6,312 matches
-
cu vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni. Dar mai ales pictura este aceea care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care duc la forme de exprimare artistică și de sensibilitate foarte diferite. Astfel, Velasquez, influențat la îneput de Caravaggio, evoluează apoi către un stil cu totul personal, în Franța, curentul baroc important care a fost semnalat este contemporan cu o estetică clasică care susține exact ce-i eîte contrar și care influențează profund arhitectura: palatul Luxemburg construit de Salomon de Brosse pentru Maria de Medici nu evidențiază barocul, ci Florența renascentistă. Clasicismul se întîlnește și în pictură cu Nicolas Poussin, Claude
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Nicolas Poussin, Claude Gelée zis "Le Lorrain" sau Georges de La Tour. În sfîrșit, influența lui Malherbe și evoluția lui Corneille, care încearcă să fixeze reguli precise pentru limba franceză, scenica și realizarea teatrală, pregătesc triumful clasicismului literar. În țările protestante, estetica barocă este respinsă categoric, în Anglia, puritanismul constituie un ecran împotriva influenței sale. În ciuda cîtorva tendințe ale Curții, influența italiană nu pătrunde decît foarte lent și sub o formă mai mult clasică. Cît despre Provinciile Unite, acestea sînt dominate de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fost influențat de Caravaggio și opera sa depășește cu mult gusturile convenționale și conformiste ale societății olandeze. În domeniul muzicii, "stilul concertant" (opoziția dintre ansamblurile sonore, cucerirea tonalității și a cromatismului, practica basului continuu și variația ornamentală) ia naștere din estetica "barocă". Dacă această expresie aplicată la muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de Vivaldi, o operă ca Messia lui Haendel și mai ales ansamblul operei lui Bach introduc, fără îndoială, un stil
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a extirpa protestantismul din regat prin abolirea Edictului de la Nantes, dar și intrînd în conflict cu papalitatea pentru afirmarea "libertăților Bisericii galicane". În sfirșit, absolutismul se extinde în domeniul artelor, unde regele susține idealul clasic, Versailles devenind astfel simbolul unei estetici care va servi drept model Europei monarhice. Absolutismul regal este inseparabil de o încercare de supremație în Europa. Ludovic al XlV-lea va fi astfel implicat în mai multe războaie împotriva vecinilor săi. Europenii se coalizează împotriva lui pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru a restabilimitatea religioasă, indisolubil legată deproiectul absolutist. Nevoia de a-și afirma atotputernicia îl face pe Ludovic al XIV-lea să intervină în lomeniul economic și să lupte în dommiul religios. Aceasta l împinge, de asemenea, să favorizeze o estetică care va asigura triumful idealului clasic. Clasicismul, exprese a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea În timp ce în statele ciolice din Europa de sud sau de pe dommiile Habsburgilor se dezvoltă barocul, Franța de după 1660vede, dimpotrivă, triunfind clasicismul. Întemeiat în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de glorificare a monarhiei: de la grădinile desenate de Le Nôtre pînă la decorația interioară de o bogăție fără seamăn (Le Brun), totul este conceput pentru a slăvi pe Regele-Soare. Versailles, devenit reședință regală către 1700, este o adevărată întrupare a esteticii clasice, o capodoperă de maiestate, de simetrie, de echilibru, organizată în jurul camerei regelui. Serbările care au loc aici și care îi solicită pe muzicieni (Lulli), pe tragedieni sau pe autorii de comedii (Molière) sînt exact pe măsura acestei splendori regale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Elector de la Berlin, făcută de Schluter. În sfîrșit, în întreaga Europă de nord, la Copenhaga, la Stockholm, artiștii francezi reînnoiesc perspctivele, monumentele, statuile, în timp ce arhitectul francez Leblond, chemat la Sankt-Petersburg de Petru cel Mare (1716) deschide mari perspective inspirate de estetica clasică în noua;apitală a Rusiei. Această influență a clasicismului francez va fi mult mai durabilă decît hegemonia militară pe care, sprijinindu-se pe situația privilegiată obținută prin tratatele de la Westfalia și Pirinei, Ludovic al XIV-lea încearcă să o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
