12,690 matches
-
roman despre Eminescu și Veronica Micle - Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri (1936), biografie romanțată, în fapt un monument de prost gust, scris pe bază de așa-zise „documente postume: scrisori, manuscrise și memorii”, evident dubioase. A avut ambiții de editor: Vasile Conta, Opere complete (1914), Teatru inedit de I.L. Caragiale (1926) ș.a. Aceste lucrări abundă în biografism simplist, comentarii anoste, vădind lipsă de cultură. În afara câtorva documente a căror autenticitate trebuie și ea verificată, activitatea lui M. este considerată fără
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
MIHĂILESCU, Dan C. (l2.XII.1953, București), eseist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Petruței Mihăilescu (n. Cristea), dactilografă, și al lui Constantin Mihăilescu, funcționar. Urmează la București liceul și Facultatea de Limba și Literatura Română, al cărei licențiat este în 1976. Lucrează ca referent de specialitate la întreprinderea Mecanoexportimport din capitală
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
îi rețin atenția în Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Marian Papahagi, Aurel Sasu, Mircea Zaciu). În preambulul la Scriitorincul, căutând să-și circumscrie personalitatea, autorul se întreabă asupra preocupărilor ce ar defini-o: „Istoric literar sau critic de întâmpinare? Traducător, editor sau eseist cu veleități de one man show? Eminescolog, caragiolog, cioranolog, ionescolog ori simplu gazetar?” Răspunsul îl găsește în alcătuirea polimorfă a ornitorincului (de unde și derivatul pe care îl propune: „scriitorinc”). Dintr-un asemenea polimorfism a rezultat și savuroasa București
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
în București, apoi Institutul Pedagogic (1960- 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, luându-și licența în 1967. Este redactor la revistele „Femeia” și „Luceafărul” (1967-1975). În 1975 se stabilește în Suedia, căsătorindu-se cu editorul suedez René Coeckelberghs. Debutează cu poezie la „Luceafărul” în 1959, și editorial în 1965, cu Ceremonie de iarnă. Colaborează la „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Secolul 20” și la diverse reviste de cultură din Suedia. A
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
, Emilia Șt. (6.IV.1908, Bechet, j. Dolj - 6.VI.1990, București), istoric literar și editor. Este fiica Marioarei (n. Stoian) și a lui Paul Sadoveanu, grefier. Urmează școala primară la Bechet și liceul la Craiova, făcând studii superioare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926-1929). Funcționează ca profesor secundar de limba
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
mistică (High Nights. Aspects of Post-Tridentine Mystical Literature). Ocupă diverse funcții universitare în Canada: asistent la Universitatea din Toronto și la Victoria College, profesor-asociat (de spaniolă, literatură comparată și teorie critică) la Universitatea Western Ontario din London și, din 1997, editor al revistei Asociației Internaționale de Literatură Comparată, „Literary Research - Recherche littéraire”. În 1994 obține Premiul pentru literatură „John Charles Polanyi”, decernat de Guvernul Provinciei Ontario. Colaborează intens, între 1986 și 1990, la posturile de radio BBC și Europa Liberă, ca
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
, Paul (13.VI.1926, Giulești, j. Suceava), poet, prozator, dramaturg, eseist și editor. Este fiul Elenei (n. Danielescu) și al lui Vasile Miron, prim-grefier la Curtea de Apel din Iași. Își începe studiile la Fălticeni, oraș care îi va inspira monografia sentimentală Fălticeni - mon amour (1996), semnată împreună cu Grigore Ilisei. Ulterior urmează
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
, Zina (Eufrosina) (4.IX.1930,Toracul Mare, Serbia - 15.XII.2004, Koblenz, Germania), istoric literar și editor. Este fiica Floarei și a lui Ion Molcuț, țărani. Urmează școala primară la Harmalâc, județul Caliacra (1937-1942), iar liceul la Constanța (1943-1945) și la Timișoara (1945-1951). Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din București (1955), unde în ultimii ani
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
Lumea”, „Națiunea”, „Dreptatea”, iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New Literary History”, „Comparative Literature Studies” ș.a.; a semnat și M. Adrian. Eficientă apare activitatea lui M. de inspirator, animator și editor al publicației plurilingve „Cahiers roumains d’études littéraires”, pe care a înființat-o în 1973 și a condus-o până în 1980. După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant civic. Se
