11,536 matches
-
am prezenta istoria unei tehnici de scriere ca fiind liniară pentru că, așa cum vom vedea mai tîrziu, forme diferite pot fi co-prezente în cadrul aceluiași text; că e recomandat să adăugăm la clasificarea lui P. Larousse descrierea productivă, așa cum va fi ea dezvoltată în ceea ce s-a numit Noul Roman (capitolul 4); că această clasificare ține de poetica unui gen și nu am putea ignora faptul că fiecare autor se servește de procedee generale; despre acestea se va discuta, în funcție de proiectul personal de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al frazei și al perioadei și [să vadă] o întreagă suită, un întreg ansamblu de fraze, de perioade; [să pătrundă] în misterele creației, ale compoziției, pînă în artificiile cele mai ingenioase ale spiritului", el ajunge să definească "figurile de gîndire dezvoltate" și să consacre zeci de pagini "feluritelor tipuri de descriere" (p. 420). Situînd această a doua parte de reflecție lingvistică și textuală în cadrul unei "tipologii a uzajului propriu-zis discursiv, adică hiperfrastic, al discursului"1, credem că o trecere în revistă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stil, o imagine, un tablou" (p. 420). Un manual de retorică mai recent, ca Tratat teoretic și practic de literatură (Traité théorique et pratique de littérature) de E. Lefranc, apărut în 1880, integrează de asemenea descrierea între figurile de gîndire dezvoltate. El rezervă un capitol amplu, în a treia parte a tratatului său consacrat compoziției -, pentru șase tipuri de descrieri: Topografia, Cronologia, Prozopografia și Etopeea [categoriile (a), (b), (c), (d) ale lui P. Fontanier], în timp ce Hipotipoza și Demonstrația corespund clar punctului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedere strict textual, cuvîntului de intrare îi corespunde tema-titlu3, baza și obiectul descrierii. Cît despre definiția și exemplele din dicționar, ele constituie expansiunea metalingvistică a cuvîntului de intrare (sau denumirea), așa cum corpul descrierii este expansiunea (mai mult sau mai puțin dezvoltată) a temei-titlu. Structura este aceeași. A.-J. Greimas (1966 și 1970) consideră că noțiunea de expansiune-definiție a articolului de dicționar presupune o operație de condensare a denumirii (1970, p. 296). Putem spune, din această perspectivă, că a rezuma o descriere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Acest semn este pentru noi tema-titlu, declanșatorul clasei-obiect, după următorul proces: ANCORARE Temă-titlu clasă-obiect Elemente sau aspecte ale obiectului organizate în fascicule de aspecte Această operație stă la baza funcționării descriptive în manifestările sale lingvistice, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Să luăm un singur exemplu: următorul fascicul de aspecte: pipă, rînjet în colțul gurii, braț bine făcut, spanac, Olive, marinar trimit, foarte explicit, aproape pentru fiecare dintre noi, la Popeye și, invers, a spune "Popeye" declanșează întregul sau o parte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ea, la rîndul ei, tematizată, cunoaște o dezvoltare (aspectua-lizare) din două propoziții de nivelul 2 [o nouă punere în situație (pd. SIT) și pd. PART], apoi, și aici, un element ("fir de păr") se regăsește, la rîndul său, tematizat și dezvoltat sub forma unor predicate calificative regrupate în aceeași micro-propoziție (pd. PROPR) de nivel 3, o nouă aspectualizare: Schema 12 ALUNIȚA (sub-temă-titlu) pd (2) SIT pd (2) PART PR. loc cu fir de păr pe Pd (3) PROPR PRq PRq bărbia
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
menționată doar în analiza de la (26). Aspectualizarea este în centrul procesului descriptiv; ea este legată de părțile întregului pe care le constituie obiectul discursului descriptiv (temă-titlu): în acest caz vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim gen de propoziție descriptivă trebuie considerat ca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
urbanizarea în afara dezvoltării și această parte de lume rămâne o excepție. Dar modelul general al relației dintre urbanizare și bunăstare este unul pozitiv în ciuda fluctuațiilor din deceniul trecut, după cum o confirmă datele privind produsul intern brut atât pentru cele mai dezvoltate regiuni din lume (Statele Unite și Canada, Europa de Vest) cât și pentru cele mai puțin dezvoltate regiuni din lume (America de Sud, în special Argentina, Brazilia și Chile, Asia de Sud-Est, Asia de Est și Oceania) (Savitch, H.V., 2002 181). Pe de alta parte, suntem asaltați
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
al relației dintre urbanizare și bunăstare este unul pozitiv în ciuda fluctuațiilor din deceniul trecut, după cum o confirmă datele privind produsul intern brut atât pentru cele mai dezvoltate regiuni din lume (Statele Unite și Canada, Europa de Vest) cât și pentru cele mai puțin dezvoltate regiuni din lume (America de Sud, în special Argentina, Brazilia și Chile, Asia de Sud-Est, Asia de Est și Oceania) (Savitch, H.V., 2002 181). Pe de alta parte, suntem asaltați de o explozie informațională care promovează democrația și încurajează pluralismul. Internetul nu poate garanta
