5,295 matches
-
proiecte ale inițiativei publice sau private, primarii se arătau înclinați mai curând să modifice procedurile de planificare decât să le respecte. Ei au ajuns să dicteze reguli de urbanism, să controleze aplicarea lor, chiar să le schimbe după propria voință. Flexibilitatea documentelor de urbanism este un simptom a ceea ce Jean-Paul Lacaze 338 numea "o tendință generală de "deplanificare"3". Să precizăm că acest fenomen este mai pregnant în comunele mici, unde alesul este mai expus presiunii proprietarilor-alegători, în marile orașe el
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este mai expus presiunii proprietarilor-alegători, în marile orașe el temându-se de delict în cazul încălcării planificării urbane. Dincolo de eventuala tendință a aleșilor de a se comporta arbitrar, planificarea apare ca un corolar al falimentului gândirii funcționaliste în urbanism. Această flexibilitate a regulilor de urbanism putea fi oare evitată, de vreme ce documentele de planificare se bazau pe o filosofie a zonării perimată? Descentralizarea competențelor în materie de urbanism nu a fost urmată de adaptarea necesară a uneltelor planificării spațiale și de înstăpânirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vă lovească un fluturaș în ceafă decât în ochi! Capitolul 3. ASPECTE FIZIOLOGICE ALE JOCULUI Studii asupra calităților fizice necesare jocului de badmintonului arata că un jucător de badminton trebuie să aibă un anumit nivel de forță, putere, rezistență și flexibilitate . Ele mai arată de asemenea că cele mai importante componente ale condiției fizice în jocul de badminton sunt capacitatea aerobă si cea anaerobă ale jucătorului deoarece jocul solicită mult din punct de vedere fizic. 3.1. Forța musculară Forța musculară
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Cardio Respiratorii Puține sau deloc Muscular brut creșterea masei musculare creșterea puterii Celular creșterea depozitelor de ATP, CP, glicogen creșterea nivelelor de toleranță la lactat Altele scăderea nivelului de grăsimi din corp îmbunătățirea performanței o stare mentală pozitivă 3.6. Flexibilitatea Exemple de teste de flexibilitate sunt Testul Eurofit, teste de flexibilitate gradata și măsurători goniometrice. 3.7. Compoziția corpului În badminton, compoziția corpului se refera la proporțiile față de greutate a grăsimii din corp si a masei musculare fără grăsime. 3
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Muscular brut creșterea masei musculare creșterea puterii Celular creșterea depozitelor de ATP, CP, glicogen creșterea nivelelor de toleranță la lactat Altele scăderea nivelului de grăsimi din corp îmbunătățirea performanței o stare mentală pozitivă 3.6. Flexibilitatea Exemple de teste de flexibilitate sunt Testul Eurofit, teste de flexibilitate gradata și măsurători goniometrice. 3.7. Compoziția corpului În badminton, compoziția corpului se refera la proporțiile față de greutate a grăsimii din corp si a masei musculare fără grăsime. 3.8. Antropometria Antropometria este dată
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
puterii Celular creșterea depozitelor de ATP, CP, glicogen creșterea nivelelor de toleranță la lactat Altele scăderea nivelului de grăsimi din corp îmbunătățirea performanței o stare mentală pozitivă 3.6. Flexibilitatea Exemple de teste de flexibilitate sunt Testul Eurofit, teste de flexibilitate gradata și măsurători goniometrice. 3.7. Compoziția corpului În badminton, compoziția corpului se refera la proporțiile față de greutate a grăsimii din corp si a masei musculare fără grăsime. 3.8. Antropometria Antropometria este dată de măsurarea dimensiunilor incluzând înălțimea, greutatea
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
voi. Fața rachetei va fi perpendiculară față de podea. Puneți mâna de joc pe mâner ca și când ați da mâna cu ea. Va fi o forma de V între degetul mare și arătător. Mânerul rachetei va sta lejer între degete pentru o flexibilitate mai mare. Puteți încerca să scurtați priza și să o plasați mai aproape de mâner pentru a spori controlul și acuratețea la serviciu sau când loviți din partea din față sau de mijloc a terenului. 4.4.2. Priza backhand Această priză
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
de joc, punctele forte și pe cele slabe, apoi se racordează racheta. Nu exista un tip de racordare a rachetei comună pentru toți jucătorii. 8.4. Încălțămintea de Badminton O încălțăminte buna pentru badminton trebuie sa asigure priză, protecție și flexibilitate părții din față a piciorului. Trebuie evitată încălțămintea de alergare pentru a juca badminton. Aceasta are tălpile mai groase și nu au stabilitatea necesară pentru badminton. Daca se dorește ca încălțămintea să aibă o priză bună atunci trebuie purtată numai
