5,331 matches
-
dezvoltarea de organisme aeriene erecte de talie mare, acumulând polimeri stabili. Aceștia constituie mai mult de jumătate, uneori până la două treimi din biomasa elaborată la suprafața globului În fiecare an. Acesta este un cost energetic considerabil, astfel Încât nu este deloc exagerat dacă spunem că această celulă este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, a căror origine este În plastidă și rezultatul În perete. Tocmai În proprietățile și cooperarea acestui complex ternar - plastidă-perete-vacuolă - rezidă originalitatea vegetală . 1. Strategii evolutive la nivel
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Baudrillard (dar doar din perioada luată în atenție, după care discuțiile sunt mult mai nuanțate). Și după 1980 a continuat această diviziune a discursurilor referitoare la postmodernism, între conservatorii care deplâng noile condiții social-culturale și avangardiștii care le celebrează, uneori exagerându-le importanța. Ceea ce este important de menționat în acest context este diferența dintre întrebuințarea unui cuvânt și teoretizarea lui, dintre termen și concept. Astfel, Steven Connor este extrem de explicit în acest sens atunci când afirmă că "deși termenul de "postmodernism" a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Connor apreciază teoriile baudrillardiene, afirmând că "super teoreticianul acestei încercuiri a teoriei, scriitorul al cărui spirit plutește obsesiv asupra studiilor despre filmul și creațiile T.V. și video postmoderne, este Jean Baudrillard"525, David Lyon sau Zygmunt Bauman consideră că Baudrillard exagerează ducând teza hiperrealității și a simulării la o pierdere generalizată a sensului sau ajungând la concluzii de genul celei conform căreia războiul din Golf nu a avut niciodată loc. Aceste reflecții l-au determinat pe Lyon să-și exprime scepticismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
actual, racordat la schimbările din societate, determinând în mare parte efectul de viteză și de "frenezie" atribuit lucrărilor sale. 7.3. Oublier Baudrillard? Prin subiectele și modalitățile discursive utilizate, lucrările lui Jean Baudrillard se înscriu în cadrul postmodernismului și, fără a exagera dimensiunile schimbărilor înregistrate la nivelul scriiturii, textele sale susțin caracteristicile generale ale acestei mișcări. Ca în toate teoriile postmoderne, Baudrillard interoghează problema limbajului, a realității și subiectului pe care le pune în corelație cu schimbările importante care au avut loc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au transformat într-un om postmodern. Deși textele sale au atras multe critici, unele dintre ele foarte bine argumentate, s-ar părea că și acest context îl instituie ca aparținând actualității: într-o perioadă în care trebuie să supralicitezi, să exagerezi unele afirmații pentru a putea atrage atenția asupra unui conținut, vocea filosofului francez a fost una dintre cele cărora i s-a răspuns, sub diverse forme. Intuițiile sale, în special în domeniul media, au constituit puncte de reper pentru teoreticienii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
probabil este renumitul notar Giovanni din Campania, cel care a scris - după spusele lui Bernard din Bessa - o biografie a Sfântului Francisc care începe prin cuvintele „Quasi stella matutina” (Ca luceafărul dimineții). În primul fragment redat aici, autorul, cu siguranță, exagerează rolul lui Ugolino în întemeierea și organizarea Ordinului Clariselor și a Ordinului Secular al Pocăinței, pentru care va fi nevoie să se rectifice afirmațiile sale chiar prin cuvintele lui Grigore al IX-lea. Ultima parte a fragmentului nu prea pare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pare, puțini manageri. Îmi amintesc de un participant la un seminar care mi-a spus recent că ar renunța bucuros la o mărire de salariu dacă ar primi În schimb, măcar uneori, câte o bătaie prietenoasă pe umăr. Și nu exagera deloc. Mulți manageri Își caută scuze pentru așa ceva, spunând căabilitatea de a Încuraja este un har. Îmi amintesc că Îi Împărtășeam unui președinte niște aprecieri generale, În urma unei ședințe pe care am avut-o cu personalul său. „Grupul”, i-am
