6,873 matches
-
XVII.1. Ce este Ordinul Templierilor? Ordin călugăresc militar întemeiat în 1119 la Ierusalim de către Hugo de Payens. Numele și-l iau de la Templul lui Solomon. Ordinul Templierilor a fost desființat de Filip al IV-lea cel Frumos (care a domnit între 1285 și 1314). În 1307, majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv Marele Maestru Jacques de Molay, au fost arestați. Au fost torturați pentru a recunoaște acuzele aduse, după care au fost arși pe rug. apariția ordinului se leagă de cruciadele europene
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vedea subjugată de spiritul eminescian. Un spumos articol despre Alexandru Sihleanu îl arată pe acesta plagiator, și-l pune pe două coloane cu poetul de limbă greacă Panaiote Șuțu, „nepot de tată al lui Mihai și Alexandru Șuțu cari au domnit la noi”; acesta, Alexandru Sihleanu, trebuie arătat ca „hoț literar” iar nu Mihai Eminescu: „Singur, maestrul maeștrilor, Eminescu a fost acela care și-a cântat simțirile și ideile. Și dacă s-au găsit unii să bârfească cum că ar fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
capăt fără a-și reproșa ceva și fără a blestema pe tirani. Puțini cunosc pătimirea lui Gheorghe Mântulescu și lupta Neamului amenințat cu pieirea. Nu cunoaștem adevărul pentru că el ne-a fost ascuns permanent; azi, la fel ca și ieri, domnește minciuna, fărădelegea și defăimarea. Legionarii sunt trași veșnic pe roata infamiei. Marionete, agenți vopsiți în culori naționale, ne atacă furibund și ne vor pieirea, negând adevărul, inclusiv memoria morților noștri și istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acomodăm cu pluritatea de state și cu eventuale războaie 11". Putem să observăm în trecere că această indiferență a liberalilor doctrinari față de chestiunile politicii externe și, mai general, față de pluralitatea corpurilor politice este în mare parte împărtășită astăzi, postulatul ce domnește în Europa fiind acela că, sub diviziunile și frontierele moștenite din trecut, unitatea umană este pe cale să se realizeze inevitabil. Dacă "ultraliberalismul" este denunțat de către mulți, perspectiva finală a acestuia este împărtășită de majoritatea: umanitatea tinde spontan să se organizeze
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
nu o cunoaștem bine, ci mai degrabă să ne referim la ceea ce cunoaștem totodată și în micile societăți neolitice și în societățile de astăzi. Tot ceea ce putem afirma ca fiind sigur sau aproape sigur este că în afara societății, între oameni domnește insecuritatea. Cred că aproape toți filozofii care utilizează noțiunea de stare naturală recunosc că, în absența unei puteri superioare tuturor indivizilor, fără o putere capabilă să impună pacea, se creează cel puțin o situație de insecuritate. În acest sens este
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
volți a murit omul/ de prea mult soare întunecat/ ca deșertul” (Hora. Vara. La oraș). Pierderea inocenței, a legăturii cu divinitatea e percepută ca o amenințare terifiantă, oamenii sunt văzuți ca niște creaturi „fără gât” și „fără minte”, în jur domnește plictiseala, nimicul, golul. Revigorând procedee mai vechi, poetul utilizează imagini tot mai eliptice, cuvinte tot mai scurte, până ajung inutile („Nimic era/ plictisit/ și-am plecat fioroși/ fără nim” - În căutare de Enkidu). Și versurile din Roși de lună se
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
sub numele de Gautama, numele familiei sale din clanul Śăkya. Așa cum cerea obiceiul, el trece succesiv pe la școlile diferiților maeștri, pune în practică și depășește diferitele lor învățături, care reflectă ele însele indirect starea de clocot intelectual și spiritual care domnea în unele medii indiene ale epocii. În acea perioadă, existau diferite școli sceptice, filosofi care se îndoiau de posibilitatea unei cunoașteri efective într-un domeniu sau altul, iar existența lor e pesemne indicatorul cel mai sigur al temperaturii și subtilității
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și un altar, hotărât să nu se ridice înainte de a fi reușit să cunoască cauza și remediul răului care-l constituie suferința. În meditație, la picioarele arborelui de pīpal, Gautama înfruntă ultima dintre încercările inițiatice. Măra, Ispititorul, Zeul Patimilor, care domnește peste simțuri și peste dorințe, revine, și prin viziunile sale caută să l distragă de la concentrarea spirituală, pentru a-l împiedica să ajungă la cunoașterea ultimă. Acest zeu a înțeles că descoperirea iminentă a salvării, oprind ciclul etern al nașterilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să se irosească, dar mintea să se facă mai liniștită și atenția mai statornică. Ce e viața în această lume? Mai bine mor în bătălie decât să trăiesc înfrânt”. De asemenea, Iluminatul îi mai spune: „Cu ce drept vrei să domnești peste oameni și Univers? Oare ai suferit pentru cunoaștere?” Și într-adevăr, anvergura și profunzimea unui spirit, spune Cioran, se măsoară prin suferințele pe care le-a asumat pentru a dobândi cunoașterea. Nimeni nu știe fără să fi trecut prin
