KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...204 205 206 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

ți. Contele Bethlen a ? inut prin 1933 la Oxford o conferin?? despre transformarea Transilvaniei �ntr? un fel de �Elve? ie Oriental? � (ceea ce �nsemna practic independen? a Transilvaniei). Iorga a reac? ionat prompt, �ntreb�nd cum poate fi creat? o Elve? ie f? r? spiritul elve? ian? 191 Dar Iorga nu s? a rezumat doar la at�ț, scriind dou? pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodat? ? i un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului �London Daily Mail�, cel mai important sus

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
elegerea dintre popoarele maghiar ? i rom�n devine obligatorie. Iat? de ce vizita lui B�la Bartok este at�ț de important? pentru noi! �193 Iorga a �ncercat tot timpul (f? r? succes) s? contracareze politică prorevizionist? a lui Mussolini printr? un fel de �diplomă? ie personal? �194. Dar ascensiunea lui Hitler a fost cea care a �ncurajat exprimarea f?? i?? a opiniei referitoare la spran? ele revizioniste. De la Hitler a? teptau ace? ți unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler a? teptau mult prea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
doctrin?: Magyar? n�met sorsk�zoss�g (Destinul comun maghiarogerman). Dup? p? rerea lui, Ungaria ? i Germania, precum ? i fostele Puteri Centrale �mp? rt?? esc un destin comun. Revizionismul maghiar se men? inea pe pozi? îi sau ? i le pierdea �n func? ie de reu? ita ? i supravie? uirea Germaniei lui Hitler. Consecin? ele acestei doctrine a �Destinului comun maghiaro? german� s�nt binecunoscute de toat? lumea. Ungaria s? a al? turat Axei, a rupt tratatul de �Prietenie etern? � cu Iugoslavia ? i a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politician par excellence, el a preluat comanda contraatacului �n ceea ce el consideră �o lupt? ? tiin? ific? �mpotriva drepturilor rom�nilor�196. Drept urmare, Iorga a sus? inut cu ț? rie c? Transilvania nu s? a aflat niciodat? cu adev? raț sub domină? ie maghiar? , cu excep? ia anilor de dup? Ausgleich, �ntre 1867 ? i 1918 (nu prea acord�nd aten? ie perioadei cuprinse �ntre 1050 ? i 1526 e.n.). Dup? p? rerea lui Iorga, continuitatea str? mo? ilor poporului rom�n �n partea aceasta ? i �n Transilvania

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
96. Drept urmare, Iorga a sus? inut cu ț? rie c? Transilvania nu s? a aflat niciodat? cu adev? raț sub domină? ie maghiar? , cu excep? ia anilor de dup? Ausgleich, �ntre 1867 ? i 1918 (nu prea acord�nd aten? ie perioadei cuprinse �ntre 1050 ? i 1526 e.n.). Dup? p? rerea lui Iorga, continuitatea str? mo? ilor poporului rom�n �n partea aceasta ? i �n Transilvania �nsumeaz? 25 de secole. Iorga a scos �ntotdeauna �n eviden?? �respectul s? u pentru poporul maghiar, istoria ? i realiz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sintez?. �ndep? rtata provincie a Imperiului Român (Dacia), care se �ntindea p�n? la Marea Neagr? (unde Ovidiu ? i mul? i al? îi au fost trimi? i �n exil), a devenit un fel de Siberie pentru Romă: cei c? zu? i �n dizgra? ie sau nedori? i la Romă erau exila? i �n mare num? r �n aceast? provincie. Conform tradi? iei latine, lipsit? �ntotdeauna aproape total de orice tendin?? rasist? , ace? ți exila? i, ca ? i oficialit?? ile sau osta? îi din garnizoanele de acolo

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
eluri dinastice. Acest tip de cronic? medieval? nu poate fi crezut? literal, cu toate c? ele con? în aproape �ntotdeauna o mare cantitate de adev? r. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce nu are alte surse credibile la dispozi? ie. Cercet? torii istorici maghiari sus? în c? atunci c�nd ungurii au ajuns �n bazinul carpatic, Transilvania era aproape nelocuit? ? i c? rom�nii nu se aflau acolo, ei infiltr�ndu? se �n Transilvania din Balcani că p? stori valahi nomazi �ncep

