5,794 matches
-
(n. 29 august 1939, în Cuciurul Mare, Cernăuți, Bucovina) este un pictor român. Părinții săi au fost Eugenia și Teofil. Urmează studii de artă la Școala de Arte Plastice și Decorative „Octav Băncilă”, Iași. Este căsătorit, soția sa Olga, este profesoară la Gură Humorului. Are trei copii, Manuela, medic psihiatru, Ștefan, inginer, Oana, arhitect. În regimul comunist, în perioada 1959-1964 a fost condamnat politic pentru convingerile sale pro-occidentale. În timpul detenției în
Radu Bercea () [Corola-website/Science/314201_a_315530]
-
de la Defension" din localitatea Jerez de la Frontera. Din păcate, în prezent ele se găsesc împrăștiate prin muzeele din New York, Cadiz și Grenoble. Ciclul de douăzeci de tablouri de la mănăstirea călugărilor "ieronimiți" din Guadalupe se numără printre cele mai mari ansambluri decorative ale lui Zurbarán. Nu numai că s-au păstrat în întregime toate pânzele, dar ele au rămas în același loc. Prin urmare, ele pot fi admirate în același interior și context arhitectural pentru care au fost create. Scenele din sacristie
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
legume nemaintâlnite în Europa: cartofi, dovleci, fasole, roșii și porumb și creșteau lame și alpaca. Incașii construiau poduri, drumuri și orașe în zone montane înalte. Demnitarii regali supravegheau orașele și se asigurau că în atelierele de ceramică, textile și obiecte decorative din metal se lucra eficient. Regele sau "Sapa Inca" conducea țara din Cuzco.Incașii nu cunoșteau scrierea, păstrau tot ce era de reținut pe "quipu"-sfori cu noduri ce reprezentau informații referitoare la populație sau la impozite. Undeva în munții
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
iar Hollywood devenise capitală cinematografică a lumii. Treptat, au apărut primele filme cu sunet și color. Divertismentul în marile orașe luase amploare. Utilizarea betonului armat a adus o schimbare esențială în arhitectură, aspectul clădirilor devenind mai simplu și mai puțin decorativ. S-au dezvoltat stiluri de arhitectură modernă, ca Art Nouveau. Folosind oțel, sticlă și beton armat, au fost proiectate clădiri ce aparțin stilului internațional. Lipsă de spațiu în orașele mari americane a determinat construirea unor zgârie-nori, în 1931, Empire State
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mic, încât preotul numai cu greu îl putea înconjura”", ceea ce sugerează un altar decroșat, adică mai îngust decât biserica. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin tindă, așa cum era obiceiul cel vechi. Fetzer suprinde motive decorative semnificative din portalul de la intrare precum rozete și trei brâuri paralele cioplite în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa, Mal și Ban. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
lor manifest artistic, Après le Cubisme, publicat în 1918, cei doi artiști francezi definesc idea lor de bază în promovarea viziunii puriste. Dorind să se întoarcă la formele de bază inspirate de mașinile moderne și în special în cazul elementelor decorative, Ozenfant și Le Corbusier au accentuat folosirea secțiunii de aur, proporție folosită de artiști, care reprezintă un număr irațional cunoscut încă din antichitate. De multe ori, această declarație de intenție a celor doi poate fi recunoscută în operele lor. Teoria
Purism () [Corola-website/Science/314326_a_315655]
-
Epocă - Pictură Murala (1997 - 1999). În 2000 pleacă, pentru un an de zile, la Romă (Italia) pentru specializare în Pictură Murala Antică la "Pontificio Instituto di Archeologia Cristiana". După studii aprofundate, în anul 2009, devine doctor în Arte Plastice și Decorative.Paralel cu lumea artei, George Păunescu începe să lucreaze, pentru început, la Televiziunea Română din București că realizator TV, slujba pe care o ocupă prin concurs în 1994. După un an de zile renunța la această funcție pentru a deveni preparator
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
fiind de asemenea un element hotărâtor în caracterul monumental al clădirii. La interior, contrar așteptărilor, caracterul monumental al edificiului este relativ redus, scării principale de acces spre etaje fiindu-i rezervat un spațiu relativ restrâns. Chiar dacă și aici prezenta elementelor decorative (stucaturi, vitralii, feronerie) este abundență, totuși ideea majoră a arhitectului a fost de a conferi interiorului clădirii întâi UTILITAS și apoi VENUSITAS.
Palatul Finanțelor (Policlinica 2) () [Corola-website/Science/313359_a_314688]
-
a fost realizată în 1902-1903. Clădirea spitalului a fost propusă și realizată în sistem pavilionar. Având o planimetrie în U, clădirea se desfășoară pe 3 nivele, iar fațada principală este dominată de rezalitul central, deosebit de monumental, nu atât prin elementele decorative, discrete, cât mai ales prin volumetria și alura acestuia. În anul 2012, pavilionul 1 al spitalului a fost declarat monument istoric, cu codul .