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este mai frustrant decât să oferi informații cuiva care pare distrat sau neinteresat. A fi atent Înseamnă a-i oferi celeilalte persoane toată concentrarea ta ca răsplată pentru timpul pe care ți l-a acordat. 7. Luați notițe (dar nu exagerați). O veche zicătoare spune că notițele sumare fac mai mult decât o memorie de elefant! Recomand să vă luați În buzunar cartonașe (de dimensiunile 7 cm × 12 cm) la fiecare ședință de asociație sau de club la care participați. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
adus pe dată aminte de o altă ședință managerială la care participasem cu câteva luni Înainte. Pentru a mă familiariza cu firma lor, clientul meu mă rugase să-i observ echipa de ingineri „În acțiune”. Ședința a fost, fără să exagerez, o adevărată revelație. În loc să Înceapă cu prezentarea formală a ordinii de zi, ea a debutat cu o problemă scrisă la repezeală pe o tablă albă. A urmat o dezbatere Încinsă În legătură cu cea mai bună modalitate de a rezolva chestiunea pusă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
clienții: „Ce părere aveți despre așa ceva?”. Convins de succesul pe care urmau să-l aibă aceste produse, am pus pliantul de prezentare chiar la intrarea În magazin (să stimulez vânzările și mai mult). Popularitatea lui Fert-O-Matic a fost, fără a exagera, absolut sub așteptări. Nu numai că nu s-a vândut, ci a devenit și subiect de glumă („Hei, Mark, ai cumva un Ciocan-O-Matic?”). La nouă luni după ce le pusesem În vânzare, mai aveam 22 de bucăți din cele 24 de la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Grozav”, m-am gândit, „acum când să mai găsesc timp să o parcurg și pe asta?”. Secțiunea care se ocupa de gestionarea timpului nu era programată decât la jumătatea cursului, așa Încât lucrarea lui Lakein a fost aruncată deoparte. Fără să exagerez, trebuie să spun că primul semestru a fost cumplit de agitat. Nimeni nu mai preda cinci seri pe săptămână ca mine și În același timp munceam din răsputeri să-mi fac o firmă de consultanță și training. Mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lui Tiberiu (Caesar cum Caesare), precum și cele ale Liviei. Este o ocazie bună pentru Ovidiu, pentru a ridica în slăvi, cu elogii deosebite, membrii casei imperiale. Nu se simte însă nici o sinceritate, nici o emoție caldă în spatele cuvintelor false ale exaltării exagerate 275. Mai mult, e de-a dreptul evident și scontat scopul pe care-l are în vedere poetul printr-o astfel de atitudine adulatorie: și anume să obțină iertarea de la înalta autoritate a momentului. "Iartă și suspendă loviturile îndreptățite ale
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Cornelius își manifestă admirația și simpatia față de Cicero, chiar dacă imprecațiile îl vizau numai pe Antoniu, nu atingi memoria unui triumvir fără să riști să trezești susceptibilitatea lui Octavian devenit Augustus. Cornelius avea, cu siguranță, mult curaj, chiar dacă nu trebuie să exagerăm meritele sale în această privoință, "deoarece moartea lui Cicero constituia o temă obișnuită pentru oratori și pentru discipolii lor, iar Augustus nu s-a deranjat să-i pedepsească pe cei care, cu această ocazie, îi criticau trecutul". Însă nu putem
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pas de cea mai crasă imoralitate -. Vina poetului este răstălmăcită, devenind în ochii celor care cunosc adevărul Fabiei, nici mai mult nici mai puțin decât un locus tituli. Se poate gândi e drept că, pentru a-și încuraja soția, poetul exagerează, anticipând laudele (En patet in laude sarea lata tuas) pentru ceea ce va face ea ca să-l salveze pe Ovidiu, dar nu se poate nega sub nicio formă că expresia "soarta noastră îți oferă un titlu de glorie" e cel puțin
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ceva infam, cum era fără îndoială (cel puțin pentru contemporanii mai iluminați decât sulmonezul), să o faci pe "mediatorul adulterului" chiar dacă e pentru nepoata împăratului și al său amant. Ovidiu nu numai că nu se rușinează de asta, dar îi exagerează valoarea, incitându-i și pe prietenii mai apropiați și, în primul rând, pe soție să facă la fel. Cu alte cuvinte, datorită exilului său (și implicit pentru cauza care a dus la acesta), Ovidiu se consideră un adevărat erou, la
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
început -, că întoarcerea libertății antice ar trebui să se întâmple prin intermediul său. Și în viața reală existau interferențe, dar și diferențe sensibile: în ciuda aspectului său de "jovialitate", care apare la Horațiu, Paulus rămâne întotdeauna nobilis et decens (Horațiu) în timp ce Ovidiu exagerează și aici, devenind de-a dreptul, potrivit propriei sale confesiuni "doctor în adultere". Augustus, cu aproape douăzeci de ani mai în vârstă, demonstrează o mai mare seriozitate și implicare în privința comportării publice și private ale unuia și ale celuilalt. Se