circula cu mașina numai când nu ploua; altfel, doar cu căruța sau tractorul; din punct de vedere social, Lunca se prezenta ca un sat arhaic; peisajul însă mi s-a părut mirific în sălbăticia lui milenară și contrastând puternic ca estetică cu indiferența și inerția oamenilor. Dar nu despre aceasta voi vorbi. Alături de casa Elenei era o căsuță sărăcăcioasă, alcătuită dintr-o singură cameră și un antreu (tindă, cum se spune la țară). Pe când noi tăifăsuiam, la un moment dat am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de a fixa pe pânză vibrațiile atmosferice din jurul obiectelor inundate de lumină, prin tușe fragmentare, fără a pierde nici un moment din vedere claritatea formelor. Mărturisirea de mai târziu, conform căreia marele și adevăratul său profesor a fost "natura", este specifică esteticii impresioniste și la noi în țară, o constantă a școlilor naționale din prima jumătate a secolului XX. Nicolae Grigorescu avea să facă din impresionism un model ce avea să devină un fenomen de epocă, iar Luchian, "inovatorul", avea să găsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
limba arabă. MATERNITATEA În culturile antice nu există artă conștient elaborată.Grecii, de exemplu, aveau conștiița dornică de a controla artă. Ei vor să fie judecați după modul în care un copil încearcă să conștientizeze artă, si, nu în funcție de criteriile esteticii moderne. Lăură consideră modalitățile lor de creație mult mai interesante. Ea se consideră o ființă hipengiofobă și prin urmare, are multe de pierdut. Ca scriitor, credea că încă de pe vremea vechilor greci, toți artiștii au vrut să-și facă un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Bușulenga. De fapt, am observat că În expoziție se află două mari categorii de cărți: opera lui Eminescu, În literatura română și străină. Mai există În țară cineva care să fi realizat asemenea colecție? L-aș aminti pe profesorul de estetică Ion Iliescu din Timișoara care deține unele rarități, spre exemplu, o parte din edițiile Maiorescu, dar care nici cantitativ, nici ca valoare nu ating nivelul colecției subsemnatului. Care parte a operei lui Eminescu este mai puțin cunoscută de tineri, În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în situația persoanelor care suferă de afecțiuni emoționale. Autorul poate fi considerat unul dintre fondatorii pragmatismului american în investigația filosofică. Sören Kirkegaard (1813-1855), filosof danez, trebuie considerat unul dintre precursorii existențialismului contemporan. Autorul vorbește despre trei moduri de existență umană: estetică, etică și religioasă. Modul estetic apare ca fiind dominat fie numai de scopuri senzuale, fie numai de scopuri intelectual-raționale. Cel de-al doilea mod existențial, cel etic, este caracterizat de preocuparea precumpănitoare pentru dreptate, pentru o stare de bine generoasă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi condamnată pentru genocidul de la Hiroșima, tot așa istoriei sociologiei nu-i poate fi imputată instaurarea fascismului în Germania sau teribilele acțiuni antiumane din gulagul sovietic. Însă, dacă este adevărat, și nu ne îndoim de aceasta, că acela care studiază estetica nu devine un pictor renumit datorită acestui efort, tot așa de adevărat este că un pictor își multiplică posibilitățile de expresie, devine mai profund și mai dedicat frumosului prin studiul esteticii. Un om pus în situația de a gestiona probleme
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
nu ne îndoim de aceasta, că acela care studiază estetica nu devine un pictor renumit datorită acestui efort, tot așa de adevărat este că un pictor își multiplică posibilitățile de expresie, devine mai profund și mai dedicat frumosului prin studiul esteticii. Un om pus în situația de a gestiona probleme sociale (politician, administrator local) ajunge să rezolve mult mai bine, științific fundamentat, problemele cu care se confruntă dacă studiază istoria sociologiei și sociologia în general, decât cel străin de adevărurile acestora
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și frivolitatea. Desigur, au existat și exegeți ai literaturii care au manifestat interes și respect pentru știință, precum G. Ibrăileanu și Tudor Vianu, care au depășit în lucrările lor impresia facilă și platitudinea descriptivă, prin recursul la conceptele științei limbii, esteticii și filozofiei, dar asemenea exegeți nu au creat un curent semnificativ, rămînînd excepții fericite într-o mare a pseudoculturii bazate pe improvizație. Există și un alt motiv al apariției unui mare număr de critici (mediocri și submediocri) în societatea românească
