5,222 matches
-
încă o rezolvare din partea instanței supreme printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu formau obiectul unui asemenea recurs, ulterior, la data de 26 mai 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia nr. 5 în Dosarul nr. 5/1/2014/HP/P, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014, statuând că, în aplicarea art. 5 din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. De asemenea, s-au prezentat paragrafele nr. 42, 44, 46, 55 și 56 din partea expozitivă a hotărârii instanței de contencios constituțional, apreciate ca fiind relevante sub aspectul chestiunii de drept supuse dezlegării și care au incidență în interpretarea cu valoare de principiu a dispozițiilor art. 5 din Codul penal. Astfel, prin Decizia nr. 5 din 26 mai 2014 , în concordanță cu cele statuate de Curtea Constituțională în sensul că viciul de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
a se putea combina dispoziții penale mai favorabile din mai multe legi succesive întrucât s-ar crea, pe cale judiciară, o a treia lege care neagă rațiunea de politică penală concepută de legiuitor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, cu caracter general obligatoriu, că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, trebuie avut în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile. Pornind de la împrejurarea că obiectul prezentei sesizări vizează stabilirea modului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
aprecierii globale sau prin alegerea pentru fiecare așa-numită instituție autonomă a dispoziției legale mai favorabile din legile penale succesive, se constată că această problemă de drept a fost deja lămurită cu valoare de principiu printr-o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept ( Decizia nr. 5 din 26 mai 2014 ), motiv pentru care sesizarea nu mai îndeplinește una dintre cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Cu toate că sesizarea cuprinde și solicitarea de a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
un caracter subsidiar și ar trebui rezolvată doar în măsura în care s-ar fi concluzionat că legea penală mai favorabilă se determină folosind criteriul instituțiilor juridice autonome, or, date fiind cele statuate cu valoare de principiu și general obligatoriu de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 5 din 26 mai 2014 , în sensul că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, trebuie avut în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, ceea ce presupune o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
a solicitării de precizare a obiectului recursului, dispusă de instanță prin încheierea din 16 septembrie 2013, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat concluzii privind obiectul sesizării, menționând că problema de drept a cărei dezlegare o solicită se referă la stabilirea modului unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 42 alin (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003 , în ceea ce privește înțelesul sintagmei acces fără drept la un sistem informatic. S-a mai precizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
sugerat de afirmația lui Panin, cancelarul Ecaterinei a II-a: Principatele devin „principala piatră de încercare” a diplomației în legătură cu împărțirea Poloniei și tentativele de încheiere a păcii din 1774. Altfel spus, destinul, politic al Moldovei și Munteniei era atașat peremptoriu dezlegării celor două probleme capitale în zonă: polonă și otomană. Constatarea nu contrazice totuși faptul bine stabilit că ținta cea mai importantă și apropiată a Petersburgului rămânea Crimeea, poarta nordică, zăvorâtă, a Mării Negre, regiunea de unde tătarii crimeoți loveau cu regularitate, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
navigația pe Dunăre, prin care se extindeau principiile Actului final de la Viena (1815) și asupra Dunării de Jos. Era un act de bunăvoință al Rusiei către „marele aliat” neobosit în contracararea subterană a politicii orientale a Petersburgului. Țarul știa că dezlegarea problemei orientale nu era posibilă fără participare austriacă, dar greșea profund socotind că Viena i se ralia total. Fals asigurat în această privință, el a făptuit o a doua eroare, când și-a format convingerea că va putea ajunge la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