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
națională, oricât de puternică, nu se poate feri de evenimentele economice desfășurate oriunde pe glob conduce la globalizarea activităților umane. Consecințele au aparut deja și sunt creșterea disparităților economice în condițiile în care dezvoltarea științifică și tehnică este monopolul țărilor dezvoltate și riscul de globalizare a activităților criminale datorat fluxului ușor de bani, informații, persoane, arme, droguri etc. (Moscardo, J., 1999 23). Schimbările la nivel economic și polarizarea au condus la probleme sociale și individuale tot mai mari. Numărul mare al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educație on-line, Lawrence E. Gladieux (2000 3) vorbește despre "noua divizare digitală între cei care au și cei care nu au acces la informație. Folosirea noilor tehnologii în învățământ se confruntă cu serioase probleme de echitate chiar și în țările dezvoltate. Pe de altă parte, efectele involuntare ale globalizării purtată de motorul tehnologiilor informaționale ating direct grupurile locale, fără să treacă de releele instituțiilor. Filmele video și emisiunile de televiziune transmise prin satelit, de exemplu, au o influență care se exercită
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor sociale, inclusiv în țările dezvoltate care încep să se confrunte cu fenomenul excluderii sociale. Provocarea majoră este chiar redefinirea principiului egalității în condițiile în care variabilele care definesc o situație egalitară sunt multiple, presupunând luarea în calcul a eficienței și echității 4. În multe studii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ridicată decât la nivelele superioare și, în plus, gratuitatea studiilor superioare îi avantajează tot pe cei din categoriile sociale cele mai înstărite, în defavoarea celor săraci. În al doilea rând, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare și în numeroase țări dezvoltate, reformele educative sunt, în noul mediu economic globalizat, fondate pe imperative financiare. 1.2.5. Educația și dilemele identitare Crearea rețelelor comunicaționale globale, schimbarea semnificațiilor statelor naționale și a relațiilor lor cu cetățenii și cu alte agenții se află în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
globale în care statele membre ale Uniunii Europene participă într-o organizație politică și economică unitară. În schimb, scopul OCED și a aliatului său Banca Mondială, este coordonarea creșterii economice globale și răspândirea unei analize a capitalului uman în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Atât Uniunea Europeană cât și OCED promovează faptul că rolul major al guvernării este creșterea economică. În consecință, obiectivul major al politicilor educaționale definite de aceste organizații este dezvoltarea resurselor umane pentru economia globală și menținerea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
măsurarea succesului programelor de educație permanentă. Experții au admis că "nu există măsuri unice pentru rezultatul educațional al unei națiuni, echivalent cu PIB-ul în cazul rezultatelor economice" (OECD, 1996b 35) Singura concluzie clară este ca țările cu sisteme bine dezvoltate de educație vocațională, așa cum sunt Austria, Germania și Danemarca, au procente mai scăzute de șomaj în perioada trecerii de la tinerețe la vârsta adultă, însă aceste sisteme educaționale "se dezvoltă într-un context istoric particular și sunt dificil de reprodus în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația permanentă. Care este însă modelul de dezvoltare avut în vedere? Comisia precizează că teoriile dezvoltării bazate pe modernizarea economică cu accent pe creșterea economică generală au fost un eșec în țările în curs de dezvoltare și chiar în lumea dezvoltată, determinând inechități profunde. Aceste probleme au făcut ca, de-a lungul timpului, Națiunile Unite să confere un sens mai larg noțiunii de dezvoltare durabilă, implicând "reconcilierea progresului material cu echitatea, cu respectul pentru condiția umană și pentru natură (J. Delors
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
reușită în proiectul de modernizare a guvernării la nivel local în țările respective (apud. Banner, G., 2002224), sunt grăitoare pentru imperativele dezvoltării în prezent în timp ce modernizarea internă în sectorul privat reflectă un înalt grad de competență managerială, mai puțin dezvoltat este gradul de orientare a serviciilor locale către piață. Cel mai slab dezvoltate sunt strategiile de democratizare, în ciuda faptului că a fost adoptată o serie largă de măsuri pentru a consolida influența participării cetățenești și implicarea comunității în definirea serviciilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
