuri plantate cu vii între Podgoria Copou și Cotnari. Se mai vorbește, de asemenea, despre diverse cumpărări de vii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
țării. 7. BISERICA BARNOVSCHI Istoria scrie că în Moldova, între anii 1626-1630 a domnit Miron Barnovschi Vodă, boier de țară din neamul Movileștilor, care a fost mazilit și i s-a tăiat capul de către turci, în anul 1633, la Constantinopol. Cronicarul Ion Neculce scrie:<citation author=”Ion Neculce”> " Când i-au tăiat capul lui Barnovschi-Vodă, calul lui a și început a sări, cât n-au mai putut să-l ție comisul în mână. Și văzând turcii, mult s-au mirat și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu Cantemir. În testamentul redactat de către Domn la Constantinopol (înainte deci de 22 iunie 1633) și în care se menționează că a fost nevoit să plece din țară înainte de terminarea bisericii, a dispus ca executorii testamentului: postelnicul Iancu Costin (tatăl cronicarului Miron Costin) și marele logofăt Matei Gavrilaș, să folosească pentru terminarea bisericii banii ce i se cuvin din vânzarea proprietăților sale din Polonia. Intrarea în incinta mănăstirii se făcea prin bolta turnului de clopotniță aflat la sud și care există
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
să refacă mănăstirile rămase în paragină, printre care și Biserica lui Balica. A împrejmuit o cu un zid cu metereze, i-a adăugat niște curți spațioase pentru Domn și pentru Doamnă și, un parc "să fie de plimbare domnilor" spune cronicarul Ion Neculce. La început, biserica luă numele de Mănăstirea Ghicăi, dar, după toate cele câte i s au făcut, a primit numele de Biserica Frumoasa sau Mănăstirea Frumoasa, nume păstrat până azi. Hramul i s-a pus (i s-a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
bogată, favorizată în cursul s.III-II îHr. de reducerea activităților comerciale din portul Histria datorită înnisipării acestuia, dar totodată și de o perioadă fertilă de civilizație elenistică, Tomisul intensifică legăturile sale cu negustorii din Orient și din Alexandria Egiptului, încât cronicarii contemporani menționează în scrierile lor despre Tomis, “strălucita metropolă”. Primii romani ajung la Tomis prin anii 29-28 îHr. ca funcționari vamali pentru a impune niște taxe pe unele mărfuri, dar adevărata stăpânire romană în Scyția Minor se instaurează pentru următorii
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
de la filarmonică, în chiar prima ei stagiune, cu Concertul pentru vioară de Beethoven. La Iași m-a cucerit orașul-muzeu cu secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de la filarmonică, în chiar prima ei stagiune, cu Concertul pentru vioară de Beethoven. La Iași m-a cucerit orașul-muzeu cu secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
directe, ci prin dragostea față de mărturiile scrise referitoare la acest areal al nostalgiilor copilăriei pentru Victor Ion Popa, devenit apoi obiectul unor cercetări care îmbină spiritul științific și afectivitatea. Inițiatorul volumului, Mihai Apostu, a fost întotdeauna de acolo, la fel cronicarul locurilor, profesorul Dumitru Luca, al cărui unchi, victimă a vechiului regim, m-a învățat și pe mine istorie. Originar tot dintr-o vatră răzășească, Bogdana, Constantin Parfene, a fost interesat toată viața de Victor Ion Popa și Dodești, lăsându-ne
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
interesante elaborări sunt prezentate În revista școlii. De asemenea le-am vorbit despre conținutul posibil al unui dosar tematic, „piesele” ce pot fi cuprinse, În funcție de subiectele alese, de sursele de informare, potențialul de cercetare și Înclinațiile elevilor:texte aparținând unor cronicari, martori ai vremii istoriei scriitori, prezentând personalități sau evenimente istorice; - ilustrații sau fotografii ale unor vestigii istorice, ale unor obiecte-izvoare istorice; - tablouri ale personalităților istorice, scene de luptă, alte evenimente cu rezonanță istoriografică;compuneri aparținând elevilor; - desene proprii sau colaje
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
