5,606 matches
-
de erodat, având o evoluție influențată de legile dezvoltării eroziunii pe baziele fluviale. Înălțimile mai mari care mărginesc câmpia se datorează constituției lor petrografice, cu orizonturi mai dure de gresii și calcare sarmatice, care nu au fost încă distruse de eroziune.
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
la tron Jahangir (1605-1627), Shah Jahan (1628-1658) și Aurangzeb (1658-1707). Aceștia, deși au adus cu sine schimbări semnificative, nu au egalat strălucirea domniei lui Akbar. Campaniile militare cosisitoare, problemele din sistemul de taxe și din administrație au dus la o eroziune a întregului imperiu mogul. Jahangir ia decizia de a permite negustorilor englezi stabilirea unui punct comercial la Surat, pe coasta de vest, iar Shah Jahan îngreunează și mai mult situația economică a imperiului cu proiectele sale elaborate pentru construcții impunătoare
Imperiul Mogul () [Corola-website/Science/311031_a_312360]
-
(n. 30 noiembrie 1873, Orhei; d. 1959) a fost un specialist moldovean în domeniul pedologiei și eroziunii solului, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe Agricole a URSS. Și-a făcut studiile la Școala Reală din Chișinău (1894) și la Institutul Agricol de Silvicultură din Novo-Aleksandrovsk (1902). Între anii 1946-1959 a fost profesor
Nicolae Dimo () [Corola-website/Science/311081_a_312410]
-
Academiei de Științe Agricole a URSS, a fost numit ca director al noi-înființatului Institut de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, în baza secțiilor de agrochimie, microbiologie a solului și a stației de eroziuni.
Nicolae Dimo () [Corola-website/Science/311081_a_312410]
-
periferia masivului la suprafață), în mările mezozoice s-a depus o cuvertură de conglomerate și sedimente calcaroase dure de-a lungul a 6 faze importante, întrerupte de etape terestre (când zona devenea - temporar, uscat). Aceste etape intermitente au denudat prin eroziune subaeriană grosimea sedimentelor și au modelat peisajul. Acumularea sedimentelor în geosinclinal s-a însoțit de pentrarea acestora de roci vulcanice, la fârșitul Cretacicului inferior. Speciile marine care au trăit în mările din Jurasic și Cretacic au lăsat urme sub forma
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
În parc se regăsesc variate peisaje carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri ("Piatra Altarului", "Piatra Singuratică") și ace calcaroase, hornuri, blocuri diaclazate aproape de desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri sau câmpuri de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Aceasta este explicația aspectului stratificat al rocilor. Atunci când fluviul s-a mutat sau a dispărut, aluviunile au fost comprimate, cimentându-se prin presiune și căldură. În momentul încrețirii care a dat naștere Peninsulei Balcanice, ansamblul a fost ridicat și expus eroziunii, rezultând stâncile rotunjite de gresie, tipice acestor roci. Înălțimea medie este de 313 metri (1,027 ft).
Meteora () [Corola-website/Science/311835_a_313164]
-
care se manifesta printr-o ""fragilizare accentuată a suportului lemnos al întregului ansamblu, rupturi, fracturi, fisuri și distanțări ale elementelor de lemn, lipsuri ale unor elemente sculptate din cadrul policromiei"". Stratul de pictură era și el degradat, conținând fisuri, desprinderi, lacune, eroziuni, plus o serie de depuneri aderente. Principala cauză a degradărilor era gradul crescut al umidității, care a afectat suportul din lemn al iconostasului, dar și o mare parte a structurii construcției bisericii. Ei au susținut efectuarea de lucrări urgente de
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
din cele patru piețe mentionate.Se poate constitui, pentru ele a cincea categorie de piață dac sunt internalizate în modelul neoclasic al economiei de piață? Deteriorarea calității mediului înconjurător sub cele mai variate forme-infestarea aerului și apei, despăduririle,ploile acide,eroziunea solurilor,epuizarea resurselor neregenerabile,etc- aduce prejudicii colectivităților și indivizilor, agenților economiei. Factorii răspunzători de acțiunile deteriorării raporturilor dintre om și natura nu sunt constrânși să plătească pentru prejudiciile aduse,ceea ce, în logica pieței, nu este ceva rațional și contribuie
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
falezelor, de-o parte și alta a întregului fiord se apropie de 1.000 de metri. Lățimea medie a brațului principal al Sognefjord este de aproximativ 5 km, dar brațele secundare sunt mult mai înguste. Sognefjord este o creație de eroziune glaciară a ghețarilor care, cu mii de ani în urmă au acoperit Alpii Scandinaviei. În timpul erelor de încălzire a climei, ghețarii au început să coboare spre mare, pe vălile râurilor deja existente sau creeându-și singuri văi de scurgere pe care
Sognefjord () [Corola-website/Science/311447_a_312776]
-
roman, fie un drum medieval sau grăniceresc, traseul său este: Defileul Bârgaului - DN 17- Fața Prislopului - Dosul Zâmbroaiei - Culmea Tășăuleasa - Culmea Opcioara - Ilița Corchii - Iliuța Calului - Măgura Calului - DN17 - . Stratul de piatră este distrus în mai multe zone, fie de eroziune, fie datorită folosirii ca și cale de transport forestieră. Drumul - cu o lățime de 12 m, este practicabil pe toată lungimea sa, marcat și integrat circuitului turistic.. Deși este asemănător unei căi de comunicație romane (este acoperit cu piatră, are
Pasul Tihuța () [Corola-website/Science/311451_a_312780]
-
punctul cel mai înalt „Sandfloeggi” (1719 m). Din anul 1981 este declarat parc național cu suprafața de 3.422 km² fiind unul dintre cele mai mari parcuri care sunt neatinse de mâna omului. Podișul s-a format prin acțiunea de eroziune a ghețarilor din timpul periodei de glaciațiune din pleistocen, fiind un platou aproape neted cu denivelări spre nord unde se află fiordurile Sørfjord și Eidfjord. Omul a început popularea platoului cu ca. 6000 de ani î.Hr. Azi turismul este principala