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
interpretări echivoce nu trebuie admise cu inima ușoară. Dar, din moment ce, în atâtea alte cazuri Ovidiu își manifestă adevăratele sale (re)sentimente față de Augustus și glorifică casa Fabia și, din moment ce formularea echivocă este evidentă, măcar în unele cazuri, credem că nu exagerăm când considerăm și formulările de mai sus ca inconcludente și de o echivocitate incontestabilă. Aceste formulări întăresc în mod evident, aș spune, epigrafic, adevărata stare de suflet a lui Ovidiu față de Augustus și față de Paulus Fabius Maximus, înainte și după
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
spus-o, poetul trebuie să fi fost perfect conștient de acest lucru, într-atât încât exclamă: "o, de n-aș fi avut un rol atât de mare în a-i fi provocat moartea!" (Nec fuero tanti!). Adevărul este că Ovidiu exagerează atunci când consideră că moartea lui Paulus a fost provocată de intervențiile acestuia pe lângă Augustus, la rugămintea sa, pentru a-i obține un loc mai bun de exil. Profunda durere exprimată de Ovidiu la moartea lui Paulus își găsește explicația doar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fie pentru că suntem în fața unor situații în care reacționăm așa cum știm și noi de la părinții noștri, neânsemnând neapărat că este mai bine, încât sufocam copiii cu atât de multe restricții. În fața unora dintre ele mai cedam, dându-ne seama că exageram și că trebuie și copilul să fie lăsat mai liber, să descopere lumea în care a venit. Însă, așa se creează compromisul, iar copilul nu are capacitatea de a discerne de care NU al părintelui chiar trebuie să asculte și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]
-
De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale, voluntare sau involuntare: -solicitări funcționale ocazionale, voluntare profesionale cum ar fi suflatul în instrumente muzicale, sticlăria; -solicitări funcționale ocazionale involuntare, inclusiv cu semnificație patologică: tușea, strănutul, contactul interarcadic exagerat în durere; -solicitări parafuncționale mai mult sau mai puțin conștiente, dar cu efect sigur patologic, disfuncțional asupra structurilor proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
imposibile pe altă cale. Ea poate zdruncina logica și poate impune o ordine nouă În univers: aceea a imaginației. Comparația și celelalte figuri ale vechii retorici confirmă (și, la poeții buni, adîncește) ceea ce deja există În planul realului. Nu este exagerat a spune că, Îndată ce metafora trece pe primul plan, Începe o nouă vîrstă a liricii. Iancu este printr-o parte importantă a sensibilității și culturii lui un poet de veche mentalitate. Sentimentul nou se manifestă la el prin deschiderea discursului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel nalt”, Gorow și Zablatovski...). Strălucirea personalității este completată de strălucirea armurii. Alecsandri exagerează aceste semne exterioare ale trufiei pentru a pune, prin contrast, În valoare eroismul simplu al taberei românești. Eminescu nu procedează altfel În același fel În Scrisoarea a III-a. Urmează al doilea termen al ecuației (Țara În picioare), apoi poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
să zburde în voie și oferind în dar scriitorilor o nouă viață, de "personaje" fictive, evident, într-o altă "istorie". Nu degeaba a și fost criticată în epocă portretistica practicată de Lovinescu, reproșându-i-se că nu respectă "adevărul", că exagerează și simplifică totodată, caricatural, că trădează o înclinație lipsită de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
amicul Raicu asupra legăturilor dubioase dintre dactilografă și directorul Alexiu, Bizu e prea tulburat pentru a intra deja la idei și cere fetei, după episodul dezvirginării, câteva zile de reculegere. Comparând, retrospectiv, comportamentul celor două femei (Diana și Silvia), inginerul exagerează iar, în spiritul concepției sale maniheiste, și ajunge la concluzia necesității unei hermeneutici în răspăr, cu semn negativ, singura capabilă, după credința lui, să descifreze adecvat semnele lumii. Luând drept adevăr ceea ce nu era decât aparență, Bizu se înșelase amarnic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]