6,274 matches
-
zburare Strivesc durerile șoptit, în șoapte. Iubesc nemărginit, iubesc! Aripi răsar și apoi zbor Și știu trăiri să retrăiesc Mă definesc grăbit, ușor. DESPĂRȚIRE Îmi scot la licitație singurătatea Și las toată durerea azi să plece Nu îmi doresc nicicum Eternitatea Pe lângă mine doar secunda trece. Îmi amintesc de tot și toate Și n-am să uit nimic din ce n-a fost Și vreau să știu dacă se poate Și dacă toate-s în zadar sau au un rostă Îmi
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Diagoras, purtat de cei doi fii, apleacă fruntea cu două coroane și, fără să urce în Olimp, rămâne nemuritor. Asemănătoare cu siluetele gloriei de altădată statuile învie imaginea gloriei primite de familia atletului și transformă clipa victoriei de atunci în eternitate de bronz. Pelerinii de acum aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru ani, în o perioadă de pace și întrecere
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
mai scurte decît noaptea, dar familiei i se par la fel de lungi, căci noaptea ea nu are conștiința timpului: fie că a dormit o oră sau zece, un om nu știe, cînd se trezește, cît timp a trecut: un minut, o eternitate? Cît despre grupuri, viața lor se întrerupe înainte de căderea nopții și se reia cu mult după zori. Dacă această întrerupere este mai lungă, ea este totuși de altă natură decît alte opriri care se produc în viața acelorași grupuri în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și ca istoricitate socială a timpului gîndirii. Momentului de optimist raționalist, prelungire a luptei dintre 1935 și 1938 pentru lege și cauză, îi urmează anii întunecați 1941-1943, cînd ontologia timpului va confirma o teorie metafizică anterioară (pur ecou leibnizian), privind eternitatea memoriei colective. Dubla natură a timpului permite atît demonstrarea superiorității memoriei colective asupra istoriei cît și propunerea unei alte soluții decît știința și metalimbajul pentru a unifica pluralitatea memoriilor colective; soluția este că această unificare este imposibilă, deoarece instanța ultimă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în Cadrele, memoria unui grup: instanța ultimă este timpul social pe care se întemeiază o memorie. Fiecare timp social este unic, fiecare timp social este etern, fiecare timp social este autonom și nu se intersectează niciodată cu alte timpuri sociale. Eternitatea timpului social răspunde la o cerință a anilor 1941-1944 (anii întunecați), răspunde unui climat tragic: timpul va deveni noul centru al memoriei colective. Desigur, în capitolul "Memoria colectivă și timpul" putem găsi o continuitate cu "Memoria colectivă la muzicieni", pentru că
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Memoria colectivă, ajungînd de la o memorie psihologică la o memorie culturală. Evoluția de sens a curentului de memorie marchează evoluția gîndirii lui Halbwachs: curentul de memorie oscilează între o reinterpretare a inconștientului bergsonian (sau chiar a celui freudian) și afirmarea eternității memoriei. Primul text lung pe care-l inserăm ca text omis și nebifat de Halbwachs (adică un text pentru a cărui utilizare Halbwachs pare să ezite) este cel în care Halbwachs neagă inconștientul și mecanismul acestuia de asociere a ideilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
curentul de memorie culturală apare mai ales din capitolul 4 ("Memoria colectivă și timpul"); memoria colectivă eternă este în centrul preocupărilor lui Halbwachs și al sensului pe care vrea să-l dea Memoriei colective prin mitul călătorului singuratic prin Londra. Eternitatea memoriei culturale nu este eternitatea unui fapt, ci a unei valori virtuale. Memoriile culturale virtuale sînt asemenea modului în care omul dispune de libertatea sa; sin-guraticul din Londra reactualizează o familiaritate cu memoria culturală pe care o alege în funcție de prezent
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai ales din capitolul 4 ("Memoria colectivă și timpul"); memoria colectivă eternă este în centrul preocupărilor lui Halbwachs și al sensului pe care vrea să-l dea Memoriei colective prin mitul călătorului singuratic prin Londra. Eternitatea memoriei culturale nu este eternitatea unui fapt, ci a unei valori virtuale. Memoriile culturale virtuale sînt asemenea modului în care omul dispune de libertatea sa; sin-guraticul din Londra reactualizează o familiaritate cu memoria culturală pe care o alege în funcție de prezent; prezentul său londonez înseamnă, pur