Spitalul de neuropsihiatrie (Oradea) () [Corola-website/Science/313369_a_314698]
-
Olteanu, din partea PSD, după ce cei 12 consilieri locali ai PDL au părăsit sala în semn de protest . A demisionat din funcție la 29 septembrie 2008, motivând următoarele: ""Refuz să fiu viceprimar numai cu numele. Am ajuns să am un rol decorativ care să mimeze pluralismul politic în administrația municipiului Iași. Mie îmi este clar că Gheorghe Nichita a instaurat dictatura PSD"" . Primarul Nichita a comentat demisia Cameliei Gavrilă astfel: ""Camelia Gavrilă face politică pentru obținerea unei funcții în Parlament. Funcția de
Camelia Gavrilă () [Corola-website/Science/313483_a_314812]
-
la Pont-Aven, care îi dă sfaturi prețioase cu privire la pictură. Acesta îl încurajează să se debaraseze de constrângerea imitativa în pictură, să folosească culorile pure, vii, să nu ezite în a exagera propriile viziuni, să dea creațiilor sale o logică proprie, decorativă și simbolică. Revine la Paris cu un tablou pictat sub îndrumarea lui Gauguin, care trezește entuziasmul prietenilor săi. Tabloul capătă denumirea "Le Talisman" ("Talismanul"). Tabloul este caracterizat prin suprafețe mari, colorate, și prin claritatea tonurilor aplicate pe aceste suprafețe. Peisajul
Paul Sérusier () [Corola-website/Science/313812_a_315141]
-
latura sudică și 0,38 m pe latura nordică; cele cinci laturi ale absidei de la sud la nord: 2,07 m; 1,53 m; 1,84m; 1,44 m și 1,90 m, înălțimea pereților de 2,05 m. Elementul decorativ cel mai impresionant al bisericii îl constituie capetele bârnelor de sus, care în punctele de întâlnire formează console masive-aripi-cu crestături paralele și care coboară aproape spre mijlocul lăcașului. Pe latura de sud a bisericii este situată prispa, adăugată spre sfârșitul
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
mai pot fi paralelipipedice, concice, care se pot lipi de un capăt al creioanelor. Radierele moderne vin în forme și design-uri atrăgătoare, specifice anumitor teme (cum ar fi note mizicale, animale, etc.) și sunt mai degrabă cumpărate din motive decorative decât pentru folosire practică.
Radieră () [Corola-website/Science/313923_a_315252]
-
se căsătorește cu Marguerite Saintard, în același an se naște primul său fiu, Jean-Pierre, care va deveni și el pictor. Deși membru al Academiei, Chardin continuă să fie puțin cunoscut. Este nevoit să accepte orice fel de comenzi și lucrări decorative. Împreună cu Jean-Baptiste van Loo (cunoscut sub numele de Vanloo; 1648-1745), lucrează la restaurarea frescelor "Rossa" și "Primaticcia" din Galeria lui Francisc I din Palatul Fontainebleau. Pictează "supraporte" pentru contele Rothenbourg, ambasadorul regelui Ludovic al XV-lea din Madrid. În această
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
tinde spre straturi mult mai profunde. În cadrul naturilor moarte artistul iese în afara convenției dominante în ceea ce privește tematica. Naturile moarte ale lui Chardin sunt lipsite de orice simboluri sau anecdotă, ele sunt un exemplu de moderație și simplitate, artistul renunță la pitorescul decorativ în favoarea unor motive comune. "Vasul de aramă", împreună cu alte câteva vase, reprezintă o parte dintr-o bucătărie. Chardin plasează obiectul pe fundalul unui perete cenușiu, aproape monoton, dând astfel naștere unui efect de reducere a profunzimii și, în consecință, evidențiază
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
mecanică a acestor materiale. Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era folosit numai cu scop decorativ. Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a lor fiind descoperită abia prin anul 1896 de Hermann Schuller la fabrica de sticlă din Haselbach; acolo au fost produse prima oară pe scară industrială. Procedeul de obținere a fibrelor de
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
un agregat industrial sau la o ,softsculpture". Tonul acestor obiecte poetice, care actualizează și potențialitățile unui sculptor disimulat, este liric și melancolic. Născut în 1943 la Craiova, absolvent al I.A.P. Nicolae Grigorescu 1974 EXPOZIȚII ÎN ȚARĂ - Trienala de artă decorativă - Sală Dalles 1973 -1976 ; - Expoziție Modă - Sola Orizont 1975 ; - Expoziție artă decorativă - Căminul Artei 1975 ; - Expoziție de grup Bijuterii - Căminul Artei 1977 ; - Expoziție personală Forme spațiale elemente de podoaba - Galateea 1978 ; - Salonul Municipal artă decorativă - Muzeul colecțiilor 1978, 1979, 1981
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
