19,706 matches
-
balet a Teatrului... m-au încadrat (reverențe maestrului Arșinel pentru că m-a vorbit de bine), cu o simplitate necrezută și bunăvoința pe care artiștii mici n-o au cu ei, o uită pesemne acasă, în cei șapte ani! Este de neimaginat să conversezi cu aceștia. Sunt multe încuietori în calea lor și e mai lesne de survolat cerul în furtună, decât pe deasupra aureolii care cred ei că le însorește capul. Nu e unul singur cu așa aroganță la „Tănase”! Să nu
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
mărturisi cât regreta că nu putea să aștearnă pe portativ muzica pe care o auzea în mintea-i de atâta amar de timp! Și cât ar fi vrut... Cât n-ar fi dat să asculte si alții muzica sa! Îți imaginezi ce spaimă am tras pentru câteva momente?! Dar mi-am potolit bătăile inimii și am ascultat în continuare dialogul celor doi nevăzuți, ținându-mi respirația. -N-ați cerut sprijin? Nu v-ați adresat...? îl întrerupse vocea colocutoarei, plină de compasiune. Nelăsând
BANCA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367938_a_369267]
-
Se auzi un zbârnâit curajos și săgeata cu coadă roșie mușcă direct din mijlocul țintei. O santinelă se deplasă, scoase săgeata, după care îngroșă rândul celor adunați pe pasarelă. Era rândul meu și trebuia să lovesc ținta. Am închis ochii, imaginându-mi cum săgeata devine extensia brațului meu. Deși nu știam cât de mult pot întinde coarda, am ridicat fața în bătaia vântului de nord-vest. Arcul era atât de greu că, în câteva momente mi-au amorțit brațele. Ratare! Căpetenia râse
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
Iar eu am ajuns pe neașteptate din mijlocul bulevardului ,într-o căsuță de la țară, așezată la capătul unei ulițe neasfaltate ,care te îmbălsăma cu noroi din cap până-n picioare la fiecare ploaie un pic mai serioasă. Niciodată nu mi-am imaginat că aș putea trăi departe de lumea umplută de asfalt și agitație ,dar tocmai de aceea nu trebuie să pronunți cuvântul „ niciodată ” ,căci soarta îți râde-n nas întotdeauna. La blocul meu chibrit de la oraș,apa venea întotdeauna când o
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]
-
viața mea de copil a fost prima vizită la grădina zoologică. Dintre toate animalele exotice mi-au plăcut cel mai mult maimuțele. Având în vedere că tata era navigator, l-am rugat să-mi aducă o maimuță din peregrinările lui. Imaginându-mi în mintea mea că dacă străbate tot globul pământesc îmi poate aduce orice animal. De fiecare dată când venea acasă din cursă îl așteptam emoționată să-mi aducă maimuța; lucru care bineînțeles nu se întâmpla. După atâtea speranțe bucuria
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
să realizez îmbrăcăminte pentru propria persoană. Am văzut o bluză cu o notă de eleganță aparte la vecina mea și mi-am dorit să-mi fac una identică. Am luat din dulap cel mai de preț material, fără acordul mamei, imaginându-mi deja creația mult visată. Lipsa materialului din dulap m-a dat de gol în fața mamei. Finalul a fost însoțit de o bătaie bună din partea ei și o pedeapsă pe măsură. De parcă nu era de ajuns, produsul finit a fost
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
de grijă. „Până și mințile cele mai prozaice și lipsite de sensibilitate nu pot trece fără să observe abundența vieții din jurul lor, chiar dacă ignoră frumusețea ei. Plante și animale, pești și păsări, gâze și fluturi într-o varietate greu de imaginat. Plimbându-mă doar în mica mea grădină, sunt fascinat de fiecare dată de diversitatea formelor și a culorilor frunzelor și petalelor florilor. Dumnezeu parcă S-a jucat la scară planetară cu milioane de forme și nuanțe, cu texturi și combinații
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
Grație educației mele germane din Banat știu că putem să ne îndreptăm. Nemții au câteva proverbe care m-au zguduit. Pe ele mi-am axat filozofia și toată existența. Unul dintre ele este: „o bucurie împărtășită este o bucurie dublă”. Imaginează-ți că toată omerirea ar practica acest motto! Paradisul nu e în ceruri. Aici pe Pământ îl avem deja! Noi suntem orbi, nu-l vedem. Fiecare face rău cât poate și așteaptă să fie bine. Calitatea umană se impune. Prin
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
