5,138 matches
-
leur rapport à ce qu'on entend par un poème. " C'est nous qui soulignons. 716 V. Efim Etkind, Un Art en crise: essai de poétique de la traduction poétique, op. cît., p. 17. C'est nous qui soulignons. 717 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 188 : " toute traduction qui ne vise (et n'atteint donc) que le sens, l'énoncé, est déjà une adaptation. Adaptation du contenu empirique du langage au discontinu du signe. " C'est nous qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
À la lisière des mots : sur la traduction poétique, op. cît., p. 15. 719 V. Antoine Berman, La traduction de la lettre ou l'auberge du lointain, op. cît., p. 17. Berman oppose la traduction ethnocentrique à la traduction éthique. 720 Henri Meschonnic, Leș Noms. Traduction de l'Exode, op. cît., p. 15. 721 Edmond Cary, La traduction dans le monde moderne, op. cît., p. 180. 722 Edmond Cary, La traduction dans le monde moderne, op. cît., p. 88. C'est nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2001, p. 23-25. 1146 Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît., p. 227. 1147 V. Paul Miclău, Le poème moderne, op. cît., p. 23-25. V. aussi Muguraș Constantinescu, La traduction entre pratique et théorie, op. cît., p. 199 : dans une interview, Henri Meschonnic déclare que la traduction de poésie est un poème du poème source : " L'idéal est que la traduction d'un poème soit aussi un poème, que le traducteur refasse avec leș moyens de șa langue et leș moyens à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dreapta. Două eseuri despre șovăielile gândirii critice, Editura Paralelă 45, Pitești, 2004 ; Ioan Pop-Curșeu, Baudelaire, la plural, Editura Paralelă 45, colecția " Deșchideri ", Pitești, 2008. 1282 V. également : http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii membrii 744 POP-CURSEU-Ioan.html, consulté le 2 décembre 2010. 1283 V. Henri Michaux, Viața în pliuri, traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2007 ; Philippe Forest, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008 (Ioan Pop-Curșeu signe la préface de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mots, de phrases à parcourir ensuite de manière non cursive. La mise en évidence de l'espace poétique comme signifiant coïncide avec le moment où la poésie prend șes distances avec leș règles traditionnelles [...]. " C'est nous qui soulignons. 1329 Henri Meschonnic, " L'enjeu du langage dans la typographie ", în Poétique et poésie, " Littérature ", no. 35, 1979, p. 46. 1330 Jean-Louis Joubert, La poésie. Formes et fonctions, op. cît., p. 76-77. Comme exemples, Jean-Louis Joubert cîte un poème d'Aragon qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tradition typographique " de la langue cible. Pour cette raison, notre analyse de la traduction des marques typographiques touche aussi aux autres difficultés entraînées par leș poèmes de Blaga, ce qui nous aide à comprendre et à expliquer leș décisions des traducteurs. 1334 Henri Meschonnic, " Une page, un rythme ", în Silex, no. 4, 1977, p. 124. C'est nous qui soulignons. 1335 L'espace blanc accomplit un rôle bien précis dans la régie des poèmes de Blaga : " Hiatusul este marca unei unități și a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Notre traduction.) 1336 Nous avons emprunté de Meschonnic le terme " intratypographique ", mais nous l'avons adapté aux particularités stylistiques de la poésie de Blaga. Și pour Meschonnic l'" intratypographique " fait référence à l'ensemble des effets qui relèvent du visuel (V. Henri Meschonnic, " L'enjeu du langage dans la typographie ", în op. cît., p. 46), pour nous îl désigne le domaine de l'espace blanc, spécifique, par exemple, au style littéraire de Blaga. 1337 Le concept est emprunté d'Alexandra Indrieș, Corola
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui soulignons. 1347 Le terme appartient à Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 136. 1348 V. Idem, p. 123. 1349 Le découpage irrégulier n'est pas à confondre avec le " bloc typographique " dont parlait Meschonnic (V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 266), mais correspond à un certain choix poétique de Blaga dans șes volumes de jeunesse. En outre, leș strophes irrégulières șont censées mettre en évidence l'espace blanc. 1350 Ce découpage régulier des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
style, Belim, Paris, 2010, p. 57 : " [...] la métaphore repose [...] sur la relation de similitude ou du moins d'assimilation qui caractérise l'ensemble des procédés stylistiques que nous avons appelés figures de ressemblance. " C'est nous qui soulignons. 1574 V. Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare et dans Scott : quand l'intertextualité s'en mêle ", în op. cît., p. 58-59 : Îl faut garder à l'esprit qu'une métaphore est une figure de substitution, autrement dit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