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
omului, și nu se mai pot schimba. În plus, ei nu știu ce-i aia respect sau frică de Dumnezeu... El știe că e stăpânul și că poate să facă ce vrea el, că el Îi Dumnezeu. Și acu’, la ora asta, domnii securiști ce pensii au!?Și ce pensii avem noi ăștia care am făcut... Ei au mașini, vile și nu știu ce... Și noi ce avem? Și lor li se pare că avem foarte mult, că ni se dă mari despăgubiri pentru un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Însă despre momentul venirii comuniștilor la putere? Eu m-am Întors În țară cam pe la sfârșitul lui ianuarie ’45. Atunci rușii deja erau intrați În țară și erau stabiliți efectiv În toate orașele, cu garnizoane mai mari sau mai mici. Domnea o stare de Îngrijorare, de panică. Știam multe despre ruși... și ne gândeam că ne poate aștepta și pe noi tot ce e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1871; lista guvernului reprodusă de Constantin Bacalbașa este corectă, cu mențiunea că titular la Externe va deveni Nicolae Calimachi-Catargiu (la 19/31 decembrie 1870). Ambron 25. În această scrisoare principele domnitor se plânge de condițiile în care este silit să domnească în România și-și exprimă dorința vie de a se putea reîntoarce în iubita lui patrie, Germania. Această scrisoare a fost exploatată multă vreme de ziarele liberale, în special de ziarele umoristice care, pe sub mână, erau tot ziare liberale. Iată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cinci ani de anarhie sunt îndestul pentru a dezorganiza și a pierde o țară întreagă. Cine ar putea zice că aceasta este o exagerare? Oare nu am văzut momentul unde principele domnitor era să părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari garante, cari au dat patriei noastre atâtea probe de bunăvoință și ne-au încuviințat toate cererile noastre, oare aceste Puteri nu vor pierde în fine răbdarea văzând reaua întrebuințare făcută de drepturile ce ni le-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1880 restaurantul, hotelul și cafeneaua, devenite curând locul preferat de întâlnire al lumii politice și culturale bucureștene, până în timpul celui de al Doilea Război Mondial. 137. În casa lui Emanoil Lahovary (zidită de banul Dumitrache Ghica, parte a fostei reședințe domnești din anii 1812-1828), situată în fața sălii de teatru Odeon de astăzi a funcționat, de prin 1880 până în anii celui de al Doilea Război Mondial, Clubul tinerimii, întemeiat în 1867. 138. Localul de pe Calea Victoriei al cotidianului L’Indépendance Roumaine - în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care s-a construit blocul Comedia (Calea Victoriei nr. 44-46), care ulterior a adăpostit la parter un magazin Romarta. 139. Tapițerul sas Frederich Bossel a deschis în 1849, într-o construcție nouă sau poate într-o aripă a fostului palat domnesc amintit mai sus, refăcută de el, o sală de bal și de teatru care a dăinuit timp de trei decenii; aflată în apropierea Teatrului cel Mare, sala Bossel a fost, vreme de mai mulți ani, a doua sală de teatru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o casă veche, o ruină destul de încăpătoare pentru vre mea aceea, servea drept direcție a poștei și telegrafelor. Actualul Palat al Bursei este construit pe localul vechii poște.184 182. Casele de pe strada Academiei - care făceau parte din vechea reședință domnească având fațada pe Calea Victoriei (v. mai sus) - fuseseră vândute de urmașii Ghiculeștilor familiei Lahovary. Aici a funcționat o vreme și turnătoria de litere Dor. P. Cucu (la nr. 15), apoi pe aceste locuri s-a ridicat Teatrul Comedia, astăzi sala
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moravuri și farse Pe vremea aceea se întâlnea încă adevărata veselie. Oamenii râdeau cu toată inima. Se făceau farse cari făceau epocă. Se vorbea de ele ani înde lungați și tot se mai făcea haz. Trăiau pe vremea aceea doi domni Crețeanu: unul Ulysse și celălalt Nicu. Ulysse Crețeanu nu era numai un fecior de boier, un om inteligent și îndemânatec, o ființă amabilă și plăcut în societate, Ulysse Crețeanu era o instituție. Ulysse Crețeanu era de toate: advocat, confident, om