apud. Banner, G., 2002224), sunt grăitoare pentru imperativele dezvoltării în prezent în timp ce modernizarea internă în sectorul privat reflectă un înalt grad de competență managerială, mai puțin dezvoltat este gradul de orientare a serviciilor locale către piață. Cel mai slab dezvoltate sunt strategiile de democratizare, în ciuda faptului că a fost adoptată o serie largă de măsuri pentru a consolida influența participării cetățenești și implicarea comunității în definirea serviciilor și în procesul de luare a deciziilor cum ar fi opțiunile alternative pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
majorității, sunt unilaterale. Uneori explicația se găsește chiar în grupul minoritar care are o "teorie" a reușitei sociale și școlare cu baza cognitivă în experiența comună. Ajungând cu analiza la nivelul comunității, Ogbu identifică un alt fenomen al ambivalenței culturale dezvoltat în interiorul grupurilor minoritare involuntare, silite să ajungă în această situație, fenomen absent în cazul grupurilor voluntare (de emigranți, de exemplu) care au alte tipuri de conduite și atitudini. Sistemul ambivalenței culturale are un aspect instrumental care constă în căutarea mijloacelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pregătire specializată pentru o astfel de politică, curriculum, buget, inițiativele școlii, protecție și personal. * Asigurați părinților materiale informative despre îngrijirea copilului, modul de predare și performanțele școlii și ale elevilor. * Lăsați părinții să participe ca niște parteneri în interesul școli dezvoltați și evaluați programele și politica școlii. * Încurajați și facilitați implicarea părinților în deciziile ce afectează elevii, cum sunt alegerea cursurilor și programele individualizate de învățare. * Tratați îngrijorările părinților cu respect și demonstrați interes în rezolvarea lor. * Promovați participarea părinților comunitatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
locală și în comisiile naționale. Standardul VI: Colaborarea cu comunitatea Resursele comunității sunt folosite în întărirea legăturilor dintre școli, familii și studiul elevilor. Indicatorii de calitate * Distribuiți informații privind cultura, timpul liber, sănătate, beneficii sociale și alte resurse benefice familiilor. * Dezvoltați parteneriate cu mediul afacerilor pentru a îmbunătăți nivelul de cunoștințe al elevilor. * Încurajați profesorii să adopte o politică ce promovează sprijinul părinților pentru participarea la educația copiilor. * Implicați diverși membrii sau organizații ale comunității în programele de voluntariat. Cercetările recente
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ajunge,chiar lângă Dumnezeu. 14. LUCRAREA CU TINERII DIN BISERICA DIN CUVIN Timpul în care ne-a așezat Dumnezeu este deosebit din punct de vedere al lucrării de tineret. Bisericiile locale au un departament de tineret foarte bine organizat și dezvoltat. Totuși biserica din Cuvin a avut tineret și în generațiile trecute, au existat lideri responsabili pentru această lucrare și au avut întâlniri separate și vizite la alte biserici. Două evenimente deja amintite în acest istoric sunt următoarele: Unul dintre serviciile
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
de învățământ avut în vedere; asigură evidența unei dezvoltări progresive în achiziția de competențe de la un an de studiu la altul; reprezintă un instrument conceptual care oferă o hartă clară a evoluției capacităților copilului și posibilitatea stimulării acelor deprinderi insuficient dezvoltate; -creează premisele pentru deplasarea accentelor în activitatea didactică de pe transmiterea de informații pe aspectele formative ale predării învățării. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și de referință propuse. Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și idei. Este abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziții și de-a efectua operații matematice și logice complexe. Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. 3. Inteligența muzicală înseamnă a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la intensitatea, înălțimea și timbrul sunetului. Este abilitatea de-a recunoaște, crea și reproduce muzica și ritmurile folosind
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
care se naște și în care se dezvoltă. În timp ce individualitatea vizează caracteristicile care diferențiază un individ de altul, persoana nu poate fi înțeleasă decât în relație, atributele ei specifice fiind date de interacțiunea cu mediul social. Orice persoană matură, normal dezvoltată, este purtătoare a unui nucleu al individualității sale și se realizează ca personalitate. Este o noțiune aplicabilă doar omului, dar nu în întregime: copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei, iar în cazurile patologice, când psihicul adultului se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]