5,432 matches
-
59,750-60,250 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 60,250-70 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 70-119 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 119-135 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 6765-6795 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 7400-8800 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 13553-13567 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 26957-27283 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 11. Radiomicrofoane: Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 30,01-30,3 MHz RO-IR 011 ────────────────────────────────────────��─────────── 30,5-32,15 MHz RO-IR 011 ──────────────────────────────────────────────────── 32,45-33,1 MHz RO-IR 011 ──────────────────────────────────────────────────── 863-865 MHz RO-IR 011 12. Dispozitive cu rază mică de acțiune destinate identificării cu ajutorul câmpului electromagnetic (RFID): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 30,01-30,3 MHz RO-IR 011 ────────────────────────────────────────��─────────── 30,5-32,15 MHz RO-IR 011 ──────────────────────────────────────────────────── 32,45-33,1 MHz RO-IR 011 ──────────────────────────────────────────────────── 863-865 MHz RO-IR 011 12. Dispozitive cu rază mică de acțiune destinate identificării cu ajutorul câmpului electromagnetic (RFID): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 2446-2454 MHz RO-IR 012 ──────────────────────────────────────────────────── 13. Implanturi medicale active de putere foarte mică: ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 9-315 kHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 402-405 MHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 14. Echipamente de radiocomunicații funcționând în banda 26960-27410 kHz în cadrul serviciului mobil terestru (Banda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
MHz RO-IR 011 ──────────────────────────────────────────────────── 863-865 MHz RO-IR 011 12. Dispozitive cu rază mică de acțiune destinate identificării cu ajutorul câmpului electromagnetic (RFID): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 2446-2454 MHz RO-IR 012 ──────────────────────────────────────────────────── 13. Implanturi medicale active de putere foarte mică: ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 9-315 kHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 402-405 MHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 14. Echipamente de radiocomunicații funcționând în banda 26960-27410 kHz în cadrul serviciului mobil terestru (Banda civică - CB - Citizen band): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 26960-27410 kHz*) RO-IR 014 ───────────────────────��──────────────────────────── ---------- *) Cu excepția frecvențelor 26995 kHz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
medicale active de putere foarte mică: ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 9-315 kHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 402-405 MHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 14. Echipamente de radiocomunicații funcționând în banda 26960-27410 kHz în cadrul serviciului mobil terestru (Banda civică - CB - Citizen band): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 26960-27410 kHz*) RO-IR 014 ───────────────────────��──────────────────────────── ---------- *) Cu excepția frecvențelor 26995 kHz, 27045 kHz, 27095 kHz, 27145 kHz și 27195 kHz. ---------- 15. Echipamente de radiocomunicații profesionale pentru mică distanță (Professional Mobile Radio - PMR 446): ──────────────────────────────────────────────��───── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 446-446,1 MHz RO-IR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
Citizen band): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 26960-27410 kHz*) RO-IR 014 ───────────────────────��──────────────────────────── ---------- *) Cu excepția frecvențelor 26995 kHz, 27045 kHz, 27095 kHz, 27145 kHz și 27195 kHz. ---------- 15. Echipamente de radiocomunicații profesionale pentru mică distanță (Professional Mobile Radio - PMR 446): ──────────────────────────────────────────────��───── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 446-446,1 MHz RO-IR 015 ──────────────────────────────────────────────────── 16. Aplicații industriale, științifice și medicale (ISM): Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 26957-27283 kHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 40660-40,7 kHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 433,050-434,790 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 2400-2483,5 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 5725-5875 MHz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