2013, p. 207. 395 Potrivit art. 129 din Codul de procedură civilă de la 1865 "Președintele completului de judecată este în drept să pună întrebări părților sau să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu sunt cuprinse în cerere sau întâmpinare. El va putea ordona dovezile pe care le va găsi de cuviință, chiar dacă părțile se împotrivesc. Din practica judiciară vezi, T.S., dec. nr. 448/1952, în J.N. nr. 3/1953; T.S.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
numai posibilitatea de a retrăi prin cuvânt un trecut de mult timp apus, ci și aceea de a reanaliza niște evenimente confuze care i au marcat existența (,,Și apoi mi se pare că am să găsesc undeva, printre amintirile acestea, dezlegarea întâmplărilor care au urmat” - p.10). Intenția aceasta declarată de la început se reflectă în planul discursului narativ prin rupturile sesizabile pe parcursul firului epic, rupturi ce accentuează discrepanța dintre trecutul ,,epic”, dominat de evenimențial, și prezentul ,,filozofic” al confesiunii. De fapt
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
să-și retrăiască intens momentele care I-au marcat viața, fără a-l întrerupe (de dezvoltat). Opțiunea pentru această continuitate a discursului epic își are originea în două motive. Primul ar fi că autorul și-a pregătit deja cititorul pentru dezlegarea enigmei asemănării izbitoare dintre cele două femei (Ileana și Lena), pentru că ,,vocea” care intervenea mereu în povestirea lui Mavrodin avea și rolul de a oferi cititorului anumite elemente cheie pentru dezlegarea misterului celor două povești. Naratorul exterior celor două personaje
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fi că autorul și-a pregătit deja cititorul pentru dezlegarea enigmei asemănării izbitoare dintre cele două femei (Ileana și Lena), pentru că ,,vocea” care intervenea mereu în povestirea lui Mavrodin avea și rolul de a oferi cititorului anumite elemente cheie pentru dezlegarea misterului celor două povești. Naratorul exterior celor două personaje surprinde anumite gesturi ale lui Hasnaș care arată tulburarea evidentă la auzul vorbelor lui Mavrodin: ,,Celălalt rămase întins pe chaise-longue, mângâindu-și genunchiul: parcă nici nu l-ar fi ascultat.” (p.
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sugrumat. Tovarășul se opri și el așezându-se pe stinghia podețului. - Crezi că Ileana mai trăiește? întrebă din nou Mavrodin ridicând, privirile. - Nu, răspunse foarte încet celălalt. Nu mai trăiește...” (p.128) Toate artificiile narative ale scriitorului converg către această dezlegare finală a enigmei provocate de cele două prezențe feminine foarte asemănătoare. Simetria și omogenitatea discursului narativ sunt completate de o tehnică a anticipării. Povestea lui Hasnaș se lasă așteptată și promite a fi la fel de interesantă ca și cea a lui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a oferi un argument în plus pentru legitimarea amintitului sistem. Ce-i drept, ambele situații au fost înserate, de altfel, într-un act internațional dar care părea să fi fost încheiat, tocmai pentru a nu fi aplicat, mai ales în ceea ce privește dezlegarea problemei orientale, deoarece obiectivele celor două puteri contractante erau ireconciliabile, în fond154. Or, tocmai această contradicție ireductibila s-a încercat a fi aplanata până 151 "Je ne réussi pas à l'engager (pe Napoleon n. Ven.C.) îi raporta P.A.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și consemnată de Ion Creangă. Iată cum explică filosoful C. Noica paradoxul din această zicătoare, care are, la prima vedere, aspect de glumă sau de Înțelepciune resemnată: „Ceea ce aștepți să vină - care poate fi fericirea ta de om, sau bună dezlegare pentru tine și lumea ta, sau ce va mai fi fiind - nu poate avea totdeauna caracterul unui lucru determinat care să se ivească ori nu; totuși, prin simpla așteptare și deschidere către el, cum o arătam, el reprezintă ceva care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
traiul de zi cu zi, cîteodată sub înfățișări ciudate, absurdul se înfiripă. Și cum ar putea fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în care indivizii, supuși presiunii unui context mortificant, își pierd treptat prospețimea și conturul interiorității. O dezlegare ar fi: evadarea. Numai să nu se producă prea tîrziu, cînd anormalitatea își va fi desăvîrșit lucrarea destructivă. Celula de bază, așa-zicînd, a teatrului lui Constantin Popa este apartamentul. Apartamentul de bloc, acest spațiu al depersonalizării. Unde să se statornicească
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
