5,695 matches
-
Dumnezeu. Sf. Simeon al Tesalonicului vede în iertarea păcatelor, darul întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, Care S-a pogorât pe pământ și S-a întrupat și Și-a vărsat Sângele Său pentru noi păcătoșii. De aceea, pentru iertarea păcatelor a întemeiat dumnezeieștile și de viață făcătoarele Taine. „în acest fel l-a pus pe rugător în situația de a fi el însuși cel ce determină împlinirea cererii: dacă iartă, i se va ierta și lui. Ceea ce îi faci fratelui tău se urcă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
diavolul, cel ce a făcut ca această lege să intre în firea omului. Amăgindu-l pe om, el l-a făcut să-și mute dorințele ssufletuluiui de la cele îngăduite la cele neîngăduite și să se abată prin aceasta de la legea dumnezeiască, urmarea fiind lipsirea omului de viața cea veșnică, ce îi fusese dată după har. Sau se mai poate înțelege prin ispită acea pornire de bună voie a ssufletuluiui spre patimile trupului, iar prin cel viclean impulsul care a determinat o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
răului și, în același timp, își trage multă putere din rugăciune pentru a alunga pe cel rău din ea. Astfel devine un receptor al Duhului Sfânt. Mai mult decât atât, fiind încercat în războiul asupra răului și având cunoașterea harului dumnezeiesc, poți cu mare ușurință să intri în ssufletului celuilalt și să pătrunzi în inima celui ce vine la spovedanie. Folosul este nespus de mare. El va pleca din fața scaunului de spovedanie alt om, ușurat de patimile știute și neștiute.” Printre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
însoțită de o pace adâncă a inimii și a minții se manifestă în tumultul existenței zilnice. Numele lui Iisus devine cheia mistică ce deschide lumea, un instrument de ofrandă al fiecărui lucru și al fiecărei persoane, o întipărire a peceții dumnezeiești asupra lumii acesteia. Poate că ar trebui să vorbim aici despre preoția tuturor credincioșilor. împreună cu Marele Arhiereu să rugăm Duhul: Fă din rugăciunea mea o taină.” Ducând la adâncirea relației credinciosului cu Persoana divino-umană a Fiului Omului, rugăciunea lui Iisus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o mai mare profunzime a vieții, fără de care existența umană este de o uniformitate monotonă și lipsită de semnificație. Primul mijloc de întărire a credinței și rugăciunii este citirea și meditația asupra cuvintelor Sfintei Scripturi. Sf. Isaac Sirul zice: „Citirea dumnezeieștilor Scripturi întărește mintea și mai ales după rugăciune, fiind lumina minții care are această citire drept călăuză pe cărarea cea dreaptă și semănătoare de conținut în contemplarea rugăciunii, făcând mintea să dobândească subțirime și înțelepciune.” Cuvintele Sfintei Scripturi au o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cânt întru mărturisirea inimii și să laud prea sfânt numele Tău: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Slavă Ție împărate, Dumnezeule atotputernice, carele cu purtarea Ta de grijă cea dumnezeiască și de oameni iubitoare m-ai învrednicit pe mine, păcătosul și nevrednicul, a mă scula din somn și a dobândi intrare în sfânta casa Ta. Primește, Doamne, și glasul rugăciunii mele, ca și al sfintelor și înțelegătoarelor Tale puteri, și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în mine chipul icoanei Tale. Te-am părăsit Doamne, să nu mă părăsești; am ieșit de la Tine, ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta! Numără-mă între oile Tale cele alese, hrănește-mă împreună cu ele cu verdeața dumnezeieștilor Tale taine! Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce avea să vină în lume"292. În taina iconomiei divine, "îngerul cel mare care este nedepărtat de scaunul lui Dumnezeu, cel înainte-stătător și mai de aproape privitor al tainelor lui Dumnezeu"293, Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri, mesagerul tainelor dumnezeiești: a Întrupării lui Dumnezeu (Luca, 1, 28 -31), a zămislirii Maicii Domnului de către dumnezeieștii parinți Ioachim și Ana, a Nașterii Mântuitorului (Luca, 2, 8-20), a Învierii Domnului (Luca, 24, 4-7), a nașterii Sfântului Ioan Botezatorul (Luca, 1, 19). În La
