6,525 matches
-
orașului, mai ales prin pavarea a numeroase străzi și iluminarea cu gaz. C. Rosetti, N. Gane, A. Naum și Iacob Negruzzi înființează la Iași "Tipografia Națională". 1873. Apar în Convorbiri nuvela istorică Domnița Ruxandra și poezia La lună. La tipografia ieșeană H. Goldner se publică volumul Poesii de N. G. (160 p.) cu dedicația "amicului meu I. B.". Cuprinde 41 de lucrări scrise între 1867 și 1872. "Tipografia Națională" (unde Gane se întâlnea mai târziu cu Eminescu și Creangă) publică volumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cernăuți, în limba germană, volumul Novellen, traducere de Iks. (Iaroslav Kramerius). Cuprins: Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Două zile la Slănic, Vânătoarea, Dac-a vrea Dumnezeu, Privighetoarea Socolei, Duduca Balașa, Șanta, Petru Rareș, Domnița Ruxandra. 1904. La aceeași editură ieșeană se tipărește volumul Păcate mărturisite (amintind Păcatele tinereților de C. Negruzzi). Cele 280 p. cuprind: Catrințaș, Boală cu leac, Milordache, Din "Junimea" (muzică-pictură), O minciună, O baie în Marea Nordului, Cetatea Neamțului, Impresiuni de călătorie, Cum am început a scrie. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de stat întru a dobândi un Principe străin este pe larg și documentat expusă de d. Dimitrie A. Sturdza în remarcabila sa precuvântare făcută în capul volumului întâi intitulat: Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Dar noi, ieșenii, departe de centrul unde se urzeau toate aceste și în necunoștința împrejurărilor, eram cuprinși de o mare grijă neștiind unde ne va duce criza de domnie care la noi în vremurile acele era întovărășită de pericole în stare a zdruncina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tradiția românească folosesc exemple basarabene, chiar dacă sunt identice cu cele de dincoace de Prut. E firesc, acolo am rădăcinile. Uneori trebuie Însă să-mi explic lucruri care nu-mi mai sunt familiare, eu fiind, prin aproape Întreaga mea existență, un ieșean. De exemplu, de ce oameni care au construit și Înfrumusețat o casă cum numai În Bucovina se mai poate vedea, n’o locuiesc, risipind astfel resurse, muncă și, mai ales, suflet. Poate claustrarea și nevoia de natură Îi scoate din casă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cum o văd eu, biocenoza În expresia ei cea mai simplă, adică lichenul, se formase. De acolo a plecat spre a acapara acoperișul, unde se simte mai În largul lui. Acolo, În acel sat, oamenii trăiesc aproape ca și noi, ieșenii. Ceea ce nu ajunge pentru a stabili identitatea nu este aglomerarea Iașilor; densitatea e aceeași, satul fiind puternic sistematizat. Și nici activitatea umană; păstrând proporțiile, există acolo și o activitate industrială. Ca să fiu, doar pentru această frază, pragmatic, e vorba de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întors deunăzi de la Bacău, programând pentru astăzi niște concluzii la concluzii. Ce amestec are Bacăul? Niciunul, decât sesiunea de comunicări pe care a organizat-o Universitatea, cuprinzând evident și protecția mediului. Adică ceea ce discutam nu demult cu o distinsă profesoară ieșeană, constatând dispariția unor cursuri de protecția mediului, pe care noi le considerăm necesare chiar la facultăți care par să n’aibă nici În clin nici În mânecă cu ecologia, cursuri fie și cu caracter general. În fond, viitorii specialiști sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce ne vor fi desigur mult superiori. Dar, pentru asta, nu trebuie să grăbim ritmul, dând astfel naturii răgazul necesar cizelării celor ce ne vor urma. “Radiosfera”, 22 aprilie 1996, ora 9,51 79. Vin “americanii” O știre din presa ieșeană m’a trezit brusc din reveria generalizatoare a ultimelor mele emisiuni, dar și a experimentelor din prezent, pentru a-mi pune În față o poveste prea des repetată Începând cu marile descoperiri geografice și care se pare că are viitor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
amintim cu drag și cu duioșie de omul exemplar care a fost profesoara Maria Vrabie, prin străduința căreia acest liceu ce poartă numele înțeleptului cronicar moldovean a luat ființă și a început să se afirme în peisajul dinamic al învățământului ieșean. Imaginea acestei adevărate doamne a școlii ieșene a rămas vie în conștiința generațiilor de elevi, pe care cu dăruire i-a îndrumat câteva decenii. Niciun gând de recunoștință nu e pe măsura acestei vieți - prea scurtă din păcate - dăruite în
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
omul exemplar care a fost profesoara Maria Vrabie, prin străduința căreia acest liceu ce poartă numele înțeleptului cronicar moldovean a luat ființă și a început să se afirme în peisajul dinamic al învățământului ieșean. Imaginea acestei adevărate doamne a școlii ieșene a rămas vie în conștiința generațiilor de elevi, pe care cu dăruire i-a îndrumat câteva decenii. Niciun gând de recunoștință nu e pe măsura acestei vieți - prea scurtă din păcate - dăruite în întregime celor din jur - copiii, părinți, prieteni