actualizează și potențialitățile unui sculptor disimulat, este liric și melancolic. Născut în 1943 la Craiova, absolvent al I.A.P. Nicolae Grigorescu 1974 EXPOZIȚII ÎN ȚARĂ - Trienala de artă decorativă - Sală Dalles 1973 -1976 ; - Expoziție Modă - Sola Orizont 1975 ; - Expoziție artă decorativă - Căminul Artei 1975 ; - Expoziție de grup Bijuterii - Căminul Artei 1977 ; - Expoziție personală Forme spațiale elemente de podoaba - Galateea 1978 ; - Salonul Municipal artă decorativă - Muzeul colecțiilor 1978, 1979, 1981, 1982, 1983 ; - Festivalul Național ,Cîntarea României" fază județeană - Sală Dalles 1977, fază
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
ÎN ȚARĂ - Trienala de artă decorativă - Sală Dalles 1973 -1976 ; - Expoziție Modă - Sola Orizont 1975 ; - Expoziție artă decorativă - Căminul Artei 1975 ; - Expoziție de grup Bijuterii - Căminul Artei 1977 ; - Expoziție personală Forme spațiale elemente de podoaba - Galateea 1978 ; - Salonul Municipal artă decorativă - Muzeul colecțiilor 1978, 1979, 1981, 1982, 1983 ; - Festivalul Național ,Cîntarea României" fază județeană - Sală Dalles 1977, fază republicana Oradea 1977 ; - Quadrienala artă decorativă - Sală Dalles 1980, 1984 ; - Expoziția Artă Metalului - Simeza - 1983 ; - Expoziția grup ,Bijuterii" - Galateea 1983 ; - Expoziție Metal - Orizont
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
grup Bijuterii - Căminul Artei 1977 ; - Expoziție personală Forme spațiale elemente de podoaba - Galateea 1978 ; - Salonul Municipal artă decorativă - Muzeul colecțiilor 1978, 1979, 1981, 1982, 1983 ; - Festivalul Național ,Cîntarea României" fază județeană - Sală Dalles 1977, fază republicana Oradea 1977 ; - Quadrienala artă decorativă - Sală Dalles 1980, 1984 ; - Expoziția Artă Metalului - Simeza - 1983 ; - Expoziția grup ,Bijuterii" - Galateea 1983 ; - Expoziție Metal - Orizont 1985 ; - Expoziția Metal - Simeza 1986. EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
Quadrienala artă decorativă - Sală Dalles 1980, 1984 ; - Expoziția Artă Metalului - Simeza - 1983 ; - Expoziția grup ,Bijuterii" - Galateea 1983 ; - Expoziție Metal - Orizont 1985 ; - Expoziția Metal - Simeza 1986. EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative Erfurt, R.D.G., premiat, diplomă 1978 ; - Expoziție colectivă artă decorativă Stockholm - Suedia ; - Expoziție colectivă artă decorativă podoabe în cadrul culturii românești Manheim R.F.G. ; - Al Vll-lea Concurs internațional de bijuterii, Jablonec, 1983
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
Simeza - 1983 ; - Expoziția grup ,Bijuterii" - Galateea 1983 ; - Expoziție Metal - Orizont 1985 ; - Expoziția Metal - Simeza 1986. EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative Erfurt, R.D.G., premiat, diplomă 1978 ; - Expoziție colectivă artă decorativă Stockholm - Suedia ; - Expoziție colectivă artă decorativă podoabe în cadrul culturii românești Manheim R.F.G. ; - Al Vll-lea Concurs internațional de bijuterii, Jablonec, 1983
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
Orizont 1985 ; - Expoziția Metal - Simeza 1986. EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative Erfurt, R.D.G., premiat, diplomă 1978 ; - Expoziție colectivă artă decorativă Stockholm - Suedia ; - Expoziție colectivă artă decorativă podoabe în cadrul culturii românești Manheim R.F.G. ; - Al Vll-lea Concurs internațional de bijuterii, Jablonec, 1983
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative Erfurt, R.D.G., premiat, diplomă 1978 ; - Expoziție colectivă artă decorativă Stockholm - Suedia ; - Expoziție colectivă artă decorativă podoabe în cadrul culturii românești Manheim R.F.G. ; - Al Vll-lea Concurs internațional de bijuterii, Jablonec, 1983
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
proba practică, relevantă pentru specializarea certificată. ... (2) Proba practică poate avea mai multe etape. ... (3) Probele examenului de certificare prevăzute la alin. (1) se pot desfășura în aceeași zi. ... Articolul 23 (1) La liceele de art��, specializările arte plastice/arte decorative/arhitectură/arte ambientale/design/conservare-restaurare bunuri culturale, structura probelor de examen este: ... - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - probă practică - realizarea unei secvențe din proiectul de specialitate. (2) La liceele de artă, specializarea muzică, structura probelor de examen este: ... a) secția
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]