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care este nedepărtat de scaunul lui Dumnezeu, cel înainte-stătător și mai de aproape privitor al tainelor lui Dumnezeu"293, Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri, mesagerul tainelor dumnezeiești: a Întrupării lui Dumnezeu (Luca, 1, 28 -31), a zămislirii Maicii Domnului de către dumnezeieștii parinți Ioachim și Ana, a Nașterii Mântuitorului (Luca, 2, 8-20), a Învierii Domnului (Luca, 24, 4-7), a nașterii Sfântului Ioan Botezatorul (Luca, 1, 19). În La țigănci, desacralizarea numelui înseamnă atât pierderea identității, cât și a calității de mesager divin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nedeterminat al unei apariții redefinește centrul de iradiere, răscrucea luminoasă în care imaginea se profilează "pe miezul frumuseții și-n inima luminii"55. Poetica fenomenologică a imaginii urmează itineranța spre ființa profundă, atingând mai întâi potențele generale ale chipului nostru dumnezeiesc, emblema scufundată a "omului interior" (homo absconditus), și apoi "centrul său inefabil și incognoscibil", nucleul ontic și adevărata inimă de taină (cor absconditum)56. Or aici ceea ce arată lumina nu se pune în lumină, dar nici nu se ascunde în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1, 28), "cheamă la ființă cele ce încă nu sunt" (Rom. 4, 17). 31 Balada splendorii (E); Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p. 234. Deoarece "natura nu este în sine decât o scriere de care se slujește revelația dumnezeiască" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, Editura Sophia, București, 2008, p. 56), ea trebuie de-scrisă de naturalitatea ei pentru ca sensul supranaturalului să se poată revela. 33 Zid (E); Vina (E); Împărăteasă, iubirea (E), pp. 138, 133, 176. 34 Pe munte
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu această indiferență născută tocmai din ireductibila lor diferență: "nu contează că ești adânc desțelenit și incapabil de autosusținere; tăria mea telepurtată poate suplini carența de simetrie a relației noastre". Nu contează cum ești, nu contează cine ești: iată vorbe dumnezeiești când e vorba de salvare, din moment ce trec peste diferențele individuale, dar și strivitoare cât miticul cer uranic primordial, prin aceea că dau glas unei indiferențe pe măsură. Contează cum ai putea fi, cine ai putea deveni, nu cum și cine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bănuieli. Decretul umanist "nimeni nu e rău, ci cel mult rău înțeles" conjură ce e mai rău în om, căci sfidează pe față puterile malefice latente și, la urma urmei, insondabile ce ne locuiesc. E atât de strivitor în postura dumnezeiască pe care și-o arogă încât provoacă irezistibil la subversiune: vieții nu-i priește străluminarea lui impudică, ce-o banalizează atroce prin pronunțarea-i peremptorie. La auzul lui, viața icnește din profunzime, îngrețoșată de prestația lui de ventriloc. Treabă de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se facă. A împrăștia sămânța, bunăoară, se zice "a semăna"; pentru "a împrăștia văpaia soarelui" nu există un cuvânt. Cu toate acestea, ideea se găsește cu soarele în același raport cu semănatul față de sămânță, de aceea se și spune: "semănând dumnezeiasca văpaie" (idem). Acest soi de metafore mai pot fi folosite și altminteri: atribuind, anume, unui obiect oarecare numele metaforic, dar tăgăduindu-i unele din calitățile lui specifice. Ca și când cineva, vorbind despre scut, i-ar zice nu "cupa lui Ares", ci
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de trăire a Evangheliei. Prin iubire și nu prin violență se pot anihila răutatea, necredința, invidia și chiar războaiele. Noutatea acestei idei a fost extraordinară pentru marginalizații și exclușii societății. Erau eliberați și înfrățiți între ei și cu întreaga suflare dumnezeiască: „mintea înțeleptului și mintea contemplativului deopotrivă sunt călăuzite spre Dumnezeu, de către toate lucrurile din lumea sensibilă, deoarece ele sunt ca niște umbre, ecouri și imagini ale Principiului prim... sunt niște semne pe care ni le oferă Dumnezeu ca să ajute la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