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
pentru Găvănescul: nu se poate vorbi de un instinct al onoarei, ci numai de un sentiment al onoarei care se cere cultivat prin educație, și la care lauda și dojana își aduc o însemnată contribuție. În teoria pedagogică a profesorului ieșean, unele metode de educație vin în întîmpinarea instinctelor, provocînd plăcerea; altele se opun manifestării acestora și dau naștere unei stări de insatisfacție sau chiar de durere. Astfel, existența instinctului de imitare impune utilizarea metodei exemplului; instinctului de mișcare îi corespunde
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui Spranger I. I. Gabrea (19), C. Narly (20) cel care a promovat cu consecvență, în perioada de care ne ocupăm, principiile fundamentale ale pedagogiei culturii a fost ȘTEFAN BÂRSĂNESCU (1895-1984), succesorul, din 1932, al lui Ion Găvănescul la Universitatea ieșeană. Discipol al lui Spranger la Universitatea din Berlin, Ștefan Bârsănescu a aflat în pedagogia culturii o teorie care oferea o explicare cuprinzătoare a fenomenului educației, capabilă să scoată pedagogia din impasul în care ajunsese din cauza unor tendințe teoretice contrare și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ajutorarea copiilor săraci. Școala secundară, rămînînd o școală pentru "elite", trebuia să creeze condiții pentru o mai largă cuprindere a fiilor de săteni. "Ramura de învățămînt cea mai puțin dezvoltată și care a dat cele mai slabe rezultate" aprecia sociologul ieșean "este învățămîntul tehnic-profesional". Propunînd organizarea acestui tip de școală pe trei grade (elementar, secundar și superior), făcea precizarea că "școlile elementare vor putea fi organizate pe baza principiului politehnismului, în sensul că în ele s-ar învăța mai multe feluri
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale amintim: Curs de pedagogie generală (1899), Didactica generală (1921), Pedagogia generală (1923), Curs de istoria pedagogiei, 3 volume (1902-1007), Ideile pedagogice ale lui J. Locke ș.a. 15. I. GĂVĂNESCUL, Amintiri. Momente și siluete, Casa Școalelor, București, 1944. 16. Pedagogul ieșean și-a susținut doctoratul în filosofie, la Berlin, cu o lucrare ce trata gîndirea pedagogică a lui J. Locke (Versuch einer zusammenfassenden Darstellung der pädagogischen Ansichten J. Locke's, 1887). 17. C. NARLY, Opera pedagogică a profesorului Ion Găvănescul, Editura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
La 1 septembrie 1972 s-a semnat actul instituției care astăzi, după 40 de ani de existență, se individualizează în peisajul învățământului ieșean ca... Liceul Teoretic “Miron Costin”. În cele patru decenii ale existenței sale, școala a acumulat experiență, și-a consolidat prestigiul, iar eforturile s-au concretizat prin promoții din ce în ce mai bine pregătite, prin performanțe deosebite ale elevilor. Conform actului de proprietate, suprafața
ISTORICUL INSTITUȚIEI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Afloarei Marian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1828]
-
era preluat din „lumea și coloratura personajelor lui Panait Istrati”. La geografie, întâlnirea cu doamna Moise Mioara n a făcut decât să mă determine în a-mi schimba opțiunile și desigur a reformula traseul profesional. Doamna Moise era produsul Universității ieșene, promoția 1967, șef de promoție Geografie Biologie la vremea aceea. Sunt multe de spus, nimic însă nu poate defini relația noastră, era ceva ce venea din noi și din acea comuniune arhetipică ce suda relația profesor-elev. Era un om profund
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a însoțit de fiecare dată și m-a ajutat chiar de la intrarea în cămin. A stat cu mine și mi-a perfectat toate detaliile legate de cazare. Îi plăcea mult Iașiul, oamenii, locurile, dar mai ales tradițiile și seriozitatea învățământului ieșean. Când am ajuns la cămin, în „Pușkin 6”, căminul frământărilor noastre, cazarea era în plină desfășurare. Era căminul Facultății de Biologie Geografie-Geologie și al Facultății de Fizică. Întotdeauna se respecta același protocol în repartizarea „bobocilor”, etajul IV fiind ocupat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
