5,558 matches
-
la București. Doisprezece ani de minister și cursurile superioare ale liceului obligaseră pe părinții noștri și pe copii să-și petreacă în Capitală cea mai mare parte a anului. Totuși, pentru unii, ca și pentru alții, Florica era vatra și cuibul adevărat. Aceasta o simțeam într-atâta, încât față de copiii născuți la București rămânea avantaj celor ce se născuseră la Florica și care aveau astfel o legătură mai mult cu dânsa. Tatăl meu, retrăgându-se de la guvern, la începutul anului 1869
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Hana to Yume, publicată de Hakusensha, din 1999 până în 2006. Mai târziu, seria a fost adaptată în 26 de episoade anime, regizate de Akitaro Daichi. Titlul provine de la jocul omonim foarte îndrăgit de copiii japonezi (similar cu Păsărică, mută-ți cuibul). „” prezintă viața unei eleve de liceu, numită Tohru Honda, care a rămas orfană după ce mama ei, Kyoko Honda, a murit într-un accident de mașină. După aceasta, Tohru a locuit cu bunicul ei, dar atunci când casa lui a trebuit renovată
Fruits Basket () [Corola-website/Science/313085_a_314414]
-
în ambianța mediului și apoi își iau zborul cu o iuțeală de nedescris. Deseori pot fi întâlnite făcând baie în praf, lucru care le ajută să-și întrețină penajul. Pupezele nu sunt păsări foarte retrase, iar perechile deseori își fac cuib în clădiri. Pupăza este renumită pentru lipsa de igienă și mirosul neplăcut pe care îl emană. În general, dușmanii pupezei evită cuiburile ei din cauza mirosului neplăcut degajat de pui, de femelă, de excremente adunate în cuib și de resturi de
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
care le ajută să-și întrețină penajul. Pupezele nu sunt păsări foarte retrase, iar perechile deseori își fac cuib în clădiri. Pupăza este renumită pentru lipsa de igienă și mirosul neplăcut pe care îl emană. În general, dușmanii pupezei evită cuiburile ei din cauza mirosului neplăcut degajat de pui, de femelă, de excremente adunate în cuib și de resturi de mâncare. De aici au pornit diferitele legende legate de particularitățile cuiburilor lor. În perioada împerecherii răsună frecvent strigătul ei „up-up-up" sau „uu-puu-puup
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
perechile deseori își fac cuib în clădiri. Pupăza este renumită pentru lipsa de igienă și mirosul neplăcut pe care îl emană. În general, dușmanii pupezei evită cuiburile ei din cauza mirosului neplăcut degajat de pui, de femelă, de excremente adunate în cuib și de resturi de mâncare. De aici au pornit diferitele legende legate de particularitățile cuiburilor lor. În perioada împerecherii răsună frecvent strigătul ei „up-up-up" sau „uu-puu-puup", de la care i se trage și numele. Strigătul ei de alarmă seamănă cu un
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
mirosul neplăcut pe care îl emană. În general, dușmanii pupezei evită cuiburile ei din cauza mirosului neplăcut degajat de pui, de femelă, de excremente adunate în cuib și de resturi de mâncare. De aici au pornit diferitele legende legate de particularitățile cuiburilor lor. În perioada împerecherii răsună frecvent strigătul ei „up-up-up" sau „uu-puu-puup", de la care i se trage și numele. Strigătul ei de alarmă seamănă cu un horcăit fâșâit „șree". Când cântă, pasărea înfoiază penele din jurui gâtului și coboară ciocul în
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
sus. Împerecherea are loc pe sol, fără manifestări nupțiale. Cuibărește în scorburi de arbori sau găuri de stâncă, în ziduri dărăpănate, în cavități din sol, în grămezi de pietre, stive de lemne, uneori și în cutii construite special pentru păsări (cuiburi artificiale). Cuibul este simplu, fără așternut special, este slab conturat și căptușit sărăcăcios cu plante, pene, lână, cârpe etc. Are miros neplăcut datorită excrementelor semilichide ce se adună aici în perioada creșterii puilor. Femela depune pe fundul de rumeguș al