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prietenilor. Halbwachs merge pînă la capătul acestui gînd și propune un simbol al speranței: dacă mîine alți oameni s-ar integra acestui sens împărțit pe care-l păstrează în memorie, ar fi ca și cum grupul ar renaște. Itinerarul este deci clar: eternitatea timpului social a făcut posibilă actualizarea lui într-un grup (cel al cuplului Halbwachs sau al amicilor săi politici). Dacă totalitatea acestor moduri de a simți și a evalua, adică memoria culturală, subzistă, în viitor va fi posibilă renașterea unei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ar fi foarte dificil să determinăm ce ar trebui să țină de un plan sau altul, însă acest lucru ar denatura complet un asemenea text, care definește clar un spațiu temporal "în afara timpului". Nu acel spațiu temporal "în afara timpului" specific eternității, ci al unei conștiințe care se raportează la un trecut care îi aparține și ei și altei entități, un trecut direct accesibil și, în același timp, aparținând unei lumi străine. De altfel, autorul precizează și felul în care trebuie primit
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ea, de regulă, direct la pensie. Nimeni nu poate fi tânăr la infinit, după cum nu poate trăi la infinit. Bătrânețea nu-i o bucurie, mai ales dacă ești și bolnav. În veșnic nu se poate trăi decât înscriindu-te în eternitatea valorilor spirituale ale umanității, prin ceea ce ai creat și ai lăsat posterității. Omul, nu numai cel de astăzi, ci al tuturor vremurilor, venind din infinit și mergând în infinit, caută să-și prelungească viața în curgerea unidirecțională a existenței sale
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
altui coleg de detenție, Al. O. Teodoreanu. 1988. La sfârșitul anului apare la Editura Eminescu ultima sa carte antumă Prin alții spre sine. Eseuri vechi și noi, carte pentru care îi ceruse o prefață lui Constantin Noica, trecut însă în eternitate în 1987. 1989. La 29 martie se stinge din viață într-un spital din Baia Mare, cu doar câteva luni înainte de a împlini 77 de ani. 1991. La Editura Dacia în Colecția Remember apare cea mai citită carte a ultimului deceniu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
însă mecanică, neradiantă, nemultiplicatoare de sensuri a unei fracțiuni de timp și de viață). Arta în concepția aceasta nesuperficială, neartificioasă, necopilăroasă, neartizanală, prefigurează, înaintea sufletului din stare de întrupare la stadiul de spirit (duh, pneuma), prefacerea evanescenței (clipei, duratei) în eternitate și, imuabil, saltul în limbaj sartrian de la verbele a face și a avea la teribilul (paradisiacul ori drăcescul) verb a fi. Limita, moartea, definitul, strânsura sunt astfel depășite"17. În același loc Steinhardt mai spune:,,Eminescu poet specialist (locuțiune oribilă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
-l aștepte. Urmărindu-l din mașina îl zărește intrând într-o capelă, ceea ce consideră el a fi "un motiv în plus să rămân unde eram". Numai că harul se revarsă din nou, astfel că după trei-patru minute (ce păreau o eternitate) el își urmează prietenul în capelă, îl caută din privire, pentru ca mai apoi "nu știu de ce se fixează pe a doua lumânare, care ardea în stânga crucii. Nu prima, nici a treia, a doua. Și atunci se declanșează, brusc, seria de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cei mai însemnați gânditori de dreapta într-o Franță profund secularizată, întreaga sa activitate publicistică fiind o pledoarie pentru valorile creștine, ca reacție demnă la secularismul occidental, o reacție ce-și trage seva din iubirea creștină. "Iubire, ca să te povestesc, eternitatea însăși ar fi prea scurtă". Capitolul IX Răspunsuri-eseu despre Dumnezeu După ce în capitolul anterior am avut în vedere lucrarea lui André Frossard, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, în această secțiune a lucrării vom aborda o altă carte a academicianului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ia cina împreună, nu înainte de a intra într-o capelă pentru a se ruga. André nu îndreaptă confuzia pentru a nu-și indispune prietenul, dar nici nu acceptă să-l însoțească în capelă. Totuși, după trei-patru minute (ce păruse o eternitate) el intră în capelă pentru a-și chema prietenul, numai că privirea sa "nu știu de ce se fixează pe a doua lumânare, ce ardea în stânga crucii. Nu prima, nici a treia, a doua. Și atunci se declanșează brusc, seria de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
e complementară iubirii ("a crede în iubire") ca o caracteristică a spațiului creștin apusean. Din acest punct de vedere Frossard e mai aproape de Wurmbrand. Nu întâmplător volumul Dumnezeu există, eu L-am întâlnit se încheie astfel: "Iubire, ca să te povestesc, eternitatea însăși ar fi prea scurtă". Așa cum am arătat câteva rânduri mai sus și în cazul Pastorului Richard Wurmbrand, credința e asumată tot din perspectiva paradigmei creștinismului apusean. Credința e astfel un reflex al dragostei. Imediat după eliberarea sa din prima