coboară în sufletul smeritului său rob, l-au răsplătit pe Francisc cu extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit din această lume și cufundat în acea minunată și imensă prezență dumnezeiască, cu gingășie, bunătate, blândețe și lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe. Într-un echilibru perfect se înalță grațios coloana franciscană a poeziei, în care se îmbină Dumnezeiescul cu simplitatea umană: „Bucură-te regină înțelepciune Domnul să te salveze cu sora ta Sfânta și pura simplitate. Doamnă Sfântă dragoste Domnul să te salveze cu sora Sfântă ascultare. Preasfinte virtuți Domnul de la care veniți și purcedeți să vă salveze
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
orice întrebuințare a lor să se dea seama la adunările generale. Scopul pomenilor este determinat în Regulă. „Să pună câte ceva împreună după putința fiecăruia pentru a sprijini mai ales în timp de boală, pe frații nevoiași, sau pentru podoaba cultului dumnezeiesc”. Din aceste pomeni așadar să se ajute frații și surorile nevoiașe, să se facă liturghii pentru frații răposați, să se cumpere ceva pentru biserică, etc. 3) Fiindcă câteva terțiare aruncaseră ideea unei dezmembrări a fraternității din București, s-a discutat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aceste rele, oricare ar fi ele, tu să le unești cu comorile mântuirii, cu puterile care salvează universul... Dacă te simți vinovat și mă auzi bătând în suferința ta, pe Mine, inima Dumnezeului tău, fii spălat de durere, în sângele Dumnezeiesc, de toată întinarea născută din vina ta. Dacă ești nedesăvârșit, fii regenerat. Dacă ești bun, fii mai bun. Dacă durerea te răpește acestei lumi, prin martiriu, intră fără ocol în bucuria Tatălui tău”. Acesta este Vladimir Ghika, omul lui Dumnezeu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vizitat de mai multe ori; treptat, Vasilica își recăpătase încrederea în forțele proprii, își revenise, reînvățase să zâmbească; copiii se socializaseră, vorbeau frumos, erau curați; se înghesuiau să-mi povestească noutățile; erau frumoși și inteligenți, în special fetița - o minune dumnezeiască. Cum Centrul de consiliere colaborează permanent cu autoritățile administrației publice locale și oferă servicii de consiliere, chiar și agresorilor, cu sprijinul primăriei comunale am reușit să-l aducem de mai multe ori aici și pe Marin, dornic de a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
biserică, să îl văd și să-i aprind lumânările ? — Atunci, ia spune-mi, poamele, fructele, pădurile, câmpul, cine le-a făcut ? le-am făcut noi ? Uite, albina, albina face miere. Tu poți face miere? Nu, mamă! — Vezi? Asta-i minune dumnezeiască, v-o spun la toți. O gâză, așa de mică cât îi unghia mea, fa ce miere, noi nu putem, ceea ce înseamnă că aici stă puterea dumnezeiască. Și sunt multe minuni pe acest pământ. Iaca, îți dau un braț de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
albina face miere. Tu poți face miere? Nu, mamă! — Vezi? Asta-i minune dumnezeiască, v-o spun la toți. O gâză, așa de mică cât îi unghia mea, fa ce miere, noi nu putem, ceea ce înseamnă că aici stă puterea dumnezeiască. Și sunt multe minuni pe acest pământ. Iaca, îți dau un braț de fân, hrana vacii, îți dau și găleata pentru muls vaca, poți freca fânul în găleată să faci laptele, pe care îl mănânci de la ea? Nu pot , mamă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
minuni pe acest pământ. Iaca, îți dau un braț de fân, hrana vacii, îți dau și găleata pentru muls vaca, poți freca fânul în găleată să faci laptele, pe care îl mănânci de la ea? Nu pot , mamă, că-i putere dumnezeiască, am zis eu, imitând-o întocmai. —Așa, mi a răspuns mama iar cei de față au ridicat a mirare din sprâncene, pe care le-au lăsat să-și revină, când mama a completat, nu, că-i doar putere dumnezeiască, dar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
putere dumnezeiască, am zis eu, imitând-o întocmai. —Așa, mi a răspuns mama iar cei de față au ridicat a mirare din sprâncene, pe care le-au lăsat să-și revină, când mama a completat, nu, că-i doar putere dumnezeiască, dar asta i taină dumnezeiască, așa a lăsat el lucrurile rânduite să se petreacă. n-am înțeles cum vine vorba cu taina, n-am întrerupt-o, că și-a continuat sfatul cu noi. Vedeți? Sunt lucruri care se văd, putem
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]