13,637 matches
-
este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ai majorității (societatea civilă), deoarece beneficiarii acestui tip de suport nu vor participa niciodată la luarea vreunei decizii; sunt stigmatizante prin faptul că arată în permanență ce poți deveni dacă nu accezi la o calificare profesională adecvată; forțează crearea unei elite universitare overclass. Generatoare sau nu de inegalitate la nivelul societății, „fixarea” indivizilor pe segmentul locurilor de muncă periferice, ocazionale, temporare și slab remunerate prin natura lor face ca la momentul pensionării aceștia să nu poată beneficia, mai ales în sistemul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la inflație. Căutând să identifice trăsături distinctive ale inegalităților contemporane la nivel individual, Treanor arăta ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor) că, acum 1 500 de ani, indivizii aparținând elitei justificau situația lor favorabilă prin moștenirea primită din generație în generație. În schimb, privilegiatul zilelor noastre își explică situația favorabilă prin faptul că, în viitor, se va putea adapta la schimbări mai repede decât ceilalți. Prin urmare, inegalitatea contemporană se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
slabe de sine, nu mai este decât un pas până la stigmatizare și autostigmatizare. Dincolo de efectele în plan personal ce pot fi contabilizate drept costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic al romilor prin întârzierea consolidării unei elite roma bine educate care să poată reprezenta interesele acestei etnii. Educația fiind un bun public, costurile cele mai importante asociate menținerii școlilor segregate sunt costurile sociale. Costul social cel mai vizibil al ignorării segregării romilor în educație este crearea unui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În opinia mea, ideea unei alianțe s-a impus cu destulă greutate Într-un climat politic dominat de ideile și principiile ce se aflaseră, la fel ca și În cazul Italiei, la baza procesului constitutiv al statului. Și aceasta pentru că elita politică românească s-a aflat În situația de a-și elabora strategiile de politică externă Într-un moment În care era Încă impregnată de experiența celor aproximativ 25 de ani de „neutralitate garantată”. Așadar, după Congresul de la Berlin cuvântul de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
să fie aproape nul. Datorită secretului, parteneriatul cu Tripla Alianță a rămas pentru România reală o experiență superficială, societatea românească, spre deosebire de cea italiană, de exemplu, nefiind condiționată de consecințele derivate din această relație. Caracterul arcan al tratatului și faptul că elita politico-militară a Vechiului Regat era preponderent francofonă și, progresiv, contaminată de naționalism a făcut din managerierea acestei alianțe un coșmar pentru decidenții români și a alimentat o incompatibilitate pe relația cu AustroUngaria (de unii Întrevăzută Încă din 1883-84 <ref id
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Încercare relațiile dintre România și Austro Ungaria <ref id="32">32 Keith Hitchins, Austria Hungary, Rumania, and the Nationality Problem in Transylvania, 1894-1897, În Rumanian Studies, vol. IV (1976-1979), Leiden, 1979, p. 75-87, 75. </ref>. Grație și fervorii cu care elita politică românească a găsit de cuviință să o instrumentalizeze În scopuri electorale, problema transilvană s-a infiltrat, fără Îndoială, mult mai difuz În conștiința opiniei publice active și informate din România. Cu toate acestea, episodul memorandist de la jumătatea anilor ’90
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
atunci că viciile originare necesitau a fi cumva estompate, dacă nu chiar extirpate. Secretul alianței a rămas Însă. Prudența excesivă lui Carol I a funcționat negativ În acest caz, decizia În această privință, motivată de o eventuală reacție negativă a elitei preponderent maghiarofobă, aparținându-i. Soluțiile pentru problemele apărute În relația cu Austro-Ungaria au fost variate și s-au activat succesiv pe măsură ce imaginea de ansamblu s-a conturat În mentalul decidenților români. Pe termen scurt, răspunsul guvernului de la București la căderea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