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
it, România” Activitate: “ Curățenie în toată țara într-o singură zi” 53 · “Invitație la sănătate” Activitatea:”Implică-te și tu” · “Anotimpurile bucuriei” · “Adolescent ca tine sunt și eu”! Activitatea: “Tradiții și obiceiuri românești de iarnă; “Scrisoare lui Mihai Eminescu”; “Eminescu eternitatea unui geniu” Alte activități desfășurate: -‘’Holocaustul între memorie și uitare’’ “Târg de amintiri” “Dreptul la educație creștină” Grupul Școlar Industrial „Ion Bănescu”este o școală care a ieșit din rutina unui proces educațional tradițional, care a dorit și a reușit
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Împotriva cosmopolitismului și obiectivismului burghez în științele sociale, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1949. Tismăneanu Vladimir, Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?, în http://www.contributors.ro/cultura/un-posedat-ideologic-cine-a-fost-mihail-roller/ (accesat la 25 ianuarie 2015). Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005. Tismăneanu Vladimir, Arheologia terorii, Editura ALLFA, București, 1998. Țugui Pavel, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PCR, Editura Ion
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (1941-1953), Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012. Smirnova N.D., Istoria Albanii v XX veke, Nauka, Moscova, 2003. Stalin I.V., Socinenia, vol. 16, Izd. "Pisatel", Moscova. Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eternitate, O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005. Torkunov A.V., Zagadocinaia voina: Koreiskii konflikt 1950-1953 godov, Moscova, ROSSPEN, 2000. Vasile Cristian, Literatura și artele în România comunistă, 1948-1953, Editura Humanitas, București, 2010. Demiterea lui Eugen Barbu de la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în faptul că, în acțiunea de confruntare a fostului aliat german al României și de continuare a războiului pe frontul de vest, comuniștii jucaseră un rol modest, armata fiind cea care a suportat costurile acestei întoarceri "strategice". În Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Vladimir Tismăneanu realiza o judicioasă analiză a facțiunilor mișcării comuniste în momentul de grație 23 august 1944. Unul dintre grupurile cu lideri extremi de importanți, printre care viitorul conducător al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Gaultier Jules, Bovarismul, traducere de Ani Bobocea, Editura Institutul European, Iași, 1993. Macé Marielle, Façons de lire, manières d'être, Éditions Gallimard, Paris, 2011. Negrici Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației Pro, București, 2003. Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu, postfață de Mircea Mihăieș, Editura Polirom, Iași, 2005. Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu 1 (Rehabilitation of Confession. Lucidity Practices of Ion D.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lucru: caracterul (s.a.); iată că limba nu-l iartă, l-a pus la cazne, ca un Sisif al inculturii, adună și măsluie milioane de fișe, iar romanele, toate, sunt niște schime de hipercultură și rafinament, kitsch-uri balcanice, aliș-velișuri cu eternitatea..."24; "D.R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cătănuș, "Regimul comunist din România și problema intelectualității, 1956-1965", în Intelectuali români în arhivele comunismului..., pp. 54-55; Dorin Liviu Bâftoi, Așa s-a născut omul nou. În România anilor '50, Editura Compania, București, 2012, pp. 432-436; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 185-188. 16 Atmosfera înghețului ideologic redată de Paul Cornea, fost director general în Ministerul Culturii (1953-1965), în volumul de interviuri Ce a fost - cum a fost, Paul Cornea de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Politic Executiv, în 1981, la Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile, Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului, Editura Humanitas, București, 2008, p. 56. Portretul lui Virgil Trofin la Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Editura ALLFA, București, 1998, pp. 119-124; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate..., p. 246. 67 Textul integral al scrisorii în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 78/1982, ff. 136-140. 68 Ibidem, dosar 94/1983, ff. 27-28. 69 Ibidem, dosar 101/1986, f. 6. 70 "Raport cu privire la lucrările social-politice, științifice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]