5,324 matches
-
Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme sociologice / Cătălin Zamfir Nouă ipoteze pentru o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 / Sanda Golopenția Romanian sociologists in Paris in the 1930s / Maria Voinea și Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și Réka Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
one. In the 1930s, when a few young Gustian sociologists went studying abroad in Paris, an opportunity seemed to appear for a new contact between the two strong sociological perspectivesă Primit la redacție: ianuarie 2005 Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România Maria Voinea Dan Banciu Universitatea București Universitatea București În România, politica oficială și statisticile judiciare oferă puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și justiției conțin date și informații privind amploarea și intensitatea criminalității violente, există Încă puține date oficiale cu privire la victimele acestui fenomen În funcție de anumiți indicatori, care ar putea servi ca suport științific pentru descrierea și evaluarea tipurilor de victime rezultate În urma delictelor violente. De asemenea, nu există Încă studii și cercetări de amploare, la nivel național și zonal, pe eșantioane reprezentative, capabile să evidențieze realitatea criminalității violente și victimale efective ale acesteia și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studii și cercetări de amploare, la nivel național și zonal, pe eșantioane reprezentative, capabile să evidențieze realitatea criminalității violente și victimale efective ale acesteia și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități și cu diverse mijloace, iar pe de altă parte, victima sau victimele care suferă direct sau indirect consecințe fizice, materiale sau morale În urma actelor violente comise Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
altă parte, victima sau victimele care suferă direct sau indirect consecințe fizice, materiale sau morale În urma actelor violente comise Împotriva lor. Deși relativ puține ca număr și amploare, diversele cercetări Întreprinse În România au evidențiat că majoritatea indivizilor ce comit delicte și crime cu violență se caracterizează printr-o serie de deficiențe de adaptare, integrare și comunicare, având un nivel de instrucție și cultură scăzut și care cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiul de față Încearcă să demonstreze că există anumite corelații Între nivelul criminalității violente și numărul de victime lezate În urma diverselor acțiuni violente, ca și Între violență și victimele din afara și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2003), În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat un număr de 191 583 de victime, dintre care 24 274 de persoane au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2003), În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat un număr de 191 583 de victime, dintre care 24 274 de persoane au avut de suferit traume psihice, fizice și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un număr de 191 583 de victime, dintre care 24 274 de persoane au avut de suferit traume psihice, fizice și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime, dintre care 24 274 de persoane au avut de suferit traume psihice, fizice și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înregistrate să ajungă la aproximativ 13 procente. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea persoanelor care au fost supuse unor acte de violență și agresiune au fost bărbați (16 548 de persoane), În timp ce numărul de femei victime ale acelorași delicte a fost de 7 726 de persoane (figura 2). Fig. 2. Dinamica victimelor delictelor cu violență În perioada 2002-2004, În funcție de sex (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Rezultă că, În perioada analizată, ponderea bărbaților care au devenit victime În urma diverselor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
majoritatea persoanelor care au fost supuse unor acte de violență și agresiune au fost bărbați (16 548 de persoane), În timp ce numărul de femei victime ale acelorași delicte a fost de 7 726 de persoane (figura 2). Fig. 2. Dinamica victimelor delictelor cu violență În perioada 2002-2004, În funcție de sex (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Rezultă că, În perioada analizată, ponderea bărbaților care au devenit victime În urma diverselor delicte comise cu violență În afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost de 7 726 de persoane (figura 2). Fig. 2. Dinamica victimelor delictelor cu violență În perioada 2002-2004, În funcție de sex (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Rezultă că, În perioada analizată, ponderea bărbaților care au devenit victime În urma diverselor delicte comise cu violență În afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rezultă că, În perioada analizată, ponderea bărbaților care au devenit victime În urma diverselor delicte comise cu violență În afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]