27095 kHz, 27145 kHz și 27195 kHz. ---------- 15. Echipamente de radiocomunicații profesionale pentru mică distanță (Professional Mobile Radio - PMR 446): ──────────────────────────────────────────────��───── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 446-446,1 MHz RO-IR 015 ──────────────────────────────────────────────────── 16. Aplicații industriale, științifice și medicale (ISM): Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 26957-27283 kHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 40660-40,7 kHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 433,050-434,790 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 2400-2483,5 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 5725-5875 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 17. Telefoane fără cordon în tehnologie DECT (Digital Enhanced Cordless Telecommunications - telecomunicații evoluate digitale fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
016 ──────────────────────────────────────────────────── 40660-40,7 kHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 433,050-434,790 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 2400-2483,5 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 5725-5875 MHz RO-IR 016 ──────────────────────────────────────────────────── 17. Telefoane fără cordon în tehnologie DECT (Digital Enhanced Cordless Telecommunications - telecomunicații evoluate digitale fără fir): ──────────��───────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 1880-1900 MHz RO-IR 017 NOTĂ: Această anexă se va modifica în funcție de necesitățile impuse de utilizarea mai eficientă a spectrului radioelectric, prin dezvoltarea și introducerea unor noi tehnologii proprii domeniului, precum și de respectarea prevederilor acordurilor internaționale la care România este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
și haotic totodată (Le Goff și Nora, "Les mentalités. Une histoire ambiguë" 83). Ce provoacă aceste observații ale lui Jacques Le Goff, prezentate în prefața volumului său, Imaginarul medieval? Mai întâi, am putea spune că reprezentarea este un tip de interfață de ordin mental între realitate și imaginar. Ea e produsă de imaginația "icastică" (sau mimetică, pentru că ea are ca referință mai ales perceptibilul), de imaginația "iconică" (sau simbolică - prefigurează sacrul definit de dogmă, "non-perceptibilul non-fantezist", divinul) sau de fantezie (imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poate fi completată ulterior de noi cercetări aplicate (de aici, caracterul ei de rețea deschisă). Imaginarul colectiv și rețeaua lui conceptuală Din perspectiva observațiilor lui Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean și Lucian Boia, reprezentarea perceptibilului are rol intermediar, este o interfață a realității cu imaginarul − lumi considerate de cei trei istorici a fi "realități" diferite ca substanță și configurație, cu legi de organizare proprii, însă fără multe elemente în comun. În comentariul anterior, dimpotrivă, am propus să relativizăm granița rigidă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie interfața primară cu lumea sensibilă. Procesul de memorare este mai simplu și solicită cel mai redus interval pentru transformarea informației externe în interpretarea ei, însă acest lucru nu înseamnă că imaginarul aferent lui este mai puțin important decât gândirea simbolică (logică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de vedere în ce privește imaginarul în ansamblu sau doar unitățile create de cele două funcții ale imaginației, care îi și determină componentele fundamentale. Limbajul sau reprezentarea, mitul sau simbolul sunt în mod deliberat construcții bazate pe convenții sau pe analogii formale, interfețe, așadar nu dedublări naturale ale referentului. Spre diferență de funcția imaginației onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a Comitetului European de Radiocomunicații sau a Comitetului de Comunicații Electronice │ │CEPT. │ │ ERC/REC; ECC/REC: Recomandarea Comitetului European de Radiocomunicații sau a Comitetului de Comunicații Electronice│ │CEPT. Standard român care transpune un standard european ETSI. │ │ RO-IR: Specificație tehnică pentru interfață radio, prevăzută de Decizia nr. 62/25.01.2005 a Președintelui IGCTI și │ │accesibilă la www.igcti.ro. Clasa 1^NOTĂ): (i) Echipamente terminale conectate la rețele fixe emisie și echipamente radio care nu sunt destinate pentru emisie: Subclasa│ Tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178299_a_179628]
-
