6,268 matches
-
ținând sub braț coiful împodobit cu pene, stătea în așteptare, în mijlocul a ceea ce fusese biroul marelui împărat. Aleile frumos pavate, flancate de șiruri de chiparoși, erau străbătute fără încetare de mici grupuri de ofițeri de rang mai mic ori de curieri, servitori, cantinieri, magistrați ai cetății, furnizori, petiționari care veneau pentru a douăzecea oară, cel puțin, să solicite o audiență ori să încredințeze secretarilor și ușierilor grave și irezolvabile probleme personale: proprietăți devastate în locuri îndepărtate, copii răpiți care, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru a da bătălia finală. Armata romano-vizigotă lăsase în urmă tabăra încă de la primele licăriri ale dimineții, iar acum, după un marș de câteva mile, se desfășura în câmpie, conform planului la care consimțiseră comandanții lor cu o seară înainte. Curierii galopau frenetic pe linia frontului și câteva trupe mici de cercetași în avangardă călăreau prin câmpie, ținând sub ochi dușmanul, care, la rândul său, se așeza, fără grabă, în dispozitiv. Ziua se anunța caldă; peste câmpie aerul era dens, apăsător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în spatele său, puțin mai la dreapta, Sebastianus putea să-l vadă pe Magister militum, înconjurat de cei mai înalți ofițeri și de gărzile sale personale, înaintând pe calul său alb și studiind atent, când terenul, când aliniamentul dușmanilor. Zărind un curier ce se apropia în galop chiar din direcția aceea, înțelese că era rândul său. Soldatul se opri în fața sa într-un nor de praf și, ținându-și, calul îi spuse pe un ton precipitat: — Salutare, Prefectule! îți aduc un ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
terenului și a întinderii aliniamentului dușman, intui pe loc posibilele dificultăți. — Spune-i că o să execut ordinul imediat. Dar, dacă trebuie să păstrez colina, o să am nevoie și de alți arcași iar azi-dimineață am primit doar o centurie de alani. Curierul încuviință din cap. — O să-i duc cererea ta lui Magister! strigă, în timp ce se îndepărta, dând pinteni calului. Sebastianus se întoarse spre Iustinus Datianus, cel mai vârstnic dintre comandanții de turma, care îi luase locul lui Mataurus în A Cinsprezecea Aripă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lor. Vacarmul imens al bătăliei umplea cerul de deasupra câmpiei, dar, de unde se afla, Balamber nu reușea să-și facă o idee despre cursul ei și se întreba dacă nu cumva și pentru Atila era la fel, chiar dacă vedea mereu curieri și ștafete galopând în ambele direcții. Singurul lucru cert era că nici de data aceasta nu cuceriseră colina. într-adevăr, îi vedea pe huni coborând din nou coasta într-o masă dezordonată. Nemaiputând să suporte căldura, îl chemă la sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (1565-1566), Psaltirea (1570). 18. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688. 19. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? R: Ion Heliade Rădulescu publică la București: „Curierul românesc” (1829), iar Gheorghe Asachi tipărește la Iași „Albina Românească” (1829). 20. Menționați câteva biblioteci vechi din Transilvania (sec. XVIII-XIX). R: Ø Biblioteca Brukenthal (Sibiu) La Sibiu apare o mare și valoroasă bibliotecă, cea a Baronului Samuel Bruckenthal (1721-1803), guvernator
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
timpul Imperiului roman. Chiar cuvântul ,,poșta” este de origine latină(“posita”) provenind din verbul ,,ponere”a pune, prin care romanii înțelegeau releele așezate, din loc în loc, pe drumurile pe care fuseseră organizate serviciile de poștă numite “cursus publicus”, ce transportau curieri cu porunci, dregători și alți funcționari ai statului. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, învingătorii au amenajat și construit drumuri extinzând rețeaua poștală pentru a asigura legături permanente între Roma și noua provincie. Sub presiunea atacurilor popoarelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie de lemn, mai mare ca o roabă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie de lemn, mai mare ca o roabă și mai mică ca un car cu boi. Niciun cui de fier nu intra în construcția lui, iar roțile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