expediat două telegrame de mulțumire, una adresată rectoratului, cealaltă decanatului, lucru inedit în Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Ai o mamă minunată, cu siguranță și tatăl tău ar fi fost mândru să te vadă în postura de absolventă a Universității ieșene; caută însă să-ți menții constantă educația și valorile tale familiale. Felicitări! Preț de câteva momente am simțit cum timpul s-a oprit în loc. Au fost și vor rămâne infailibile acele clipe ce mi-au inundat sufletul de emoția împlinirii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și de tot, am legat și consolidat relații pentru o viață. Eram tineri, atât de tineri și optimiști, atât de spontani și receptivi la provocările nevinovate. Era ceva din vibrația și emoția vârstei noastre, o alchimie cu parfum de tei ieșean. Ceva din versurile lui Ștefan Hrușcă: VII. Un puzzle dumnezeiesc A existat o perioadă în parcursul meu liceal când, perspectiva de a face ceva în viață s-a identificat cu dorința de a urma „Medicina.” Am întâlnit însă un om
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
descrierile romanțate ale lui Pierre Louÿs și Miriam Harry. Cine mai citește astăzi ase menea dulcegării turcești, haitiene, japoneze, siriene, egiptene, cambodgiene, persane și marocane, care i-au stabilit scriitoru lui francez o imensă celebritate? Dar, În numărul următor, revista ieșeană mărturisea cu amărăciune, Într-o notiță prizărită la „Miscelanea“, că a fost victima unui plagiat, cuvânt cu cuvânt, după La mort de Philae de Pierre Louÿs, carte abia apărută. Crasa ignorare a actua lității literare din partea redacției nu fusese mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de o remarcabilă ținută literară și, probabil, tot plagiate. I-am scris la Craiova, unde Își dăduse adresa, cerându-i explicații și mi-a răspuns că așa-zi sul plagiat se datorează unei simple confuzii, trimițând, adică, din greșeală, revistei ieșene, În loc de paginile proprii, originale, altele cu tra duceri din scriitorul francez și semnându-le (tot din greșeală) cu numele său. N-am acceptat, bineînțeles, această explicație, cum și stăruința delincventului de a mai continua să scrie și să semneze În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aicea nu se trece - Focșani, Monitorul de Iași, Ziua de Iași, Ziarul de Iași, Revista Actualitatea Muzicală, Bucuresti, etc. Volume publicate: Licăriri (Viața artistică - efemeră?), 2002; Amintiri vesele și glumițe lirice (inspirate din culisele Operei), 2003; Panoramic artistic, 2005; Cultura ieșeană printre schele, 2012; Constelația elitelor muzicii mondiale la București, 2013. Veteran de război, este membru al Ligii Scriitorilor Români și președintele Asociației Prietenii Operei “Ion Goia” din Iași. NOTĂ: Prezenta broșură cuprinde unele articolele publicate la această ediție de Mihai
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ediție de Mihai Zaborilă, regizor artistic, corespondent al „Ziarului de Iași” la Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția a XXI-a, care se mai află încredințate și altor publicații. George Enescu (1881-1955) SĂ VALORIFICĂM PERMANENT MOȘTENIREA ARTISTICĂ ENESCIANĂ - PLEDOARIA ELITEI INTELECTUALE IEȘENE Înainte de a fi exponentul cel mai strălucit al poporului român în lume, George Enescu rămâne expresia vie a talentului muzical răsărit în acel colț de Țară din Moldova lui Ștefan cel Mare care a dăruit neamului nostru personalități de excepție
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
amatori și profesori, lăutari, conservatoriști, muzicanți și militari), ocrotiți de umbrela Cartierului General al Armatei, din care apoi (1918) și-a clădit ansamblul orchestral ce i-a purtat numele, pregătind viitoarea Filarmonică “Moldova” (1942). Iată de ce elita intelectuală și artistică ieșeană de azi pledează prin noi inițitive, puse la cale de entuziastul regizor și ziarist Mihai Zaborilă, să confere moștenirii muzicale enesciene orizonturi încă nebănuite de strălucire. Prezent la București în 2013, la principalele evenimente ale Festivalului Internațional “George Enescu”, autorul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
două piane în Mi bemol major K365 de W. A. Mozart. Consemnăm telegrafic și inițiativa apariției unei secțiuni interesante, intitulate “Bucureștiul Creativ”, ce va da o notă aparte de noutate. Nu putem însă încheia succinta informare fără să menționăm prezențele ieșene din programul publicat, cum ar fi două compoziții ale lui Sabin Păutza și Bogdan Chiroșcă. Ne exprimăm totodată și admirația și mândria pentru prezența constantă a Filarmonicii Ieșene “Moldova” prin programări succesive la mai multe ediții ale apreciatului Festival. Mai
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
de noutate. Nu putem însă încheia succinta informare fără să menționăm prezențele ieșene din programul publicat, cum ar fi două compoziții ale lui Sabin Păutza și Bogdan Chiroșcă. Ne exprimăm totodată și admirația și mândria pentru prezența constantă a Filarmonicii Ieșene “Moldova” prin programări succesive la mai multe ediții ale apreciatului Festival. Mai întâi, pe data de 5 septembrie, un concert al Orchestrei simfonice, cu un program atractiv și impunător și apoi, pe data de 10 septembrie, cu excelentul Cvartet la
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]