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
atunci c�nd ungurii au ajuns �n bazinul carpatic, Transilvania era aproape nelocuit? ? i c? rom�nii nu se aflau acolo, ei infiltr�ndu? se �n Transilvania din Balcani că p? stori valahi nomazi �ncep�nd cu secolul al XIII-lea, infiltră? ie care a c? p? tat caracter permanent. Ei au avut condi? îi s? se �nmul? easc? pentru c? ungurii s? au deplasat spre Apus că s?? l apere de ț? țări ? i dup? aceea de hoardele turce? ți. Ungurii au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a Istoricilor. Dup? Primul R? zboi Mondial a luat o atitudine l? udabil de ferm? �mpotriva tulbur? rilor antisemite din universit?? ile maghiare. Dom�novszky a fondat practic de unul singur istoria economic? ? i social? maghiar?. Manifestă �ntotdeauna o �nclina? ie v? dit? spre studierea obiectiv? , scrupulos de precis? ? i critic? a documentelor medievale, �ntruc�ț, pentru el, documentul �nsemna totul. Drept urmare, nu putea dec�ț s? fie �ngrozit de teoriile �organice� ale lui Iorga, de �intui? iile� sau, ? i mai r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
final: �Metodă lui Iorga ? i abordarea de c? tre el a istoriei nu trebuie s? fie considerate drept metod? ? tiin? ific? �n adev? ratul sens al cuv�ntului�, �ntruc�ț, dup? p? rerea lui Dom�novszky, nici un instinct istoric ? i nici o intui? ie istoric? nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documenta? ie. Totu? i, instinctul sau intui? ia s�nt considerate de c? tre unii istorici ca fiind de cea mai mare valoare pentru ? tiin? a istoriei (? i nu numai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu trebuie s? fie considerate drept metod? ? tiin? ific? �n adev? ratul sens al cuv�ntului�, �ntruc�ț, dup? p? rerea lui Dom�novszky, nici un instinct istoric ? i nici o intui? ie istoric? nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documenta? ie. Totu? i, instinctul sau intui? ia s�nt considerate de c? tre unii istorici ca fiind de cea mai mare valoare pentru ? tiin? a istoriei (? i nu numai pentru erudi? ia istoric? a lui Iorga). Dom�novszky d? foarte multe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe rom�nii din Transilvania, �ncheindu?? i pamfletul printr? un refuz categoric de a lua �n consideră? ie revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea �ntotdeauna la un procedeu preferat �n Europa de sud? est, adic? ridiculizarea numelor oponen? ilor s? i politici. Dac? originea acestora nu corespundea na? iunii ai c? rei partizani erau ace? tia (ceea ce era cazul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ni? te fra? i�207. Argumentele istorice ale rom�nilor, mai ales cele ale lui Iorga, aveau sens. Problemă const? �n lipsa probelor documentare care s? dovedeasc? prezen? a rom�nilor �n Transilvania timp de aproape un mileniu. �ntr? o astfel de situa? ie, trebuie s? folosim dovezile pe care le avem la dispozi? ie. Admiterea a altceva dec�ț a probelor documentare sprijin? preten? iile istorice ale ungurilor. Dar oric�ț de greu de admis ar fi ele pentru un sceptic ra? ionalist că Dom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cele ale lui Iorga, aveau sens. Problemă const? �n lipsa probelor documentare care s? dovedeasc? prezen? a rom�nilor �n Transilvania timp de aproape un mileniu. �ntr? o astfel de situa? ie, trebuie s? folosim dovezile pe care le avem la dispozi? ie. Admiterea a altceva dec�ț a probelor documentare sprijin? preten? iile istorice ale ungurilor. Dar oric�ț de greu de admis ar fi ele pentru un sceptic ra? ionalist că Dom�novszky, dovezile care nu s�nt bazate pe documente nu pot

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ovszky a argumentat c? �înfiltrarea� rom�nilor a �nceput �n secolul al XIII-lea, c�nd gyep� (perimetrul de ap? rare) �ncepuse deja s? se n? ruie208. Dar �n secolul al XIII-lea, Regatul Ungar era suficient de ferm stabilit că institu? ie, astfel c? deteriorarea unei grani? e militare nu? l putea afecta �ntr? o m? sur? at�ț de mare. Institu? iile locale puteau face fă?? numero? ilor nou? veni? i, dac? ace? tia nu erau dori? i. Regatul Ungar era o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dori? i. Regatul Ungar era o mare putere medieval? datorit? drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. �n secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte important? a Europei medievale, apar? în�nd a? a?numitului ordo medieval. �n aceast? Europ? , nici o migra? ie masiv? , că s? nu mai vorbim de stabilirea acestora �n a? ez? ri, nu putea avea loc f? r? un �nscris oficial. S? nu uit? m c? num? rul acestor rom�ni care se presupune c? s?au înfiltrat trebuie s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc? ie, spre �Dacia Traian? �? Ce atrac? ie reprezentau pentru ei aceste ? inuturi �nc�ț au venit �ntr? un num? r at�ț de mare? Ele nu constituiau P? m�ntul F? g?duin? ei, acolo a? tept