transport", et depuis Aristote "changement", "transposition de sens", de meta, marquant la succession, le changement, et de phora "action de porter, de se mouvoir." " V. Paul Robert, Dictionnaire de poétique et de rhétorique, PUF, 4e éd., Paris, 1989. 1581 V. Henri Suhamy, Leș figures de style, op. cît., p. 30. 1582 Isabelle Oliveira, " La métaphore terminologique sous un angle cognitif ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, volume 50, no. 4, 2005, consulté le 12 juillet 2011, URL : http://www
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
apercevoir le semblable dans le dissemblable ". V. Paul Ricœur, La métaphore vive, op. cît., p. 10. 1587 Maryvonne Boisseau, " Présentation ", în Palimpsestes, no. 17 : Traduire la figure de style, op. cît., p. 9. C'est nous qui soulignons. V. aussi Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare et dans Scott : quand l'intertextualité s'en mêle ", în op. cît., p. 59 : " [...] la fossilisation des métaphores est un phénomène indiscutable, universellement répandu, relevant de la lexicologie diachronique. " 1588 La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nécessairement leș autres éléments et détermine avec eux le comportement de l'ensemble ". V. Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît., p. 124. 1591 Paul Bensimon, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în op. cît., p. 57. 1592 Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare et dans Scott : quand l'intertextualité s'en mêle ", în op. cît., p. 58. C'est nous qui soulignons. 1593 Henri Meschonnic, Pour la poétique ÎI. Epistémologie de l'écriture
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la traduction poétique ", în op. cît., p. 57. 1592 Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare et dans Scott : quand l'intertextualité s'en mêle ", în op. cît., p. 58. C'est nous qui soulignons. 1593 Henri Meschonnic, Pour la poétique ÎI. Epistémologie de l'écriture. Poétique de la traduction, op.cit., p. 315-316. C'est nous qui soulignons. 1594 V. Paul Bensimon, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în op. cît., p. 58. 1595 Selon Meschonnic
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Bensimon, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în op. cît., p. 58. 1595 Selon Meschonnic, la " domination esthétisante [...] caractérise la production des traducteurs comme production idéologique, alors que la production textuelle est toujours au moins partiellement anti-idéologique. " V. Henri Meschonnic, Pour la poétique ÎI. Epistémologie de l'écriture. Poétique de la traduction, op. cît., p. 76 et 315. 1596 Maryvonne Boisseau, " "Je brûle pour Thésée", Réflexions sur leș opérations linguistiques engagées dans la traduction d'une métaphore de Phèdre ", în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Traduire la figure de style, op. cît., p. 35 et 38. 1597 Terme appartenant à Bensimon. V. Paul Bensimon, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în op. cît., p. 58. 1598 V. Ibid, p. 78. 1599 V. aussi Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare et dans Scott : quand l'intertextualité s'en mêle ", în op. cît., p. 62 : " [...] la métaphore n'a pas à être considérée systématiquement comme une fioriture, une perle de culture
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction poétique ", în op. cît., p. 78-79. 1601 Antoine Berman, Pour une critique des traductions : John Donne, op. cît., p. 67. 1602 Maryvonne Boisseau, " Présentation ", în Palimpsestes, no. 17 : Traduire la figure de style, op. cît., p. 9-10. 1603 V. Henri Suhamy, Leș figures de style, op. cît., p. 42. 1604 V. Paul Miclău, " Avant-propos du traducteur (La transposition de la poésie de Lucian Blaga en français) ", în Lucian Blaga, Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 110
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
transposition de la poésie de Lucian Blaga en français) ", în Lucian Blaga, Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 109. 1614 Nicole Ricalens-Pourchot, Lexique des figures de style, 2e édition, Armând Colin, Paris, 2010, p. 86. 1615 Henri Suhamy, Leș figures de style, op. cît., p. 77. 1616 L'excès de " mots poétiques " est pourtant un signe de préciosité. V. Emmanuel Hocquard, Mă haie, P.O.L. Paris, 2001, p. 440 : " Pour échapper à la morosité ambiante, on
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
