5,216 matches
-
copiii să experimenteze faptul că cineva vrea să-i ajute să crească în umanitate, bunătate, în capacitatea de sacrificiu și de dăruire. Oricine recunoaște că familia are din natura ei un specific educativ. Din această perspectivă, părinții nu doar îi educă pe copii, ci se autoeducă pentru a verifica ei înșiși educația pe care o aplică copiilor în mod gratuit și responsabil. Privită din acest unghi formativ, se constată că familia suferă influența culturii și a societății în care este inserată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
socială prin excelență, și orice prejudiciu adus organizării acesteia putea produce daune incalculabile întregii societăți. Prin reafirmarea rolului său se putea acționa asupra omului și societății. Recunoașterea demnității sociale a femeii atunci când aceasta își asumă întreținerea gospodăriei, necesitatea de a educa muncitorul în sensul economisirii și apărării proprietății, acestea erau căile redresării morale și ale dizolvării antagonismelor sociale. Emanciparea poporului nu putea fi decât opera "autorităților sociale". Politica locuințelor muncitorești nu putea așadar funcționa fără formularea unui scop moralizator. Urmând o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
erau ocazia de a îndepărta iluziile socialismului municipal. După Frontul Popular, experiența municipală devenea ocazia de a face dovada că erau cei mai buni gestionari ai industrializării societății. Comuna devenise pentru toate curentele socialiste "școala democrației", posibilitatea de a se educa din punct de vedere politic și de a se pregăti să joace rolurile adecvate noii or-ganizări sociale sperate. A contrario, celelalte curente politice suspectau extinderea rolului comunelor de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
p. 113. 284 Valéry Giscard d'Estaing, Démocratie française, Paris, Fayard, 1976, p. 170. 285 Comuna, explică președintele Republicii, este în definitiv cea care este cel mai aproape de realități. Aici locuiesc oamenii, aici se cunosc și se întâlnesc, aici sunt educați în școli, aici practică sporturi, aici se regrupează în asociații, aici se nasc și mor, uitând de gălăgia certurilor excesive ale celor de la putere, aici pier regăsind timpul și pământul". (V. Giscard d'Estaing, alocuțiune televizată, Le Monde, 6 iulie-8
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ci o sustragere, o cale de a feri sanctuarul sufletului de pătrunderea cu forța a celor din jur. Cînd ironistul provoacă mînie prin comportarea sa, aceasta poate fi urmarea împrejurării că oamenilor nu le place cînd cineva vrea să-i educe, să-i scoată din tihna în care ei se simțeau în siguranță. Mîndria lor este rănită deîndată ce descoperă că tocmai acesta era scopul recunoașterii aparente a punctului lor de vedere. Motivul mai poate fi însă și acela că oamenii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
corect silaba și cuvintele care se deosebesc printr-un sunet, în general dezvoltarea auzului fonematic. Sarcina didactică reprezintă corectarea unor cuvinte învățate și recunoașterea de către elevi a sunetelor care se deosebesc. Vorbind despre jocurile didactice, Ursula Schiopu preciza că ele "educă atenția, capacitățile fizice intelectuale, perseverența, promtitudinea, spiritul de echipă, de ordine, dârzenie, modulează dimensiunile etice ale conduitei".
