5,930 matches
-
p. 691-700. La sf�r?ițul anilor optzeci, peisajul sociologic anglo-saxon este extrem de �mpr??tiat. Segmentarea institu?ional?, intelectual? ?i tematic? a disciplinei constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv?. Resursele teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea datelor o cale privilegiat? de extindere a cunoa?terii (Turner, �n [52]). �n plus, obsesia empirist? induce multe efecte perverse cum ar fi: construc?ia nominalist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre aceste paradigme, pe care le discut?. �n aceast? privin??, sociologia francez? apare cu mult mai integrat? dec�ț cea anglo-saxon? care, măi fragmentat? la nivel pragmatic, sufer? de existen?a unei grave dihotomii �ntre elabor?rile teoretice ?i demersurile empirice. Ea are astfel, dincolo de clivajele ?i de luptele dintre bisericu? e, o personalitate, o densitate ?i o diversitate de care o bibliografie cu necesitate sumar? nu poate da seama (cf. [36, 53, 60]). 3. Prin alte p?r?i Tendin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
metodologiei tendin?ele observate chiar �mbrac? aspectul unor adev?rate progrese. Mai �nt�i, dac? distinc?ia dintre metodele calitative ?i cele cantitative r?m�ne, aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice propriu-zise. Apoi, metodele cantitative p?trund �n cercet?rile de nivel macrosociologic care le-au fost mult timp ostile (cu excep?ia cazurilor de analiz? statistic? secundar?). �n sf�r?it, tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi sociale. �n privin?a c�mpului sociologiei, definirea acestuia depinde de procesul complex al interac?iunii dintre ofert? ?i cerere, ca ?i de nivelul de institu?ionalizare a disciplinei. Cererea social? explicit? conduce mai ales c?tre lucr?ri empirice �n domenii ce constituie importante mize sociale sau politice, a c?ror definire este prin natur? conjunctural?. Institu?ia sociologic? �ns??i joac? un rol decisiv �n mobilizarea ?i �n promovarea noilor c�mpuri. Sociologia devine astfel un instrument de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
afaceri și a societății. Iar la forma convențională în care circulă astăzi noțiunea au contribuit majoritatea disciplinelor teoretice și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Capitolul încearcă să ilustreze cîteva dintre reperele cronologice, empirice și instituționalizate prin care a trecut etica afacerilor de-a lungul timpului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care converg cu subiectul nostru și pe care se grefează puncte de vedere actuale referitoare la creșterea economică durabilă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mod singular, cel puțin din punct de vedere al efectelor. Emergența procesului este legată cauzal de câteva fenomene importante care fundamentează cultura mondială "on line", care-și are începuturile în secolul trecut. Ca repere pentru înțelegerea globalizării culturale moderne, referirile empirice și științifice sunt legate de multiculturalism și educație, marketing, divertisment și turism, călătorii, dar mai ales de impactul infrastructurii cunoașterii: digitalizarea. Voi prezenta succint câteva din registrele de interpretare a globalizării culturale. 2.4.1. Multiculturalismul și accesul individului la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ale accelerării vitezei materiei sau ale avioanelor invizibile, ale sateliților și mai ales asupra bazelor de date. Și cu cât există mai multă "înaltă tehnologie" în jurul nostru, cu atât este mai mare nevoia unui răspuns uman compensatoriu. Dintr-o perspectivă empirică, "democratizarea" științei semnifică deschiderea "cutiei negre" pentru un: * efort mai susținut de transpunere narativ-comprehensivă pentru grupurile interesate, a cercetării și rezultatelor ei; * dialog și deliberare împreună cu grupurile interesate asupra considerațiilor etice ale cercetării și aplicațiilor ei inovative; * asumare a responsabilității
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
asupra următoarelor cinci funcții organizaționale: (1) gestiunea riscurilor (schimburi, acoperire, diversificarea și împărțirea riscurilor); (2) alocarea resurselor, (3) activitățile ofițerilor de supraveghere și control corporativ; (4) mobilizarea economiilor și (5) facilitarea schimburilor de bunuri și servicii. În plus, numeroase studii empirice, spune Levin, fac dovada că sistemul financiar favorizează acumularea de capital de inovare, precum și faptul că indicatori financiari diferiți corelează, cel puțin pozitiv, cu creșterea și productivitatea firmei. Nivelul inițial de dezvoltare financiară este un bun predictor pentru creșterea viitoare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Aici trebuie acționat. RSC-ul este angajament social dar și compania trebuie să profite de pe urma lui. RSC trebuie să fie pentru toți cei implicați o situație win-win. Astăzi, Friedman are numeroși adepți care se bazează în argumentația lor pe testele empirice care nu au reușit să găsească o relație directă între activitățile de RSC și indicatorii principali de performanță financiară din cadrul corporațiilor, precum profitul (exemplu: Agle, Mitchell și Sonnenfeld, 1999; Auppede, Carroll, și Hatfield, 1985). Agle (1999) a subliniat provocarea de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