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
, Constantin (21.VIII.1933, Boișoara, j. Vâlcea), istoric literar, editor și folclorist. Este fiul Marioarei (n. Nasture) și al lui Ionel Mohanu (Vălceleanu), învățător. Urmează Școala Pedagogică din Sibiu (1949-1953) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958). Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
piese facile, precum Ave, Maria!, Napoleon I, Mireasa roșie, Marele duhovnic, Fantoma celei care va veni ș.a. Lipsește, poate, un portret al omului Eftimiu, cu trăsăturile lui de pitoresc. O altă operă care l-a interesat pe M. atât ca editor, cât și ca exeget este aceea a lui Jean Bart, abordată mai întâi în ediția Scrieri (I-II, 1974-1979) și studiată în monografia Jean Bart (Eugeniu P. Botez). Viața și opera (2001). Monograful, care are „știință și har,” se bazează
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
Preoteasa” din București, ziarist la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1986-1990), redactor-șef la redacția Muzică, spectacole, varietăți din Televiziunea Română (1990-1991). Este membru al grupului „Divertis” (1984-1996), realizând și emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor al revistei „Academia Cațavencu”. În Îmblânzitorul de metafore (1981) și în Decorul sau urmarea (1984), cicluri publicate în volume colective, M. reia formulele generației ’80: cultivarea livrescului, ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic, acestea rămânând constante ale discursului
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
legăturile sale cu publicațiile românești vor fi întrerupte în 1871, M. colaborând ulterior doar la periodice maghiare. A scos la Cluj revista „socială-științifică-literară” „Ungaria” (1891-1898), editată în limba română, cu suplimentul „Román-magyar Szemle” în maghiară, M. semnând ca redactor și editor Grigoriu Moldovan. Prin activitatea sa de scriitor, folclorist și traducător, M. a slujit apropierea dintre români și maghiari, stăruind asupra cunoașterii reciproce. A publicat studii și articole despre personalități ale literaturii române (V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gh. Șincai, Andrei Mureșanu
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
, revistă culturală și literară apărută la Craiova, săptămânal, între 3 octombrie 1838 și 25 septembrie 1839. Profesor de desen și caligrafie la școala publică din Craiova, Constantin Lecca, redactor și editor, fost colaborator la „Bibliotecă românească” a lui Zaharia Carcalechi, intenționa să facă din această primă revistă craioveană o tribună culturală a orașului. Ecoul apariției, în presa anului 1838, a fost favorabil („România”, „Albina românească”, Gazeta de Transilvania”). C. Lecca a
MOZAICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288266_a_289595]
-
Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători. Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
vezi Santos (2001, pp. 74-93), Boscacci (1999), Prillwitz și Ripoli (2003). O prezentare a fenomenului în Serbia (un model apropiat de cel românesc) este realizată de Milan Prošici-Dvornici („The Rurbanization of Belgrade after the Second World War”, în Klaus Roth [editor], Southern European Folk Culture in the Modern Era, SOG, Münhen, 1998, pp. 11-28, lucrare citată de Blenovska-Sabkova, 2002). Displaced-urbanization; vezi Mitchell, 2004, pp. 15-34. Sau exurbanizare (Mitchell, 2004, pp. 15-34). O reformă agrară de tipul celor din secolul XIX, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rară a ospitalității creștinești; și, deloc în ultimul rând, tânărul preot Iulian Aniței din Houston (Texas), dedicat misiunii ortodoxe într-o lume care descoperă treptat comorile Răsăritului creștin. Desigur, rămân singurul răspunzător pentru afirmațiile din această carte. Sunt sincer recunoscător editorilor și redactorilor care, în ultimii zece ani, au acceptat să publice materiale predate, nu o singură dată, într-un format nesatisfăcător. Doresc să le mulțumesc tuturor celor care, mai ales prin critici, dar și încurajări, m-au ajutat să le