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pierdută, deși aici incompatibilitatea este numai aparentă, căci curat este cu funcție de adverb de întărire (sau de intensificare), precum chiar, și, deci, nu are funcția obișnuită de calificativ. În aceleași manuale sau în aceleași lucrări se vorbește însă și despre estetica urîtului ca o formă absolut necesară pentru împlinirea artei și a literaturii. Potrivit definiției, esteti-ca este "știința frumosului din natură și din artă" sau "concepția despre frumos" ori, o altă semnificație, "frumusețe", "ceea ce este frumos, stilat, armonios". Astfel stînd lucrurile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca o formă absolut necesară pentru împlinirea artei și a literaturii. Potrivit definiției, esteti-ca este "știința frumosului din natură și din artă" sau "concepția despre frumos" ori, o altă semnificație, "frumusețe", "ceea ce este frumos, stilat, armonios". Astfel stînd lucrurile, formularea estetica urîtului s-ar explica cel mai simplu prin "frumusețea urîtului", ceea ce pentru omul rațional reprezintă o contradicție pe care sintagma curat murdar o are numai în aparență, căci aici curat și-a schimbat statutul semantic și funcția obișnuită. Trebuie observat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ceea ce pentru omul rațional reprezintă o contradicție pe care sintagma curat murdar o are numai în aparență, căci aici curat și-a schimbat statutul semantic și funcția obișnuită. Trebuie observat apoi că, în vreme ce curat murdar redă o vorbire ocazională, formula estetica urîtului este prezentată ca o construcție rațională stabilă și cu valoare de generalitate și ca principiu de apreciere a artei. Este adevărat că istoria literaturii (și a artei, în general) a cunoscut în ultimul veac mai multe experimente, între care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod emblematic, criticii își fac autoelogiul, insinuînd că ar reprezenta baza și triumful culturii românești (vezi, în acest sens, discursul pro domo al lui Eugen Simion, Laudă criticului român, Editura Academiei, București, 2006). Pe drept cuvînt, G. Călinescu (Principii de estetică, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 89-90) arată că, de fapt, criticii români, fiind lipsiți de cultura filozofică necesară și de cunoașterea altor literaturi la care să poată face raportări valorice, nu fac decît să laude fără discernămînt pro-ducții literare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
erau aproape în permanență, iar membrii se tratau între ei cu cea mai mare familiaritate”. Era „...o dezordine plăcută și spirituală...fiecare vorbia ce-i plăcea și tonul dogmatic nu era uzat decât în discuțiile și chestiile de critică și estetică, încolo libertate completă... Sub forma ușoară și glumeață se spuneau lucruri foarte serioase și nu știu dacă a existat în țară vreo societate literară cu un fond mai serios”. În timp ce vorbim despre toate acestea, nu se poate să nu ne
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italianăă și la literatură (clasică și romantică); 4 Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie; 5
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italianăă și la literatură (clasică și romantică); 4 Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie; 5 Temperamentele; 6 Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni și stahii; 7 Memoria și fantezia; 8 Voința și caracterul; 9 Voința și inteligența,talentul și geniul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
teoretic al lui Radu Stanca din 1960, Tra gedia și modalitatea ei scenică în perspectiva actualității , oferă însă o serie de lămuriri referitoare la felul cum înțelegea autorul modernizarea unui gen literar consacrat de antici. Spre deosebire de Tudor Vianu, care, în Estetica sa din 1934, înscria tragedia între speciile desuete, alături de epopee, epistolă didactică sau satiră, Radu Stanca este convins de vitalitatea acestei forme dramatice. Din punctul lui de vedere, după epoca întunecată a celui de- al doilea război mondial, oamenii de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în 1925 va fi transferat de la Weimar la Dessau. În această instituție care ține de Academia de Arte Frumoase și în același timp de Școala de Arte și Meserii, Gropius și succesorul său Mies van der Rohe predau o nouă estetică bazată pe o serie de principii revoluționare pentru epoca respectivă: funcționalism dorim, scrie Gropius, "o arhitectură care să-și definească singură în mod funcțional esența și scopul, într-o îngrămădire de mase arhitecturale care să renunțe la tot ceea ce nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]