adevărat că apelând la un text franțuzesc, sau Intrigă și iubire de Schiller, folosind versiunea lui Al. Dumas-fiul (din care tălmăcește piesa Dama cu camelii). A mai tradus, într-o bună limbă românească, din Victor Hugo, François Coppée, Victorien Sardou, Henri Monnier, Frédéric Soulié, Émile Erckmann și Alexandre Chatrian, Octave Feuillet ș.a. Versurile lui M. au rămas în manuscris, păstrate în arhivele unor teatre. Repere bibliografice: Virgil Brădățeanu, Grigore Manolescu, București, 1959; Tudor Șoimaru, Grigore Manolescu, București, 1960; Ist. teatr. Rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
mașinii”<footnote Ford, Henry, Le progrès, Fayol, Paris, 1930. footnote>. Cel care a teoretizat activitatea managerială tayloristă în ceea ce privește muncitorii de execuție a fost H. Fayol (1841-1923), care a elaborat ceea ce s-a denumit a fi conducerea (managementul) funcțională<footnote Fayol, Henri, Administration industrielle et générale, Dunod, Paris, 1916. footnote>. Fayol a diferențiat următoarele operații (funcții) ale unei întreprinderi: operații de conducere (planificare, organizare, decizie, dispoziție, mobilizare, coordonare, control); operații de personal (recrutare, repartizare, promovare, calificare profesională, educarea oamenilor, stimulare etc.); operații
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
manageri în conformitate cu o serie de cerințe intrinseci, universale, strict productive ale întreprinderii și care se exprimă prin organigramă și se pun în practică de către serviciile de personal. După cum am mai menționat, abordarea funcțiilor unei întreprinderi a fost exprimată sistematic de către Henri Fayol (1842-1925)<footnote Fayol, Henri, op. cit., (a se vedea și Herseni, Traian, Psihosociologia organizării întreprinderilor industriale, Editura Academiei, București, 1969, pp. 85-86). footnote>. Viziunea lui Fayol era tipic tayloristă, după care, la nivelul producției, oamenii lucrează „asupra materiei”, iar la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cerințe intrinseci, universale, strict productive ale întreprinderii și care se exprimă prin organigramă și se pun în practică de către serviciile de personal. După cum am mai menționat, abordarea funcțiilor unei întreprinderi a fost exprimată sistematic de către Henri Fayol (1842-1925)<footnote Fayol, Henri, op. cit., (a se vedea și Herseni, Traian, Psihosociologia organizării întreprinderilor industriale, Editura Academiei, București, 1969, pp. 85-86). footnote>. Viziunea lui Fayol era tipic tayloristă, după care, la nivelul producției, oamenii lucrează „asupra materiei”, iar la nivelul conducerii se lucrează „asupra
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lucrează „asupra materiei”, iar la nivelul conducerii se lucrează „asupra personalului”. Astfel, funcția de conducere are ca organ și instrument doar colectivul uman; în timp ce funcțiile celelalte pun în mișcare materiale și mașini, funcția directorială acționează doar asupra personalului<footnote Fayol, Henri, op. cit. (Herseni, Traian, op. cit., p. 86). footnote>. Sistemul de proiectare a posturilor se dovedește a fi o practică ideologică și nu doar o practică tehnică. În conformitate cu gândirea lui Taylor, posturile trebuie concepute pe baza unei viziuni dependente nu de tehnologie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe deplin mecanismul experimentelor sale și natura luminozității cristalului din experiment, motiv pentru care a dat denumirea generică de raze X. Mulți ani mai târziu cercetătorii au înțeles că la baza fenomenului descris de Roentgen stă radiația electromagnetică. În 1896, Henri Bacquerel a descoperit radioactivitatea naturală prin experimentul efectuat cu o piatră ce conținea uraniu. Cunoscător al lucrării lui Roentgen despre razele X el a remarcat puncte comune dintre cele două experimente. Bazându-se pe experimentul profesorului său, Bacquerel, studenta Marie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra unității morale a națiunii. O altă direcție prestigioasă a activității ISR a constituit-o cercetarea monografică a satelor românești, organizată în cadrul Secției sociologice a acestuia. Dimitrie Gusti și colaboratorii săi apropiați, Henri H. Stahl, M. Vulcănescu, Anton Golopenția, Traian Herseni, O. Neamțu, erau încredințați că într-o perioadă de organizare intensă a societății românești „acțiunile eficace cereau o documentare temeinică”, superficialitatea fiind, mai mult decât înainte, „o crimă contra națiunii”. Cercetările monografice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema agrară” în România, produse de gânditori precum Dobrogeanu-Gherea, Virgil Madgearu sau Henri Stahl. Cartea este relevantă pentru cei interesați de viața rurală din Romania, de agricultură sau de diferențele dintre pays légal (gândită și planificată la București) și pays réel (trăită la nivel local). Spre deosebire de revenirea surprinzătoare în teoriile despre „tranziție” a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]