după cum se va observa, evoluția lui va fi influențată de condițiile economice, sociale și politice, care se înțelege, nu rămâneau aceleași de la o perioadă la alta. Pe măsura întăririi structurilor statale, de la sud și est de Carpați, a crescut numărul curierilor interni și cel al mijloacelor de transport. Afară de curieri însă, exista o rețea organizată de agenți fiscali, răspândiți în toată țara, pentru strângerea impozitelor, prin care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de condițiile economice, sociale și politice, care se înțelege, nu rămâneau aceleași de la o perioadă la alta. Pe măsura întăririi structurilor statale, de la sud și est de Carpați, a crescut numărul curierilor interni și cel al mijloacelor de transport. Afară de curieri însă, exista o rețea organizată de agenți fiscali, răspândiți în toată țara, pentru strângerea impozitelor, prin care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țara, pentru strângerea impozitelor, prin care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin corespondență, fie prin alte mijloace
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pericolului otoman, a determinat pe domnul Moldovei la un schimb prelungit de corespondență cu străinătatea. Scrisoarea lui Ștefan din 20 iulie 1475, adresată solilor săi, ce mergeau să-i întâlnească pe cei ai regelui Matei al Ungariei, dovedește existența unor curieri speciali: “Să trimiteți un curier grabnic cu scrisorile voastre și cu acelea ale solilorăunguri n.a.) care vin către noi, împreună cu voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
domnul Moldovei la un schimb prelungit de corespondență cu străinătatea. Scrisoarea lui Ștefan din 20 iulie 1475, adresată solilor săi, ce mergeau să-i întâlnească pe cei ai regelui Matei al Ungariei, dovedește existența unor curieri speciali: “Să trimiteți un curier grabnic cu scrisorile voastre și cu acelea ale solilorăunguri n.a.) care vin către noi, împreună cu voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești dușmani ai creștinătății”. În altă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
solilor săi, ce mergeau să-i întâlnească pe cei ai regelui Matei al Ungariei, dovedește existența unor curieri speciali: “Să trimiteți un curier grabnic cu scrisorile voastre și cu acelea ale solilorăunguri n.a.) care vin către noi, împreună cu voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești dușmani ai creștinătății”. În altă scrisoare, datată 9 iunie 1480, se adresează brașovenilor cu aceeași rugăminte, de trimitere rapidă a veștilor: “Să ne
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cererea sa era motivată și de existența unui sistem de legături, bine pus la punct și în sens invers, serviciul poștal executându-se după aceleași norme ca în trecut. Cu siguranță, Ștefan cel Mare trebuie să fi dispus de mulți curieri în acest scop. Relațiile cu țările vecine s-au întins, determinate mai mult de pericolul otoman. Turcii, după ce au supus pe rând teritoriile grecești, bulgare și sârbe, după ce au cucerit țaratele bulgare și despotatul sârb și s-au așezat la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede, diferite semnale, ca sunete de clopote, de buciume, dar mai ales, focuri aprinse pe înălțimi. Cu asemenea mijloace, porunca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să se efectueze cu ajutorul solilor, reprezentarea, negocierea, încheierea și ratificarea tratatelor. Totodată se ivește funcția de reprezentant al Țării Românești și Moldovei la Istambul “capuchehaia”, care asigura legătura permanentă cu conducerea otomană. După apariția acestei funcții, s-a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița Moldovei. Tratatul încheiat în 1529, între Moldova și Turcia prevedea: “Turcii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița Moldovei. Tratatul încheiat în 1529, între Moldova și Turcia prevedea: “Turcii pe care Poarta îi va trimite cu scrisori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care Poarta îi va trimite cu scrisori adresate Principelui, nu vor trece Dunărea, ci se vor opri pe malul opus al acelui râu, dând depeșele în mâna guvernatorului de Galați, care le va trimite Principelui și asemenea se vor da curierilor Înaltei Porți și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ci se vor opri pe malul opus al acelui râu, dând depeșele în mâna guvernatorului de Galați, care le va trimite Principelui și asemenea se vor da curierilor Înaltei Porți și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
schimb de cai, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Austria. Tot călărașii asigurau tranzitul de corespondență prin Țările Române, între ambasadorii străini acreditați la Constantinopol și țările respective. Domnitorii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]