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
are loc pe sol, fără manifestări nupțiale. Cuibărește în scorburi de arbori sau găuri de stâncă, în ziduri dărăpănate, în cavități din sol, în grămezi de pietre, stive de lemne, uneori și în cutii construite special pentru păsări (cuiburi artificiale). Cuibul este simplu, fără așternut special, este slab conturat și căptușit sărăcăcios cu plante, pene, lână, cârpe etc. Are miros neplăcut datorită excrementelor semilichide ce se adună aici în perioada creșterii puilor. Femela depune pe fundul de rumeguș al scorburii 5-8
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
depune pe fundul de rumeguș al scorburii 5-8 ouă, începând de la sfârșitul lui aprilie până la începutul lui mai. Ouăle sunt eliptice, netede, mate, uneori punctate cu pori evidenți, colorate cenușii, gălbui, oliv sau verzui spre cafeniu. Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe înaintea încheierii pontei și este asigurat de femelă. În perioada clocitului, masculul îi aduce de mâncare. Femela părăsește cuibul doar seara și dimineață pentru scurt timp. Cât clocește, la femelă se dezvoltă glanda uleioasă
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
cu pori evidenți, colorate cenușii, gălbui, oliv sau verzui spre cafeniu. Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe înaintea încheierii pontei și este asigurat de femelă. În perioada clocitului, masculul îi aduce de mâncare. Femela părăsește cuibul doar seara și dimineață pentru scurt timp. Cât clocește, la femelă se dezvoltă glanda uleioasă de la baza cozii, din care, în caz de primejdie, se proiectează un lichid brun-negricios, cu un miros insuportabil nu numai pentru om, dar și pentru
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
acoperiți de femelă. Puii se acoperă curând de puf și apoi de pene; puful este lung și sărăcăcios, alb-cenușiu. Puii au gâtlejul roșu, ciocul scurt, drept și gros, gri-albastru cu îngroșare albă; încă de mici, ei își pot desfășura în cuib creasta în formă de evantai. Ciocul puilor ajunge la lungimea normală abia după un an. Puii sunt hrăniți la început numai cu ceea ce le aduce masculul; mai târziu ambii părinții asigură hrănirea. La ivirea unui dușman, puii încep să pufăie
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
mai târziu ambii părinții asigură hrănirea. La ivirea unui dușman, puii încep să pufăie ca pisicile, împroșcându-l cu fecalele lor semilichide și silindu-l astfel să se îndepărteze. După 28-30 de zile puii sunt capabili de zbor și părăsesc cuibul. Părinții continuă să-i mai hrănească încă mult timp. Cuibărește la noi, dar pleacă în sezonul rece. Răspândirea. Pupezele preferă câmpia și dealurile, dar urcă până la 1300 m în Carpați; sunt frecvente mai ales în zonele inundabile ale Dunării, bogate
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
peșterii”. În zilele noastre la fel sunt numiți și oamenii preistorici, care se adăposteau în peșteri — troglodiți. Însăși pasărea era numită τροχίλος (mai rar τροχῖλος sau τροχεῖλος). Cel mai probabil, pănțărușul era numit în acest mod datorită formei circulare a cuibului, cu o intrare mică, care amintește de o peșteră adevărată. Primele studii au atribuit pănțărușul genului "Troglodytes", de rând cu alte câteva specii asemănătoare, cum ar fi "T. musculus", "T. aedon" și "T. rufociliatus". Până în anii '90 ai sec. al
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
7,5 - 11 grame. Pănțărușul se poate cățăra cu ajutorul ghearelor lungi pe un trunchi vertical. Zborul păsării este în linie dreaptă cu bătăi repezi din aripi, dar din cauza aripilor scurte, pasărea nu face parte din categoria zburătoarelor bune. Are un cuib sferic-oval depus de regulă pe sol, între rădăcinile copacilor sau în scorburi cu o gaură de acces, marcată de licheni și mușchi. Ponta este depusă prin lunile aprilie - mai fiind alcătuită din 5 - 6 ouă de culoare albă punctate cu