Parcul Național Hardangervidda () [Corola-website/Science/311446_a_312775]
-
și conglomerate de pietrișuri, nisipuri și argile. Versantul nordic și cel nord-estic este presărat pe alocuri cu stâncării calcaroase (de dimensiuni reduse) de culoare alb-cenușiu, la baza cărora sunt semnalate depozite minore de grohotișuri rezultate în urma mai multor procese de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În versantul stâng al văii "Coltăului", aproape de confluenta cu pârâul "Țâcârlăului" se află un afloriment (abrupt calcaros - inca neexplorat) de interes paleontologic cunoscut de localnici sub denumirea de "Râpă Albă". Acesta prezintă resturi fosilifere (cochilii
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
radiologic: Performanța examenului radiologic este mediocră. El poate evidenția excepțional de rar calcificări intratumorale. Rolul primordial al examenului radiologic este să elimine originea osoasă a tumorii sau să evidențieze modificările osoase date de vecinătatea fibrosarcomului cu osul: reacția periostală și eroziunea corticalei externe. Angiografia: Evidențiază hipervascularizația fibrosarcomului, cu vase anormale, ectaziate și cu absorbție difuză a substanței de contrast. Diagnostic ecografic: Este examenul ideal pentru fibrosarcomul țesuturilor moi datorită accesibilității și costului redus al acestei investigații. Structural, fibrosarcomul este o formațiune
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
a fost transferată la județul Vrancea și i s-a alipit și satul Negrilești, fostă reședință a unei comune desființate. Comuna Negrilești s-a reînființat în 2003 prin separarea din nou a satului Negrilești de comuna Bârsești. Ca urmare a eroziunii active din timpul pleistocenului superior, s-au dezvoltat largi poduri de terase, în special cele ale nivelurilor de 60 - 70 m și 40 - 50 m. Pe aceste poduri sunt așezate cele două sate ale comunei. Fragmentarea reliefului este foarte accentuată
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
predominarea culturilor de câmp. Suprafețe comparativ mai mici ocupă culturile pomicole, practic lipsesc viile de soiuri europene. ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile lutoase. Eroziunea solurilor este slab dezvoltată . În comparație cu alte regiuni și raioane pedogeografice ale Republicii Moldova, aici sunt slab răspândite pajiștile (pășunile), arealele de soluri intrazonale, alunecările de teren. Pe alocuri, pe părțile inferioare ale unor versanți, apar la suprafață straturi de argile, inclusiv
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și mocirlelor, teritoriul raionului a devenit un masiv agricol enorm, întretăiat doar de văi înguste. Cu toate că terenul este totalmente valorificat, datorită reliefului slab accidentat, eroziunea solurilor este relativ slab dezvoltată. Solurile moderat și puternic erodate ocupă doar 20 la sută din suprafața totală. În ultimii 40 de ani suprafața solurilor erodate s-a majorat doar cu 6000 ha. Suprafețele afectate de alunecări de teren nu
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
cu litosoluri, regosoluri și stâncării. Mozaicul petrografic din zona comunei Petriș este evidențiat de intruziunile vechi și rocile vulcanice neogene. Întâlnim valea transversală Roșia cu sectoare de bazinete - ca cel din satul Corbești - și de vale îngustă, ca rezultat al eroziunii diferențiale. Râul Mureș pătrunde în județul Arad prin comuna Petriș, la vest de comuna Zam, județul Hunedoara. După ce parcurge 4 km pe teritoriul județului Arad, râul Mureș primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
mică de 0,5%, altitudinea maximă absolută fiind de 170 m în estul satului Fiscut și cea minimă absolută de 125 m în vestul localității Sagu, prezentând o serie de microdepresiuni neuniform repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
în estul satului Fiscut și cea minimă absolută de 125 m în vestul localității Sagu, prezentând o serie de microdepresiuni neuniform repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab aspect de piemont, etalând o adâncime ce oscilează între 10-30 m
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab aspect de piemont, etalând o adâncime ce oscilează între 10-30 m, cu o densitate mai mare în partea estică, în perimetrul satelor Firiteaz, Fiscut și Hunedoara Timișană, cele mai importante fiind Valea
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
și Hunedoara Timișană și între 620-640 mm la Fiscut și Firiteaz (Atlasul climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
11,9%) și cl. a V-a 76 ha (0,8%). Factorii limitativi care influențează semnificativ calitatea învelișului de sol sunt dimensionați de rezervă de humus (mică pe 2,3% din suprafața), textura fină (80%), compactitate (66%), portanta redusă (17%), eroziunea de suprafață (2,7%), excesul de umiditate freatică (11%), excesul de umiditate stagnanta (foarte puternic 1,4%, puternic 30%, moderat 16%, slab 21%). Pentru combaterea limitărilor menționate se impun acțiuni de fertilizare ameliorativa radicală, executarea unor lucrări de afânare adâncă
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
fără mâncărimi, cu o suprafață curată și contur regulat, cu diametrul de între 0,3 și 3,0 cm. Leziunea poate avea aproape orice formă. În forma clasică aceasta evoluează de la maculă la papulă ajungând în final la stadiul de eroziune sau ulcer. Se pot observa și leziuni multiple (în circa 40% din cazuri), prezente de obicei în cazurile de infectare concomitentă cu HIV. Leziunile pot fi dureroase sau sensibile (30%), și pot fi localizate în afara organelor genitale (2-7%). La femei
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]