mai frumoase poezii ale “Luceafărului poeziei românești” - Mihai Eminescu. În 1871 a apărut revista “Contemporanul” iar în 1906 “Viața Românească”, cu un rol deosebit în promovarea valorilor culturale naționale. De Iași și-au legat numele personalități marcante ale culturii românești: cronicarul Nicolae Milescu, istoricul și omul politic Mihail Kogălniceanu, poetul Vasile Alecsandri, scriitorul Mihail Sadoveanu, poetul George Topârceanu, scriitorul Alecu Russo, scriitorul Ionel Teodoreanu, criticul literar Titu Maiorescu, geograful Grigore Cobâlcescu, chimistul Petru Poni, istoricul A.D. Xenopol, filosoful Vasile Conta, sociologul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
satului părăsit este unicul refugiu luminos. Ceea ce impresionează profund este că cei 16 ani de calvar sunt povestiți cu înțelegerea copilului de la țară fără experiențe și cu puține elemente de comparație. Sunt amintiri scrise cu sânge și lacrimi și nici un cronicar nu va reuși să înfățișeze universul concentrațional mai veridic și mai convingător ca acest copil care ajunge să creadă că viața înseamnă frig, foame, amenințare, neomenie. Și totuși puținele și îndepărtatele imagini din copilărie, senzații, gesturi, răzbăteau în realitatea crudă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a constituit formațiunea statală Vlahia Mare și ulterior încă două Vlahii atestate în izvoarele sârbești, venețiene, etc. Sub Imperiul Otoman, turcii, începând cu secolul al XV-lea foloseau denumirea de vlah pentru toți românii de la nord și sud de Dunăre. Cronicarii români, atât din Muntenia cât și din Moldova, îndeosebi Dimitrie Cantemir, aveau convingerea unității românilor, fiind deopotrivă descendenții romanității orientale. Argumentele științifice în acest sens au fost aduse de școala ardeleană cea Moscopoliană și de numeroșii cercetători germani cehi si
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Esop, Pildele filozofești, Didahiile lui Antim Ivireanul etc). Despre domnia lui Brâncoveanu s-au scris două cronici: a lui Radu Greceanu și Anonimul brâncovenesc. Cele două lucrări conțin amănunte, care i-au făcut pe istorici să considere că cei doi cronicari au fost martori la evenimente și au avut acces liber la actele cancelariei domnești. Alte lucrări de mare importanță sunt Letopisețul cantacuzinesc și Letopisețul Bălenilor, Istoria Țării Românești, a lui C. Cantacuzino, dar neterminată, și Biblia de la București. O asemenea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
O astfel de psihologie își făcuse de fapt apariția în țările românești cu cel puțin o sută de ani în urmă. primele manifestări de emulație europeană aparțin programului cultural al fanarioților, care-și demonstrează și prin acest fapt esența iluministă. Cronicarul Ion Neculce scrie că domnitorul C. Mavrocordat, în a doua sa domnie în Moldova (1741): Au dat de știre tuturor mazililor ca să învețe orice limbă ce i-a fi voia, pentru ca să afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dat de știre tuturor mazililor ca să învețe orice limbă ce i-a fi voia, pentru ca să afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei, precum sunt și prin alte țări și părți de loc. Hrisovul avut probabil în vedere de cronicar este din 9 mai 1746, care ordonă înființarea de școli: pentru ca să nu rămână de tot în prăpastia învățăturii și să fie mai jos decât alte neamuri, după împrejurul țărei noastre. preocupări și comparații asemănătoare se constată și la Gr.Al.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
SECȚIA IAȘI. Prezența lui Lăpusneanu pe reversul acestei medalii se leagă de faptul că „de la a doua domnie a lui Alexandru Vodă Lăpusneanu au început a se așeza mai cu temei în scaun la Iași”, așa cum consemnează, după tradiția populară, cronicarul Neculce în O sama de cuvinte. Cercetarea istorică accepta ideea că în 1564 Lăpusneanu a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de istorie se scoate din colțul rafturilor o planșă, ori vreo imagine care, după demonstrația profesorului, adeseori palidă, se întoarce în dulapul său, așteptând o altă generație de școlari. Unde este atunci sentimentul prezenței istoriei? Descrierile fidele și colorate ale cronicarilor izbuteau să-l realizeze mai bine. Înainte de a întreprinde o acțiune didactică trebuie să trezim, să creăm interesul elevului pentru subiectul lecției sau al seriei de lecții, atunci când acest interes nu există dinainte. Elementele de ordin afectiv au un rol