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc? ie, spre �Dacia Traian? �? Ce atrac? ie reprezentau pentru ei aceste ? inuturi �nc�ț au venit �ntr? un num? r at�ț de mare? Ele nu constituiau P? m�ntul F? g?duin? ei, acolo a? tept�ndu? i iob? gia. Dac? rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc? ie, spre �Dacia Traian? �? Ce atrac? ie reprezentau pentru ei aceste ? inuturi �nc�ț au venit �ntr? un num? r at�ț de mare? Ele nu constituiau P? m�ntul F? g?duin? ei, acolo a? tept�ndu? i iob? gia. Dac? rom�nii au intrat �n Transilvania numai �n secolele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre români, a fost cel care a sus? inut c? Transilvania era lipsit? de orice populă? ie la r? scrucea mileniului; c? �n 271 e.n. locuitorii s? au retras �n �ntregime (odat? cu legiunile) din Dacia ? i c? , prin urmare, descenden? îi acestora trebuie c? uta? i la sud de Dun? re. Dar exist? indicii foarte greu de contestat c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
maghiar? , Crucea? S?geat? , a promis s? recunoasc? autonomia cultural? a na? ionalit?? ilor maghiare (�n cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, �ntreb�nd: ��n această const? tot ce poate g�ndi ? i realiza o nou? genera? ie de unguri? � �? i care s�nt garan? iile, continuă el, c? vor trata aceste na? ionalit?? i (�n aceast? Pax Hungarica) �n mod decent? �213 Aceste argumente au provocat o mare am? r? ciune de ambele p? r? i. Iorga a sesizat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Sistemului de la Versailles prin unitatea dintre simpatizan? îi nazi? ți, conservatori, liberali ? i sociali? ți (ba chiar ? i comuni? ți). Dar acest lucru nu se aplică ? i Rom�niei. Comuni? ții rom�ni erau obligă? i s? adopte o pozi? ie antirom�neasc? absurd?. �n punctul culminant al dezbaterii, �ntr? o atmosfer? tensionat? , a avut loc la Z�rich, �n vară lui 1938, Congresul Mondial de Istorie. Iorga a fost ales vice? pre? edinte al Comitetului Internă? ional al Istoricilor (mai ales datorit? sprijinului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al Istoricilor (mai ales datorit? sprijinului prietenului s? u, istoricul norvegian H. Koht, care era ? i ministrul de externe al Norvegiei). Iorga a acceptat aceast? onoare cu o bucurie aproape copil? reasc? , nu pentru el �nsu? i, c�ț că o compensa? ie revendicativ? pentru Rom�nia. �La Z�rich, scria Iorga, Dom�novszky a fost jignit de alegerea mea. Cred c? nu poate fi un e? ec mai total�215. Iorga era un intelectual mai valoros ? i mai bine cunoscut dec�ț oricare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
intelectual mai valoros ? i mai bine cunoscut dec�ț oricare altul din Europa de sud? est. �n acest Comitet Internă? ional, un loc era rezervat sud? estului Europei, care era evident al lui Iorga. Iorga a beneficiat ? i de o alt? satisfac? ie �n Elve? ia. F? c�nd o oarecare cump? r? tur? �ntr? un magazin, proprietarul magazinului respectiv l? a �ntrebat de unde vine. Iorga a r? spuns c? vine din Rom�nia, la care patronul a exclamat: �Ah! Asta? i ? ara profesorului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mul? i slovaci, croa? i sau ucraineni (află? i sub domină? ie polonez? , ca ? i lituanienii ? i chiar ? i un mare num? r de bulgari. Oamenii ace? tia a? teptau cu ner? bdare pr? bu? irea lumii interbelice, neg�ndindu? se prea mult la ce vor aduce �n locul acesteia un Hitler sau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]