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
caz, acțiunea de educație a creativității urmărește nu doar exersarea subsistemelor psihologice implicate, ci și personalitatea ca rezultantă integrativă și armonioasă a lor. Dintre cele două categorii principale de factori implicați în creativitate, cei cognitivi sunt cel mai greu de educat, pentru că ei sunt dependenți în mare măsură de zestrea nativă. Dar totuși, imaginația (ca una dintre componentele intelectuale majore în creație) este mai educabilă decât inteligența sau gândirea. În plus, deși nivelul intelectual prezintă o anume stabilitate încă din adolescență
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
14 mai 2004. (3) Suprafețele de teren agricol necesare desfășurării activității instituțiilor publice de cercetare-dezvoltare aparțin domeniului public al statului și se dau în administrarea acestora prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sau Ministerul Educa��iei și Cercetării, numai cu avizul Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" sau al instituțiilor de învățământ superior, după caz. ... ------------- Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 147
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190622_a_191951]
-
ce se cânta în localuri acum 20 de ani: Când se lasă noaptea Pe străduța mea, Dorul meu cu mine Se-ntâlnește și Amândoi pe tine Te așteptăm să vii. Ce caută în viața noastră asemenea cântece? Oare pot ele educa tineretul nostru?(...) Unii ca N.Nasta, Vasilescu-Liman, A.Felea etc., deși nu publică nici o poezie de ani de zile, fabrică în schimb zeci și zeci de texte, în genul celor citate (...). Dar cum pot ajunge la o adevărată creație, poeți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
însemnătate, prin faptul că ridică în fața lor problema fundamentală a artei realiste, anume problema tipizării (...). În aceste condiții, rolul literaturii noastre, a noii suprastructuri socialiste este de a sprijini activ noua forță socială care construiește noua bază socialistă, de a educa oamenii muncii în spiritul socialismului și de a mobiliza lupta pentru victoria deplină a socialismului (...). În genere se poate spune că literatura noastră este pe drumul just al artei realiste și a obținut succese însemnate în însușirea metodei realismului socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
muncitori sau activiști pe șantierul canalului Dunăre-Marea Neagră - trăsături tipice ale oamenilor noi (...). O largă și binemeritată popularitate, care a trecut dincolo de granițele țării noastre, a dobândit chipul luminos al lui Mitrea Cocor (...). Trăsături noi ale țăranului muncitor, devenit colectivist, (educat în armată) sunt surprinse și redate în figura lui Toma Găvrilaș din romanul Pâine albă al tânărului scriitor Dumitru Mircea (...). O realizare de seamă o constituie și figura plină de bărbăție a comunistului Mihai Buznea înfățișat în piesa Pentru fericirea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Beniuc, V. Porumbacu, E. Frunză, E. Jebeleanu, Horvath Imre ș.a. au reliefat în poezia noastră lirică idei și sentimente tipice ale oamenilor noi, lumea lor spirituală. Cu toate acestea, în ce privește scoaterea la iveală a înaltelor calități sufletești ale omului simplu, educat de partid - chiar și cei mai buni scriitori ai noștri rămân considerabil în urma vieții (...). Astfel, eroii pozitivi, de o reală frumusețe morală din poemul Minerii din Maramureș de Dan Deșliu sunt - datorită faptului că scriitorul nu a studiat adânc realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și nou (...). Spiritul de partid al scriitorului se manifestă în atitudinea pe care o ia față de ceea ce e nou în viață (...). Spiritul de partid se manifestă în același timp prin justa înfățișare a primejdiei pe care o reprezintă vechiul, scriitorul educând masele în spiritul vigilenței revoluționare. Înțelegerea problemei tipicului în lumina Raportului (...), are o importanță vitală. De aceea discutarea acestei probleme, în coloanele ziarelor și ale revistelor va ajuta pe scriitori și oamenii noștri de artă să-și însușească teoria marxist-leninistă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o viață întreagă de robie în casă - Euricleia - și zeci și sute de alte figuri ale vremii lui (...). În măsura în care aceasta este o chestiune de talent, discuția nu are prea mare rost. În măsura însă în care orice talent poate fi educat, perfecționat, influențat, merită să spunem unele lucruri ce pot fi folositoare. Unul din ele ar fi că la noi, în redacții, la Uniunea Scriitorilor, la edituri, unii critici literari și apoi unii scriitori, încurcă adesea cele două laturi indisolubil legate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și ceilalți confrați, împreună cu care, construise până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