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
puteau fi găsite pe listele de bucate, fiind adevărate delicatese, dar azi culegerea lor în Europa este interzisă. În România păsările cuibăresc frecvent pe lângă regiuni de baltă. Ele preferă regiunile joase, deschise, de câmpie și smârcuri. Sunt păsări monogame. Teritoriul cuibului este apărat cu înverșunare de mascul. Ponta este depusă în lunile aprilie, mai fiind alcătuită din 3 - 4 ouă verzui cu puncte întunecate. Clocesc ambii părinți, iar puii eclozează la circa 26 - 27 de zile. Iarna păsările migrează spre Asia de Sud
Nagâț () [Corola-website/Science/314537_a_315866]
-
Rus. Activitatea sa publicistică (în limba rusă) a fost extremistă, incitantă, xenofobă, fulminant antisemită. A început să scrie în 1882 în broșurile „Nedelia” (în , în ), unde a publicat câteva nuvele și articole, romanul său „Sciastlivee vseh” (în , în ) și nuvela "Cuib devastat" (Sankt Petersburg, 1882). Între 1887-1896 a colaborat la „Minsky Listok” (în , în ), în „Vilensky Vestnik” (, în ) și „Bessarabsky Vestnik” (, în ). O parte din scrierile sale din această perioadă au fost inclus în cărți editate separat: «Ce este Rusia» (schițe
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
campanie de lângă Odesa și Stalingrad. Statutul ei de pilot stagiar bugetar, era asimilat gradului de sublocotenent de aviație. În această calitate va participa, ulterior, și la campania din Răsărit. Ea avea motivare. Nedeclarată din partea ei era lupta împotriva bolșevicilor. Distrugerea cuibului părintesc, distrugerea copilăriei și adolescenței, distrugerea viitorului ei în Rusia, tragedie pe care ea o punea pe seama bolșevicilor. Nadia Russo a luptat nu din ordin, ci din convingere. Între 3 și 20 iulie 1940, Nadia și colegele ei de zbor
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
Pasările țesător fac parte din familia „Ploceidae” ordinul „Passeriformes”. Familia cuprinde 109 specii și 12 genuri. Numele de „țesător” a fost dat păsării datorită iscusinței cu care masculul construiește cuibul. Păsările din această familie trăiesc în general în regiuni de pădure, sau tufișuri din savanele din Africa, la sud de Sahara. Numai un număr mic de specii trăiesc în regiunile tropicale din Asia. Mărimea corpului păsărilor este între 8 și
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
agricole. In Africa de Est s-a constatat faptul că unele stoluri au zburat peste 1.000 km în căutare de hrană. Prădătorii lor naturali sunt vulturul, marabu și șerpii care se strecura prin intrarea îngustă de pe partea inferioară a cuibului. Cuiburile lor care atârnă în arbori, se află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Imperecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
In Africa de Est s-a constatat faptul că unele stoluri au zburat peste 1.000 km în căutare de hrană. Prădătorii lor naturali sunt vulturul, marabu și șerpii care se strecura prin intrarea îngustă de pe partea inferioară a cuibului. Cuiburile lor care atârnă în arbori, se află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Imperecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
Cuiburile lor care atârnă în arbori, se află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Imperecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Imperecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Imperecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea cuibului sunt ramuri tinere, fire de iarbă, ele fiind fixate pe ramurile arborilor, tufișuri sau
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea cuibului sunt ramuri tinere, fire de iarbă, ele fiind fixate pe ramurile arborilor, tufișuri sau pe stuf.
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea cuibului sunt ramuri tinere, fire de iarbă, ele fiind fixate pe ramurile arborilor, tufișuri sau pe stuf.
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]