procesul integrării iar, în anumite situații generate de aspecte economice, sociale, culturale, politice, pot da naștere unor polemici care, în final, blochează pârghiile necesare integrării. Prin prisma acestui din urmă aspect, s-a atras atenția asupra necesității inițierii unor studii empirice care să cerceteze percepțiile societății civile în raport cu gradul de compatibilitate dintre valorile europene și cele românești, dinamica atitudinilor și elementele care pot influența, în mod pozitiv, formarea și schimbarea atitudinală. În cadrul secțiunii Identitate personală și identitate socială au fost analizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere ale autorului ardelean sunt: Organul pedagogic (1863), Compendiu de pedagogie pentru părinți, educatori și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia empirică (1881). Elementul motor al vieții psihice era, în opinia lui Ion Popescu, ca și pentru Herbart, interesul pe care aceștia îl fixează în centrul educației prin instrucție. Pedagogul ardelean evidențiază în pedagogie câteva idei și principii care pot fi sintetizate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la un moment dat. Din perspectivă didactică, Dewey susține acele metode de succes, între care cea mai importantă pare a fi metoda problemei. Elementele acestei metode sunt în fond etapele care însoțesc orice proces de investigație științifică: crearea unei situații empirice; formularea problemei; reactualizarea experienței anterioare; formularea ipotezei și verificarea validității acesteia. Prin intermediul acestor etape, pedagogul american încerca să țină sub control desfășurarea procesului educativ, așa încât metoda utilizată să favorizeze învățarea ca descoperire de noi adevăruri, nu ca acumulare de informații
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
entitate biopsihică într-o continuă devenire, identică cu sine și totuși într-o continuă schimbare, fiind determinată în esență de doi factori: unul interior, înnăscut și transmis în mod ereditar, care operează dinăuntru în afară, cel de-al doilea este empiric, dobândit și care acționează opus primului: ,,Individualitatea biologică asigură organismului viața, păstrându-i unitatea în relațiile cu mediul. Această unitate este realizată însă prin răspunsuri date aproape mecanic la excitațiile mediului. Individualitatea organică n-are aproape nicio spontaneitate; ea se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în naționalism exacerbat și pedagogia culturii, în care ,,subiectul generator de influențe educative este totalitatea valorilor culturale, reprezentate în spiritul obiectiv.” Pe tărâmul didacticii, Todoran elimina exclusivitatea unei metode de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el le subordonează numai verificării experimentale.” Constantin Narly (1896-1955) a insistat în creația sa pe cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a-și crea operele precum și conținutul necesar pe care-l cuprinde o istorie completă a sociologiei: * rezultatele cercetării teoretice înregistrate de-a lungul timpului * rezultatele cercetării empirice * rezultatele cercetărilor de laborator, documentare, etc., toate acestea privite dintr-o anumită perspectivă, fie teoretic actualistă, fie pragmatică, fie explicativă, fie descriptivă; Cu siguranță că din istoria sociologiei nu pot fi omise marile personalități creatoare și operele lor nemuritoare, organizațiile
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociale l-a preocupat îndeosebi pe Durkheim. El distinge în mod clar sociologia prin obiectul, metoda utilizată și gradul de generalitate al abordărilor realizate. Este însă cert că Durkheim susține că sciologia nu este filozofie și nici psihologie: sociologia este empirică și investighează cauzele. Această poziție nu confirmă unele aprecieri care doresc să acrediteze ideea potrivit căreia Durkheim dorea să distrugă filosofia și psihologia. Fără să nege valoarea celorlalte științe umaniste în explicarea socialului, le alocă spații reduse din realitatea socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