exemplu de microtemă, chiar mai izbitor, poate fi întâlnit în decorația pictată a unei cupe, aparținând pictorului grec Duris (figura 44). O vedem pe Atena turnându-i vin lui Hercule, o scenă complexă pe care o putem descifra doar prin dezlegarea complicatei organizări vizuale și bazându ne pe cunoștințele noastre de mitologie clasică. De fapt, cei doi parteneri de dialog sunt izolați fiecare către marginile picturii pe rotund, ca și cum ar fi doar spectatori. În schimb, noi suntem conduși de aspectul centric
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Ce e? Trahanache: E comedie, mare comedie, Fănică, stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.) Pristanda: (răpede) Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă. Pristanda: Ascult. Tipătescu: Nene Zahario, e lung ce ai să-mi spui? Nu mi-o poți spune la dejun? Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Deși localizarea din versul al doilea pare suficientă („într-un han, departe-”), după lectura acestor definiții se ivește o întrebare: unde anume era „hanul” - la țară sau la oraș? întrucît în poeziile sale Bacovia nu mai folosește nicăieri cuvîntul „han”, dezlegarea întrebării trebuie căutată în proza sa. Două exemple, întîlnite în Impresii de roman, îmi vin în ajutor. Iată-le: „Vor sta (cei ce puseseră la cale apariția unei reviste - n. m.) cîtva timp, aici (în grădina publică - n. m.), apoi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ciudate. „Scalpul” atîrna ca o eșarfă, însă mie mi s-a părut un steag căzut, semnul unei înfrîngeri dureroase, ireversibile. Dincolo de figură, ceea ce ne impresionează la astfel de oameni, chiar dacă n-o știm, e „povestea” lor. O enigmă, a cărei dezlegare doar o bănuim, căci fiind „suspecți” nu intrăm în dialog cu ei. Călinescu amintește undeva reproșul pe care i 1-ar fi făcut unii că monografia sa despre Creangă nu e destul de interesantă, întrucît acesta și-a povestit el însuși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
femeile și le-a sedus cu agresivitate, dar a virat-o spre alte orizonturi când și-a ales substanța multor opere de ficțiune. Pentru Yourcenar, mai degrabă realitățile perene ale conduitei umane decât șansa aleatorie a sexului biologic rămân cheia dezlegării misterului identității și căutărilor sale. Obișnuia să identifice o problemă în condiția umană de exemplu, rolul forțelor oculte și apoi căuta să localizeze un moment istoric când problema ieșise temporar în evidență, ca de exemplu în Renaștere. Acest proces, în
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
una dintre cele mai greu descifrabile secvențe lirice semnate de Mihai Ursachi. Pe de o parte, pentru că seria de vocabule prin care este descrisă alambicata ceremonie de facere a aurului poetic ("esența secretă și prețioasă,/ esența a cincea", "formulă/ spre dezlegarea formulelor", "cristalul sublim", "foc nesfârșit", "echilibru cosmic", "marea Distilerie", essentia nobilis, "recipiente", "alambicuri,/ Țevi intestine contorsionate și țevi capilare", "substanța aceea nebună, alcoolul secret din cuvinte,/ Spiritum verbi" etc.) ar sugera faptul că ne aflăm în fața unei rostiri aproape sacerdotale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai puțin spectaculoși [...] care au făcut posibilă ieșirea României din război” și de a-i scoate la lumină pe acei „anonimi” care în momente istorice decisive devin, „ca în corul antic, ochii și urechile lumii și vocea ce va pecetlui dezlegarea adevărului”. În special prin „anonimi” (un soldat, o servantă, un fotograf, un agent de poliție ciudat) sunt aduse în carte secvențe de istorie. Prin unii, mai cu seamă prin ubicuul fotograf Gogu Pană, narațiunile se articulează într-o manieră specială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
fără ca noi să luăm parte. Per me reges regnant - prin mine domnesc regii. Profeții noștri ne-au spus că noi suntem aleși de Dumnezeu pentru a stăpâni pământul întreg. Dumnezeu ne-a dat geniul pentru ca noi să putem ajunge la dezlegarea acestei probleme. De ar fi un geniu în tabăra opusă, el ar putea lupta împotriva noastră, dar noul venit nu valorează cât vechiul locuitor; lupta între noi ar fi fără milă, astfel cum lumea nu a mai văzut. Și apoi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Chabrol (1973) privind necesitatea înscrierii situației de producere/receptare în modelul unei gramatici universale. Dimensiunea pragmatică va modula contextul sub toate formele sale: context referențial actual și lumi posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească perspectiva gramaticală a naratologiei formale insistînd pe raporturile de forță simbolice, pe relația autoritate-credibilitate inerentă actului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]