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
și personalitatea individului și este, în același timp, una din cele mai complexe dimensiuni ale personalității. Înțelegerea complexității creativității a determinat o serie de autori să descrie caracteristicile personalității creatoare: - J. P. Guilford distinge următoarele caracteristici ale personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate față de probleme, capacitate de redefinire; - Lowenfeld stabilește, de asemenea, următoarele trăsături: sensibilitatea față de probleme, sensibilitatea față de fenomenele din mediu, identificarea cu problemele altor persoane și societăți, variabilitatea ideilor, capacitatea rapidă de adaptare la orice situație, originalitatea; - C.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele două forme esențiale ale creativității există și asemănări, în ceea ce privește unele aptitudini, dar și în privința dimensiunilor nonintelectuale. Aptitudinile solicitate de ambele forme ale creativității sunt: fluiditatea, flexibilitatea, sensibilitatea față de probleme, capacitatea de redefinire și de evaluare. Trăsăturile de personalitate, dimensiunile nonintelectuale implicate în știință și artă sunt: curiozitate epistemică, pasiune, productivitate, evantai larg de interese, nonconformism, independență și inițiativă, capacitatea de asumare a riscului, interesul pentru complexitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
1. Creativitatea literară presupune reflectarea unui fragment din existență și de aceea, scriitorul trebuie să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
senzorio-motrice: spirit de observație deosebit, o bună mobilitate; - abilitățile intelectuale: inteligență și imaginație bogată, memorie bună; - registru afectiv larg, util pentru inducerea unor emoții, dar și pentru a le produce la alții; - trăsăturile de personalitate relevante: niveluri ridicate la neuroticism, flexibilitate, tensiune ergică, expansivitate. Metode de psihodiagnoză a creativității la copil În psihodiagnoza creativității la copil sunt folosite cel mai frecvent următoarele metode: 1. Analiza produselor activității: presupune aprecierea atât a produselor realizate de elevi la solicitarea școlii, cât și cele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pentru testul verbal; - 30 de minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii (Minulescu, 2003): 1. fluiditate (Fl), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei; 2. flexibilitate (Fx), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce răspunsuri foarte variate, ce țin de domenii diferite; 3. originalitate (O), considerată ca aptitudinea de a produce idei îndepărtate de ceea ce este comun, evident, banal, aspecte deja stabilite; 4. elaborare (El
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în toate testele verbale și testele figurative 2, 3. Fx în testele verbale 1-5 și testele figurative 2, 3. O pentru toate probele; El pentru testele figurative. Bateria care evaluează forma figurală a creativității, în afara factorilor de mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cu timp nelimitat trebuie să fie echilibrat. Cotarea rezultatelor: Scorurile calculate pentru testele de creativitate sunt: 4.1. scorul de fluiditate (al cantității): se stabilește după numărul total de răspunsuri date de subiect la proba respectivă; 4.2. scorul de flexibilitate (al varietății): se referă la numărul de categorii în care pot fi încadrate răspunsurile date la un test (în totalitate); 4.3. scorul de originalitate (al calității): originalitatea poate fi definită în trei moduri (Beaudot, 1969): - capacitatea de a da
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
răspunsurilor, ingeniozitate care trebuie apreciată de către 3 persoane, care parcurg întregul ansamblu de răspunsuri, acordând pentru fiecare răspuns un anumit indice de ingeniozitate, pe baza căruia se stabilește un scor total de originalitate pentru subiect. La cele trei scoruri (fluiditate, flexibilitate, originalitate) se adaugă și scoruri intermediare, care să le cupleze două câte două, până la epuizarea tuturor combinațiilor posibile. Interpretarea calitativă a datelor obținute presupune corelarea rezultatelor la toate metodele, nu doar prin teste. Problema validării Validarea se poate realiza în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