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Anecdote), București, 1903, care o situează însă în anul 1835. 318. C.A. Rosetti a fost aghiotant („aide de champ“) al domnitorului Alexandru Ghica (1834- 1842) la urcarea în scaun a acestuia și nu al lui Barbu Știrbei (care a domnit după revoluția de la 1848, când C.A. Rosetti, uitând de zburdălniciile tinereții zvăpăiate se dedicase, de mai mulți ani, cu pasiune, activității revoluționare). 319. Nicolae T. Orășanu (1833-1890), poet, prozator, publicist cu preferințe pentru literatura satirică și umorul grosier, foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul Telegraful, la care Macedonski își începuse colaborarea în primele luni ale anului 1875; prin refrenul de evidentă atitudine antidinastică („Jos tiranul ce domnește, / Care legi disprețuiește / Și vrea lanțuri să ne dea / Vodă Car... / Vodă Car... / Crudul Vodă... Caragea.“), poezia a provocat mânia autorităților, a ministrului conservator de Justiție, Alexandru Lahovary, care a dat dispoziție să fie reactivată acuzația - rămasă până atunci fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A doua zi s-a complectat victoria opoziției, căci Gună Vernescu fu ales deputat cu îndoite voturi decât Beizadeaua.23 În tabăra liberală veselia era mare, iar dincolo era deprimare. Guvernul își aștepta revanșa la celelalte colegii. Văzând libertatea ce domnise la alegerea Colegiului I, mulți credeau că așa va fi și la colegiile celelalte. Liberalii scontau și alegerea lui Dumitru Brătianu la Colegiul al 2 lea. Pointagiile făcute dedeau o majoritate mare candidatului liberal, cu condiția ca să nu se facă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
destul sânge rău printre vechii conservatori: Manifestul partidei liberal-conservatoare: „Către alegătorii districtului Ilfov, Adunarea Deputaților aleasă acum 4 ani și-a terminat misiunea. Corpul electoral este chemat din nou să trămită reprezentanții săi. Unitatea de vederi și principii care a domnit în sânul partidului liberal-conservator în acest interval a dat țării stabilitatea de care avea atâta nevoie și a permis rezolvarea atâtor chestiuni importante; aceeași unitate domnind între noi va produce, în viitor, aceleași efecte. Acțiunea tutulor, acțiunea leală și onestă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chemat din nou să trămită reprezentanții săi. Unitatea de vederi și principii care a domnit în sânul partidului liberal-conservator în acest interval a dat țării stabilitatea de care avea atâta nevoie și a permis rezolvarea atâtor chestiuni importante; aceeași unitate domnind între noi va produce, în viitor, aceleași efecte. Acțiunea tutulor, acțiunea leală și onestă a partidului nostru în viitoarele alegeri este necesară pentru a înlătura pe aceia cari nu se sfiesc spre a triumfa să săvârșească acte violente și brutale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru aceștia un mijloc puternic de reușită. anul 1875 249 Pentru a evita aceste rele rezultate, câțiva alegători, luând inițiativa, au format un comitet electoral pentru districtul Ilfov, cu scop de a menține uni tate de acțiune care trebuie să domnească în cele patru mari colegiuri ale acestui district. Fac d-a dreptul parte din comitet toți câți împărtășesc opiniunile noastre politice. Acest comitet, deși menit a se ocupa special de afacerile electorale ale Ilfovului, va urma cu cel mai viu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost deosebit de frământată; la 30 mai a fost detronat, ca urmare a unei lovituri de stat, sultanul Abdul Aziz, acesta fiind înlocuit de Murad al V-lea; la 31 august Murad al V-lea a fost declarat incapabil de a domni, fratele său Abdul Hamid fiind desemnat ca succesor. La 18 decembrie 1876 este numit ca mare vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
boierească și plin de temperament, s-a înscris în partidul antiliberal și candida la mâna uneia din fiicele generalului Ion Emanuel Florescu. 5. Bacalbașa se referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875 (29 mai/10 iunie) când, în apropierea „cortului domnesc“ ridicat aici și în prezența Domnitorului, a soției sale și a corpului diplomatic, precum și a „elitei societății românești“ s-a încins - după ce au dansat călușarii - o horă („Hora, care s-a făcut lângă cortul domnesc, n-a avut nimic caracteristic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]