e deajuns ca frica să dispară.” Scris într-o clinică de psihiatrie din Elveția, ultimul pasaj pare să fi ieșit din mantaua melancolicului Bacovia: “Singur, singur singur... I-auzi cum mai plouă. / Vreme de beție / Ce melancolie !” (poezia Rar, 1906). Imaginând un pseudo-jurnal post-mortem ținut, chipurile, de Eugène Ionesco însuși, eseistul Adrian Mihalache îl face pe dramaturg să-și remenoreze spaima de moarte și remediile care o “anesteziau”: „Mie, alcoolul și tutunul mi-au anesteziat, măcar pe moment, angoasa în fața morții
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
Giulia! Giulia!? Însă ea nu se clintește din loc. Surescitat, mă reped la ușa compartimentului, dau buzna pe culoar și alerg prin vagonul pustiu. Deschid nerăbdător ușa grea și cobor derutat pe peron. E înalt, părăsit și gol! Nu-mi imaginez cum și unde a dispărut. Pripit, străfulgerat de câteva idei, mă orientez rapid spre ieșirea din gară. Zăresc în goană casa de bilete închisă și, nimeni în ea. Mă îndrept repede spre sala de așteptare sigur că o găsesc acolo
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
Jilava aveam priciuri suprapuse, câte doua-trei, fiind noi cu mult mai mult peste limita normală. Aici ferestrele erau fără obloane, un WC într-o cameră alăturată. Era... fericire! A doua zi am rămas înmărmuriți. Ne-au scos în curte, de neimaginat, să ne întâlnim cu ceilalți! Iarbă pe jos, ne-am tăvălit, era ceva grozav. N-a fost, bineînțeles, tot timpul așa. Cu medicamentele am stat cel mai prost. Ofițerul politic condiționa tratamentul de acceptarea de a fi turnător. Și, o
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
singur? De ce nu și-a găsit un ajutor potrivit? De ce nu are un partener sau o familie, părinți sau copii? Sunt câteva întrebări la care încercăm să răspundem pe parcursul acestui documentar despre singurătate. Prof. dr. Doina Cozman: De Crăciun îți imaginezi că în alte case, în alte apartamente, lumea se bucură și familia este strânsă laolaltă. Din nou apare contabilul din noi și din nou face o socoteală care iese cu semnul minus: „Ce mulți eram odată, dar cum ne-am
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
tolăniți pe iarba Raiului” („Cărările ierbii”). Nu știu cu ce fel de sentimente îi va fi hărăzit Dumnezeu pe Adam și Eva (că prea s-au grăbit și ei la mărul păcatului!) dar se pare că poeta și i-a imaginat bine, „tolăniți pe iarba Raiului”; în cazul de față, însă, după păcat. Frumoase poeme de dragoste înviorează, în continuare, paginile cărții - și atenția cititorului - cu stări și metafore tonice: „E ca un blestem ca trupurile / să-și simtă zilnic depărtarea
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului “Petale de suflet” de Olimpia Sava Editura ,,Olimpias”, 2014 ,,Poveștile copilăriei” Multă vreme am dormit cu poveștile pe noptieră. Chiar dacă le citeam sau le reciteam, ele făceau parte din mine. Îmi și imaginam cum bunica Sofia îmi citea povești cu prinți și prințese, cu eroi, castele și păduri magice... În “Petale de suflet” mi-am regăsit parcă frânturi din copilărie. Citind, mă și văd parcă, undeva la casa bunicilor mei. Îi văd pe
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
dezvoltată, o depășește pe mamă și la înălțime. Păcat că nu judecă de nicio culoare. "Cum poate o mână de femeie, depășită de viață și de greutăți, să lupte cu o fată puternică, dar fără minte? Nici nu-mi pot imagina!” Nici bine n-au terminat de discutat că mașina salvării își făcu apariția, furnicând în spate pe toți acei care auziseră sirena cu timbrul ei strident și binecunoscut. Coboară pe rând, un bărbat în jur de 35-40 de ani, plăcut
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
preferată... Ha!Ha!Ha!Mare năzdrăvană și românca asta; câte prostii mai are ea în cap! Poate că și de asta a îndrăgit-o neasemuit de mult...Și apoi, ea nu e ca femeile lor care nu-și mai pot imagina viața decât la ele acasă, făcând și crescând copii... Uitând chiar să mai iasă vreodată din casă! Da, da, lasă că știe el destule exemple, chiar și de acum, din zilele noastre! Exteriorul casei lor le sperie cumplit pe unele
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
zi: dacă vrei să vezi cu ochii tăi un atentat kamilkatze, încearcă numai ca, după ce ne vom căsători, să-mi faci hijab* ; eu îți voi exploda cu siguranță ...Ha! Ha! Ha! Mare năzdrăvană, fata asta! Îi place să și-o imagineze, atunci când el vine obosit de la muncă, deschizându-i tiptil ușa casei cu zâmbetul cald înflorindu-i pe buze, cum își deschide larg brațele sidefii pentru a-l cuprinde și cum halatul roz de mătase îi alunecă dând la iveală furoul