medicinii. O caracteristică a activității sale publicistice a fost că a atras în această activitate colectivul clinicii și, mai ales, tinerii medici. A fost un medic al omului nevoiaș, lipsit de mijloace materiale, care trebuia să fie tratat, dar și educat din punct de vedere sanitar pentru a deveni util familiei și societății. S-a pensionat în anul 1991 și a trecut în neființă la 19 iunie 1994, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. PÂNTEA, CONSTANTIN (1900-1991) AGRONOM Distins cadru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
huiduielile și au trecut la gesturi fizice grave. Ce și-o fi imaginat omul acela venit după jumătate de secol de eleganță publică britanică despre poporul său, nu e greu de imaginat... Noroc că avea un umor nativ, foarte bine educat englezește, și putea privi și partea umoristică a lucrurilor. Stau uneori și mă gândesc cum ar fi arătat România astăzi, dacă n-ar fi fost condusă atâta vreme de bolșevicul nu prea bine reciclat, vorbesc de d-l Iliescu, ci
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
răspundă numeroaselor acuze care i se aduc. Populația catolică de pe toate continentele și din toate statele lumii (cu regimuri politice diferite, cu statutul de majoritate sau minoritate confesională) era informată cu privire la acțiunile și la poziția Bisericii în societate. Credincioșii erau educați în spiritul credinței catolice, a mesajului creștin și a valorilor sale. Prezența Pontifului și a centrului administrativ creat în jurul său a reprezentat pentru Biserica Catolică un factor particular în raport cu organizarea celorlalte biserici nu doar din punct de vedere ecleziologic, ci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dea atenție ziarelor contrare credinței, pentru că exagerau aceste fapte. Dacă nu-i puteau apăra sau scuza, ziarele puteau să facă totuși cunoscută nefericirea celor ce trageau concluzii greșite în privința Bisericii, judecând-o după cazuri izolate. Existau texte catolice care, în loc să educe, mai mult produceau iritare, deoarece nu vorbeau despre unele fapte pozitive ale autorilor considerați adversari ai credinței, limitându-se doar la a-i critica peste măsură. La această problemă, Chiaudano răspundea astfel: "meritele puteau fi lăudate doar după o analiză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată de Domnul Nostru Iisus Hristos"712. Textul explica datoria părintelui de a-și învăța și educa copiii în spiritul vieții creștine, dar și necesitatea determinării acestora din urmă să respecte legile lui Dumnezeu, a trăirii conform acestor legi. Această înțelepciune spunea autorul putea fi găsită în Evanghelia predicată de Sfânta Biserică: "Părinților, creșteți-vă copiii în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosirea dreaptă a acestor mijloace. Biserica are așadar dreptul înnăscut de a folosi și de a poseda orice mijloc de acest fel, pentru educația creștină și pentru întreaga sa operă de mântuire a sufletelor. E de datoria păstorilor să-i educe pe credincioși...." (Inter mirifica, 2-7). 164 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, p. 234. 165 Inter mirifica, 4-14. 166 Am ales acest mod de abordare deoarece profesia de jurnalist mai ales în Italia și Spania, nu a beneficiat de recunoaștere socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înscriși la începutul anului școlar, pe fiecare nivel de învățământ: primar, gimnazial, liceal, profesional și de ucenici, postliceal și de maiștri. Rata regională a abandonului în învățământ evidențiază, la nivelul unei regiuni, procentul elevilor care abandonează șansa de a fi educați într-un sistem specializat în perioada de referință, abandonând astfel și șansa de a construi și de a menține o societate dezvoltată. Mai mult, abandonul școlar întrevede riscurile unei degradări sociale, care pot afecta calitatea vieții și securitatea socială, atribuind
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
deschis, prin felurite șiretlicuri, asigură supraviețuirea textului prin relectură. Autorul Desperado se asigură că lectorul nu numai că nu-l va uita, ci, în limita posibilului, nici nu-l va părăsi. Universul imaginat de autor este dezvăluit treptat. Lectorul e educat în spiritul unei răbdări mereu mai mari. Autorul îl supune la o lectură ascetică. Joyce, Woolf, T.S. Eliot erau eliptici, refuzau explicația, se constituiau programatic din fragmente. Fluxul conștiinței tăia mecanic toate cuvintele, toate gândurile de legătură, dar continua să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încotro bate, ceea ce ne aduce la propia noastră eroare, aceea de a nu fi destul de bănuitori când citim romanul prima oară, fiindcă ne-am obișnuit cu un anume gen de căutare, încurajată de tradiția romanescă. A venit vremea să ne educăm așteptarea să se contrazică pe sine, trebuie să ne trezim surprinși de propriile așteptări. Dacă cineva are de câștigat de pe urma operei ca joc, acela este cu siguranță lectorul. El este educat să-și facă o bucurie din neînțeles, din complicații
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]