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
explicitare și tendențiozitate. Al patrulea motiv și cel mai important e acela că virtuțile sale artistice, independente de context, îl recomandau de la sine drept cea mai desăvârșită creație epică realizată până atunci,în 1920”. Tudor Vianu este considerat cel dintâi cronicar al romanului Ion,în care vede “ icoana complexă, vie fără exuberanță, bogată în amănunte de observație” a vieții Ardealului și afirmă că cea dintâi calitate a operei lui Rebreanu este realitatea ״poate monotonă și mediană, strict înregistrată ca o monotonie
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
nu putem să nu surprindem și anumite elemente originale, proprii diferiților scriitori. Astfel, Grigore Ureche și Ion Neculce par mai degrabă apropiați de viziunea tradițională, de înțelepciunea populară care se confundă până la un punct cu învățătura teologică. Ori de câte ori acești doi cronicari constată destine mai mult sau mai puțin nefericite ale personajelor din textele lor, de obicei ale domnitorilor moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la îndemână un citat din Biblie, un proverb popular
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se îndepărtează prea mult de învățătura biblică. Situația este în schimb diferită la cronicarii mai culți, mai profunzi, între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul care încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că Miron Costin extinde asupra întregii sale cronici, adică asupra unei narațiuni istorice, care ar fi trebuit să fie obiectivă, adevărurile și concluziile la care a ajuns în poemul Viiața lumii. Istoria Moldovei din secolul al XVII-lea povestită de cronicarul Miron Costin devine, într-un fel, un ecou al concluziilor filosofice la care autorul ajunsese în poemul său Viiața lumii. Este foarte posibil ca însăși istoria Moldovei din acea perioadă să justifice viziunea profund pesimistă a autorului, dar este la fel de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
foarte posibil ca însăși istoria Moldovei din acea perioadă să justifice viziunea profund pesimistă a autorului, dar este la fel de adevărat că propria viziune asupra lumii pe care si-o construiește Miron Costin este în parte transpusă asupra întâmplărilor pe care cronicarul le relatează. "Precum munții cei înalți si malurile céle înalte, cându să năruiescu de vreo parte, pre cât sintu mai înalți pre atâta și durăt facu mai mare, cându să pornescu, și copacii cei înalți mai mare sunetu fac, cându
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doar pe cele ale mamelor de voievozi (omagiate cu respect față de tradiția creștină, care acordă locuri proeminente Fecioarei Maria și Sfintei Elena), rar ale soțiilor sau ale fiicelor - datorită cărora casa domnitoare poate încheia mezalianțe politice fericite (o ocazie pentru cronicar de a lăuda abilitatea diplomatică a puterii masculine). Când primul nivel, cel tipologic (al rolurilor), intersectează registrele verticale, laic, respectiv religios (fiecare sub dublul semn valoric, pozitiv-negativ), generează imaginarul puterii (masculine) și imaginarul cotidianului (marcat de prezența tăcută a marginalilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de unde se trage neamul moldovenilor, să dezvălui aceasta lumii și câtă vreme mai sunt vii moldovenii robiți sub cruda tiranie... (218, 245). Pentru a acredita această proveniență nobilă și a-l susține pe Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse istorice regionale (din care extrage însă argumente nu foarte clare și puține informații), cât și la memoria colectivă (oricât de vagă). Pe de altă parte, absența din imaginarul istoriografic al culturii noastre medievale a unor mituri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]