grup restrâns de consilieri ai Maiestății Sale, pentru că altfel, faptul că AustroUngaria era parte esențială a glacisului ce proteja România constituia o realitate pe care nucleul dur al iredentei române - Ionel Brătianu, Take Ionescu ... &Co., laolaltă cu cei mai mulți dintre exponenții elitei politice române, nu a reușit nicicum să o Înțeleagă. Urmarea, cel puțin În parte, a eforturilor de reconciliere depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai sus enunțate, a fost aceea că, spre sfârșitul secolului XIX, problema transilvăneană
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar „evoluția viitoare a raporturilor interne din Austro-Ungaria nu putea fi calculată” <ref id="38"> 38 Ibidem, S 19(42)/DCCCLIX, Memoriu secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano române (predat... la 4 mai 1898). </ref
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Solomon Wank, In the Twilight of Empire. Count Alois Lexa von Aehrenthal (1854-1912), Imperial Habsburg Patriot and Statesman, Wien - Köln - Weimar, 2009, vol. I, p. 156. </ref>. Motiv pentru care, recompunerea parteneriatului special cu Germania laolaltă cu germanizarea sistematică a elitei militare române - grație accesului În academiile militare prusace - trebuia să fie soluția alternativă a guvernului de la București pentru salvarea legăturii cu Tripla Alianță. Ea urma să compenseze ceea ce nu funcționa În relația cu Austro-Ungaria... și să mențină poziția de „strajă
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pentru ofițerii români. Dacă În timp s-ar reuși deplasarea punctului de greutate al instruirii ofițerilor români avuți În vedere, către Prusia, atunci ruperea definitivă a relațiilor militaro-pedagogice cu Republica Franceză ar fi un câștig esențial și un progres uriaș” . Elita militară ar fi trebuit să devină așadar, grație acestui background educațional german, nu atât promotoarea prieteniei româno-germane (multiplicarea afinităților româno-germane), cât instrumentul de popularizare a Triplei Alianțe În societatea românească și, totodată, mijlocul de educare a populație În privința realităților geopolitice
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și ei să aibă garanția că vor putea să se cultive În limba lor În toată libertatea” <ref id="52"> 52 Ion Bulei, Atunci când veacul se năștea. Lumea românească, 1900-1908, București, 1990, p. 286-287.</ref>. Și o bună parte a elitei politice române a susținut fără rezerve această politică, pe tonalități emoționale diferite, În funcție de circumstanțele luptei politice interne ori a altor interese. Mai puțin implicat sentimental, ori pur și simplu mai pragmatic, Suveranul a privit Întreaga chestiune din perspectivă strict strategică
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
în topul baschetului mondial îl vor avea întotdeauna acele țări în care baschetul este considerat ca sport național, țările în care numeroase terenuri de baschet atrag mulți copii și tineri, din rândul cărora se vor desprinde în timp jucătorii de elită care vor deveni apoi componenții echipelor de elită. I.1. Date din istoria baschetului 1893 - 1894: prima carte de baschet a apărut la New York - Jocul de basket-ball, autori Naismith și Gullick. 1893: primul regulament al jocului de baschet; 1895: practicarea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
acele țări în care baschetul este considerat ca sport național, țările în care numeroase terenuri de baschet atrag mulți copii și tineri, din rândul cărora se vor desprinde în timp jucătorii de elită care vor deveni apoi componenții echipelor de elită. I.1. Date din istoria baschetului 1893 - 1894: prima carte de baschet a apărut la New York - Jocul de basket-ball, autori Naismith și Gullick. 1893: primul regulament al jocului de baschet; 1895: practicarea jocului de baschet de către fete (S.U.A.) - baschetul a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
privind formarea caracterului si personalității formarea și consolidarea trăsăturilor pozitive de caracter si personalitate; formarea și consolidarea deprinderilor de a acționa în echipa; formarea liderilor, a capacității de a conduce prin funcțiile de: căpitani de echipă, arbitri, organizatori, jucători de elita (coordonatori de joc în teren); formarea și dezvoltarea capacităților morale și de voință; formarea și consolidarea obișnuinței de practicare autonoma a mișcărilor prin joc. La elevi, aceste obiective operaționale ajung si acționează prin intermediul profesorilor de educație fizica, în condițiile oferite