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
răspuns umil că și el își dădea seama de acest lucru, dar că în țară îl aștepta o catedră universitară care devenise vacantă și că, dacă nu s-ar întoarce îndată cu doctoratul, ar pierde-o. Nu e greu de imaginat cum ar fi reacționat C. Bougle, dacă un student francez i-ar fi invocat un asemenea argument ca să i se accepte o lucrare necorespunzătoare. Fiind însă vorba de străin, fiu al unei țări care luptase în război alături de Franța, el
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
Dumnezeu contrazice dorința de anonimat a lui Moise, revelându-i-se chiar în timp ce omul își îndeplinea datoria, munca și rutina zilnică și, mai mult decât atât, propunându-i un destin complet diferit și deosebit în comparație cu orice și-ar fi putut imagina el: să devină nici mai mult, nici mai puțin decât salvatorul propriului său popor. Om cu bun-simt, Moise refuză o asemenea provocare, chemare și vocație aducând și invocând chiar argumente în favoarea hotărârii și deciziei sale, întemeiate pe incompatibilitatea evidentă dintre
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
intimplare l-a înveselit într-atât încât s-a plecat la prețul pe care l-a oferit Petre. E bună pe undeva și fuduleala de urechi, mai cu seamă în afaceri. Soția mea izbucni într-un râs zgomotos, adăugând : -Îmi imaginez numai faptul că tata Roza nu-și mai încăpea în piele, dar nici în ie, dacă a dat de știre la tot satul de această onoare de care a avut parte la oraș, de altfel certificata și de accepțiunea lui
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
Dumnezeu contrazice dorința de anonimat a lui Moise, revelându-i-se chiar în timp ce omul își îndeplinea datoria, munca și rutina zilnică și, mai mult decât atât, propunându-i un destin complet diferit și deosebit în comparație cu orice și-ar fi putut imagina el: să devină nici mai mult, nici mai puțin decât salvatorul propriului său popor. Om cu bun-simt, Moise refuză o asemenea provocare, chemare și vocație aducând și invocând chiar argumente în favoarea hotărârii și deciziei sale, întemeiate pe incompatibilitatea evidentă dintre
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Verstandnis seines Philosophierens” (Berlin und Leipzing, 1936) preciza că trăsătura fundamentală a gândirii lui Nietzsche „autocontrazicerea”, a îndepărtat de multe ori din logica multitudinilor exegeze ideea că, în numele pasiunii pentru contradicții și antiteze,autorul „Nașterii tragediei” va căuta să-și imagineze, după „amurgul zeilor”, cum va arăta „răsăritul zeilor” noi. Stefan Zweig vedea în fostul profesor de filologie clasică de la Universitatea din Basel „un geniu al întorsăturilor, al contrazicerilor violente” (Tolstoi. Nietzsche, București, Editura Cugetarea, f.a., p. 182), pe motivul că
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
urmă. O avea în față pe fiica violatorului ei. Andrada, simplă spectatoare la tot ce se desfășura în bucătărie, observă și ea că s-a întâmplat ceva cu mama prietenei la apariția lor în holul apartamentului. Nu și-a putut imagina că tocmai ea era cea care a creat furtuna din sufletul femeii. - Părinții tăi unde locuiesc, Andrada, dacă nu te superi? - În Dobrogea, acum în Mangalia, însă cu câțiva ani în urmă locuiam la țară unde lucrau părinții mei. - Mamă
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
sufragerie să mai stea de vorbă, iar părinții au rămas în bucătărie. - Ție nu ți se pare cunoscută fata? întrebă Mircea pe soția sa de cum au rămas singuri. - Acum o jumătate de oră am aflat cine este. Nici nu-ți imaginezi cine poate fi. - Chiar, sunt puțin confuz dar s-ar putea să-mi amintească ceva de Dobrogea. - Exact. Este fiica lui Ramona și Viorel. - Doamne ce înseamnă destinul! Cine se gândea ca după peste douăzeci și cinci de ani, să nu ne
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
o iubire nemărginită și nelimitată, a descoperit și iertarea. A primit-o, a acceptat-o și a dăruit-o omului pentru veșnicie. Doar pentru ca acesta să (mai) poată trăi, și nu oricum ci încă veșnic. Nu are rost să ne imaginăm lumea fără iertarea divină. Atunci când S-a hotărât să îl creeze pe om, Domnul Dumnezeu a știut că, oarecum, trebuia să adauge ceva și pentru Sine. De ce? Fiindcă El știa că această creatură și plăsmuire a mâinilor Sale va greși
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]