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noiembrie), sub directoratul lui Gh. Racoveanu. Cea de-a doua parte a cărții este o utilă compilație de texte ale profesorului Nae Ionescu, acoperind perioada 1920-1938, cunoscute însă deja cititorului interesat din volumele precedente apărute la alte edituri românești. Prefața editorului accentuează importanța receptării Predaniei ca reper indispensabil pentru o corectă cronologie, istorie și hermeneutică a culturii teologice interbelice. Ignorarea acestui episod scurt și energic de operă creatoare în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar neangajați în nici un parti-pris ecleziastic, este profund simptomatică pentru nivelarea discernământului și a lucidității profetice în teologia de școală românească, de ieri și de astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o lungă notă de subsol (op. cit., p. 8, n. 1) adresată „specialiștilor” în teologie fundamentală și istoria Bisericii, promotori ai unui irenism obedient, fără acces la adevăratul logos al teologiei, deși stăpâniți de triviale apetențe. Este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de cercetare patristică se numără W. Frankenberg, savantul orientalist care, în 1912, edita pentru prima dată într-o limbă de circulație europeană câteva dintre operele monahului din Kellia 4. Această primă contribuție notabilă va fi apoi fructificată și de alți editori și comentatori ai operei monahului egiptean, între care trebuie să-i amintim pe Wilhelm Bousset 5 și, mai ales, pe Irénée Hausherr, SJ, profesor la Institutul Pontifical Oriental din Roma, responsabil pentru stabilirea paternității evagriene a Tratatului despre rugăciune - atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ales de o onestă instrucție catehetică și spirituală. Această ultimă categorie de cititori, dintre care puțini stăpânesc limba latină, greacă sau siriacă, formează totuși tradiția modernă a receptării lui Evagrie. Ar fi nedrept și deplasat să interzicem „nespecialiștilor” - admonestați de editor la tot pasul - dreptul de a citi și chiar de a interpreta operele Părinților deșertului, doar pentru că n-au acces direct la originalul textelor. Este ca și cum lectura lui Dostoievski ar fi prohibită pentru un critic literar de excepție care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu cultură generală. Pe lângă filologi, numeroși teologi, filozofi, artiști, istorici ai Antichității, dar și simpli creștini lipsiți de aceste calificări profesionale pot profita cu toții, fiecare într-o altă măsură, de întâlnirea cu opera evagriană. Votul de blam dat „profanilor” de către editor este semnul unei regretabile aroganțe. Sensul scrierilor patristice nu este acela de a edifica minoritatea unor „specialiști”, ci de a întări mai întâi trupul Bisericii și de a trezi sufletele căutătoare de adevăr. Editorii moderni au desigur sarcina suplimentară de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Votul de blam dat „profanilor” de către editor este semnul unei regretabile aroganțe. Sensul scrierilor patristice nu este acela de a edifica minoritatea unor „specialiști”, ci de a întări mai întâi trupul Bisericii și de a trezi sufletele căutătoare de adevăr. Editorii moderni au desigur sarcina suplimentară de a conecta operele scriitorilor creștini la dezbaterea de idei dintr-o perioadă foarte fertilă. Doar în ultimă instanță se pune în discuție revenirea la arta scoliilor, iar aici inițiativa nu poate aparține oricui. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cititorul este invitat să înțeleagă faptul că Scriptura îl vestește pe Hristos Cel răstignit și înviat. De aici vine și semnul crucii pe coperta acestei Cărți a cărților, pe care arhiepiscopul Bartolomeu o numește inspirat „Biblioteca prin excelență” (p. 7). Editorul atrage în mod repetat atenția asupra unui fapt de căpătâi: paginile Vechiului Testament se parcurg cel mai bine cu ochii celui care L-a cunoscut mai întâi pe Iisus Hristos. Ca un giulgiu textual, chipul lui Hristos este invizibil imprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nu intenționează să se constituie într-un ghid medical. Consultați-vă medicul pentru orice probleme grave de sănătate. Plantele medicinale pot fi foarte puternice și trebuie utilizate responsabil. Unele dintre ele pot fi otrăvitoare. Dumneavoastră sunteți responsabili pentru sănătatea dvs. Editorul nu își asumă răspunderea pentru eficacitatea acestor rețete și nici nu promite vindecare. Fiți precauți și folosiți-vă bunul simț pentru rețetele din această carte. Multe persoane sunt alergice la unele plante, așadar faceți un test pe o mică porțiune
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]