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și interpretare a „cazurilor”, gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie că dacă medicina nu se va baza pe elite intelectuale ea va fi exercitată de un soi de meșteșugari ai medicinei și chirurgiei; dacă democrația lasă loc liber utilitarilor, celor care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie că dacă medicina nu se va baza pe elite intelectuale ea va fi exercitată de un soi de meșteșugari ai medicinei și chirurgiei; dacă democrația lasă loc liber utilitarilor, celor care se mulțumesc cu cunoștințe necesare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie că dacă medicina nu se va baza pe elite intelectuale ea va fi exercitată de un soi de meșteșugari ai medicinei și chirurgiei; dacă democrația lasă loc liber utilitarilor, celor care se mulțumesc cu cunoștințe necesare numai promovării examenelor, fără o cultură intelectuală și educație morală și filozofică, medicina
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă a curriculumului. Cu excepția câtorva teoreticieni de elită, educatorii români au fost luați prin surprindere de suflul „bombei curriculare” care a explodat la sfârșitul secolului XX. De aceea trebuie să începem aceste studii cu multe lămuriri prealabile. Acestea încă n-au fost încercate, iar literatura pedagogică românească a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu beau decât apă, își fortificau sănătatea prin gimnastică și trăiau într-o comunitate fraternă care excludea agresivitatea și violența față de semenii necomunitari. Utopia pitagoreică, similară comunismului primitiv, avea un singur cusur: nu putea fi practicată decât de persoane de elită, capabile de performanțe umane înalte dictate de aspirații supraomenești. Nu încape însă îndoială că școala pitagoreică se baza pe o autentică doctrină curriculară, cuprinsă în documentul care reglementa atât procesul educativ ce se desfășura în școală, cât și întregul mod
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a mulțumit doar cu cei câțiva chevaliers de la Table ronde; sfătuit, foarte probabil, de Alcuin, el a lărgit corpul antrustionic regal mult dincolo de granițele nobiliare moștenite, pentru toate straturile sociale din care puteau fi recrutați viitorii nobili imperiali. Corpul de elită se lărgea sub formă de instituție de formare a nobililor creștini. Curtea devenea așadar, după o expresie amuzantă a lui P. Riché, o „școală de cadre”17 pentru ofițeri și funcționari regali. Tinerii palatini erau repede remarcați prin curajul în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar fi trăit pe la 1500 sau chiar mai devreme. În 1614 și 1615 au fost tipărite manifestele sale Fama fraternitatis și Confessio fraternitatis 1. Opusculele au stârnit vâlvă imensă. Ele îi invitau pe cititori să devină membrii unei confrerii de elită care își propunea să ducă la îndeplinire un fel de operă neîncheiată a Mântuitorului. În Fama apărea o biografie mitică a lui Christian Rosenkreutz, german de origine, sărac, deși de stirpe nobilă: La numai cinci ani s-a statornicit într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Se gândește, desigur, la acel l’uomo universale al lui Pico della Mirandola. Viziunea boemianului o depășește însă pe aceea a florentinului. El ignoră în chip voit celălalt calificativ, l’uomo unico. Cehul se gândește la „toți” oamenii, nu la elite. În plus, el vorbește de o pansophia christiana și nu de superbia renascentistă prin care l’uomo universale, creat să admire Creația Divină, putea deveni atotcunoscător și atotputernic, adică putea deveni Dumnezeu însuși. Homo pansophicus nu este mirandolanul care învață
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câte un job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea de a trimite în spațiul extraterestru un sputnik, marile universități americane erau silite, în anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți, din rândul absolvenților de licee europene și asiatice; ba chiar și constituirea staff-urilor academice se realiza printr-o metodă similară. Într-un cuvânt, SUA trebuiau să-și cumpere elita intelectuală pe care secondary school n-o putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]