gândul să considere faptul ploii acțiune socială. În perspectivă sociologică însă, susține sociologul german, faptul ploii nu este o acțiune socială pentru că acțiunea oamenilor nu a fost rezultatul unui raport cu ceilalți parteneri de întâmplare. Sociologia este deci o știință empirică a acțiunii care-și propune explicarea cauzală a acțiunii, precum și a consecințelor acesteia. * Trebuie să epuizeze o problematică sociologică. Distincția obiect (problemă) problematică în sociologie este de maximă importanță. Obiectul (problema) este acțiunea socială, iar problematica sociologiei cuprinde totalitatea acțiunilor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
real existentă. Pentru a se ajunge la această formulă care exprimă apa pură, gîndirea chimistului sau a fiziceanului a înlăturat toate impuritățile care fac parte din apa obișnuită, reală. Scopul construirii tipurilor ideale este acela de a facilita analiza problemelor empirice ele reprezentând "tablouri de gândire" și nu realități perceptibile, de a permite accesul sociologic la specificitatea sistemelor sociale. Cel mai cunoscut tip ideal la care apelează Weber este "spiritul capitalismului"; el reprezintă un instrument explicativ al devenirii societății capitaliste, fără
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
rupturi ale unei singure catene, iar la doze crescute devin probabile rupturile dublei catene, care sunt letale). Din păcate, predicțiile acestor date experimentale nu pot fi transferate cu ușurință în clinică, astfel încât radioterapia s-a dezvoltat mai degrabă pe date empirice și studii clinice, decât pe baza datelor de laborator. Studiile referitoare la interacția energiei radiante cu țesuturile organismului au contribuit la conturarea ideii moderne care susține că: „procesul de carcinogeneză este multifactorial și multistadial, indus de factorii carcinogeni (de orice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
elogiu al împăcării ideatice definitive între teoriile umorale și cele celulare ale carcinogenezei, e timpul să stabilim care este ponderea infecției cu virusuri oncogene în acest proces. Ideea naturii contagioase a cancerelor își are rădăcinile în unele bacterii și constatări empirice și relatări anecdotice despre familii de canceroși, incidența „cancerului în doi“ afectând cupluri maritale, aparenta trecere a cancerului de la mamă la copil sau de la pacient la însoțitor ș.a.m.d. Odată cu dezvoltarea generală a științelor biomedicale în secolul XIX, a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
secolul al IX-lea, în vechea slavă (slavonă). În acest proces, s-a stimulat crearea de alfabete și căutarea de corespondențe lexicale și gramaticale între limbi, astfel încît, pînă în secolul al XII-lea, cercetările asupra limbilor au fost predominant empirice și aplicative și, de aceea, nu au produs schimbări de mentalitate în ceea ce privește dreptul limbilor sau statutul lor. În spațiul european, îndeosebi în zonele romanice și germanice, au apărut în epoca medievală (între secolele al VI-lea și al XV-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca reflectare în conștiință a proceselor, a faptelor și a elementelor naturale și sociale, presupunînd activitatea de înțelegere și de folosire a lor. Așadar, cultura este legată, mai întîi, de activitatea de preluare, de către gîndire, a datelor oferite de momentul empiric al cunoașterii și de structurare a cunoștințelor dobîndite astfel. Această preluare și organizare a cunoștințelor se produce însă cu participarea directă a limbii, fiindcă limba și gîndirea există și acționează printr-o relație directă și indisolubilă, ambele fiind laturi ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca un tot unitar (natură și omă. Menționăm că în același timp autorul și-a creat o cale proprie în cercetarea problemelor fundamentale ale domeniului geografic prin introducerea, în numeroasele sale lucrări, de noi ipoteze, principii, legi ce depășesc cunoașterea empirică a fenomenelor. Prof. Mihai Iancu s-a impus ca o prezență activă și la reuniunile geografice internaționale la care a participat, menționând doar câteva: la colocviul de la Paris, pe probleme de geografie aplicată cu accent pe amenajarea teritoriului, la Salzburg
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acela al înaintașilor. Mă simt protejat și solidar. De sute de ori m-a surprins căutând, dincolo de exteriorități în mișcare, un profil al Iașului esențial! M-a ținut în loc ideea unei priviri plurale, unificând transparențe și nuanțe cețoase, jaloane primare empirice și suprapuneri novatoare. Un melanj fecund, o linie de complementarități -, părțile urmând a fi montate într-o vedere totalizantă. Nicăieri nu am fost legat mai intens de miezul spiritualității noastre ca în perimetrul acesta stimulator. (Constantin CIOPRAGA) Veneam din Capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]