științifică. Între primele două orientări putem înscrie contribuția lui J. P. Guilford, prin modelul său tridimensional asupra intelectului, care permite posibilități variate de abordare a creativității, considerată a fi dependentă de operarea divergentă, care, la rândul ei, este influențată de flexibilitate, fluiditate, originalitate, elaborare, dintre care originalitatea are un rol esențial, dar nu sunt ignorați nici factorii nonintelectuali și cei socio-economici. În continuare, voi aminti unele cercetări efectuate de Getzels și Jackson, care au vizat chiar relația inteligență - creativitate, și în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și Lowenfeld, între 1958 și 1959, au observat aceiași factori esențiali ai creativității, atât pentru știință, cât și pentru artă (M. Bejat, 1981): 1. sensibilitatea față de probleme și față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența sau asociativitatea gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8. organizarea coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de a produce idei și imagini noi, de a găsi soluții noi, ea fiind condiționată de flexibilitate și facilitată de fluență. Evident că factorii intelectuali nu acționează izolat, ci în interdependență cu trebuințele, aptitudinile speciale, trăsăturile de personalitate. 2. Aptitudinile speciale Se știe că putem distinge fațete, forme ale inteligenței, precum și aptitudini cognitive speciale. Astfel, Mc Kinnon
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
respectiv măsurarea factorilor, abilități sau trăsături de personalitate, care intervin în procesul creativ în funcție deseori și de orientarea și modelul original al autorului. Astfel, de exemplu, au creat teste de creativitate: E. P. Torrance, care evaluează ca abilități factoriale fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea; Guilford, care măsoară facilitatea sau fluiditatea cuvintelor, ideilor, asocierilor, expresiilor, flexibilitatea, elaborarea și originalitatea ca factori ai gândirii divergente în cadrul modelului tridimensional al intelectului, iar autori precum Osborne și Gordon studiază dinamica creativității de grup; Gordon, care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
funcție deseori și de orientarea și modelul original al autorului. Astfel, de exemplu, au creat teste de creativitate: E. P. Torrance, care evaluează ca abilități factoriale fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea; Guilford, care măsoară facilitatea sau fluiditatea cuvintelor, ideilor, asocierilor, expresiilor, flexibilitatea, elaborarea și originalitatea ca factori ai gândirii divergente în cadrul modelului tridimensional al intelectului, iar autori precum Osborne și Gordon studiază dinamica creativității de grup; Gordon, care pune la punct grupele creative, denumite grupe de sinectică, selecționând participanții pe baza a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
verbal; 30 minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii: Fl. (fluiditate), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei (1 punct pentru fiecare răspuns pertinent); Fx. (flexibilitate), considerată ca abilitate de a produce răspunsuri foarte variate, ce țin de domenii diferite; număr de categorii diferite de răspuns; O. (originalitate), considerată ca aptitudinea de a produce idei îndepărtate de ceea ce este comun, evident, banal, aspecte deja stabilite; El
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sisteme simbolice: teste de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele). Teste de utilizări schimbate: aptitudinea de producere divergentă în clase semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă, iar răspunsurile originale pot fi cotate pentru factorul 0; Teste de embleme: liste de meserii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pentru povești scurte); teste de producere de simboluri (pentru fraze simple); teste de forme ascunse (a găsi liniile ascunse în obiecte mai mari); teste de figuri (a percepe o figură simplă într-o figură complexă); aceste teste sunt cotate ca flexibilitate figurativă adaptativă. Supradotarea și creativitatea 1. Definirea supradotării Supradotarea desemnează o manifestare umană cu multiple fațete, având ca element dominant performanțele excepționale și este consecința îmbinării unor capacități intelectuale și aptitudini cu anumite trăsături de personalitate. Definirea supradotării a fost
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]