echipamentului │ ├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 │Echipamente ISDN: ISDN acces de bază, ISDN acces primar, ISDN U, ISDN de bandă largă ATM. │ ├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 │Echipamente PSTN: linie analogica unică, linie analogica multiplă cu/fără apel direct de sosire DDI (Direct │ │ │Dialling În), echipament conectat la interfețe Centrex sau rețele private virtuale (VPN). │ ├────────┼────────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 │Echipamente pentru linii închiriate: linii analogice (bandă de bază) pe 2 fire și pe 4 fire, linii analogice │ │ │(bandă vocală) pe 2 fire și pe 4 fire, linii digitale, linii SDH, linii optice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178299_a_179628]
-
y, în W/K; H(V,y-z) - coeficient de transfer de căldură prin ventilație între zona y și zona z, în W/K; NOTĂ: H(V,z-y) și H(V,y-z) pot fi diferite dacă debitele de aer ce traversează interfață de aer dintre zona y și zona z în cele două sensuri sunt diferite. Acești doi coeficienți se pot determina cu relațiile: H(V,z-y) = rho(aer)c(aer)q(v,z-y), respectiv: H(V,y-z) = rho(aer)c(aer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pe cale electronică a informațiilor între autoritățile competente din România și birourile centrale din alte state membre, Biroul central este conectat la rețeaua CCN/CSI. ... (2) Rețeaua CCN/CSI reprezintă platformă comună bazată pe rețeaua comună de comunicații (CCN) și pe interfață sistemului comun (CSI), dezvoltate de Comunitatea Europeană pentru a asigura toate transmisiile pe cale electronică între autoritățile competente în domeniul vamal și fiscal. ... (3) Cheltuielile determinate de conectarea Biroului central la rețeaua CCN/CSI și pentru asigurarea aplicățiilor informatice necesare pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182825_a_184154]
-
rentabilitate exprimă capacitatea de valorificare a resurselor folosite pentru realizarea proiectului de investiții, pe întreaga durată de viață a acestuia (Vasilescu, Botezatu, 1999, p. 155). Indicatorii eficienței investițiilor pe care i-am analizat până acum nu au ținut seama de interfața pe care investițiile străine directe o au cu economia internațională. În continuare, ne vom referi la un indicator care ia în calcul mărimea exporturilor/importurilor unui agent economic cu capital străin, caz destul de frecvent în realitate. Cursul de revenire net
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Woolford (1999), analizează relația dintre diferitele fenomene cărora li se aplică termenul "ergativitate", argumentând că tiparele ergative nu au aceeași explicație: în anumite sisteme de acord verbal, ergativitatea sau partiția ergativă poate fi explicată de fenomene care au loc la interfața sintaxă−fonologie, mai degrabă decât de atribuirea Cazului în sintaxă. Folosind date din limba texistepec popoluca, Reilly (2007) demonstrează că anumite tipare de acord verbal ergativ sunt greu de explicat dacă se consideră că sunt determinate de atribuirea Cazului ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și conține informații despre itemii lexicali și funcționali. O intrare conține matricea fonologică, categoria sintactică, proprietățile de atribuire a rolurilor tematice. Informația din Lexicon este proiectată la toate nivelurile: D-Structură, S-Structură, LF. D-Structura este un nivel de interfață în care proprietățile lexicale sunt exprimate într-o formă accesibilă pentru sistemul computațional. Reprezentarea din D-Structură este proiecția informației stocate în Lexicon. În D-Structură, argumentele ocupă o poziție în care le este atribuit rol tematic. S-Structura reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
așadar, să unifice toate operațiile gramaticale pe baza principiului "minimului efort" (least effort). Principalele diferențe de ordin tehnic dintre PM și modelele anterioare privesc, pe de o parte, arhitectura sintaxei: respingerea D-Structurii ca nivel între Lexicon și cele două interfețe interpretative, LF și PF − altfel spus, în PM, nivelele de reprezentare sunt limitate la cele necesare conceptual, adică la cele de interfață cu sistemele performative −; pe de altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anterioare privesc, pe de o parte, arhitectura sintaxei: respingerea D-Structurii ca nivel între Lexicon și cele două interfețe interpretative, LF și PF − altfel spus, în PM, nivelele de reprezentare sunt limitate la cele necesare conceptual, adică la cele de interfață cu sistemele performative −; pe de altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și la ideea că un argument poartă un singur rol tematic și numai unul. Această simplificare arhitecturală permite ca un argument să primească roluri tematice multiple, prin deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deplasarea era liberă (unbounded move), deplasarea în PM este constrânsă, decurge din necesitatea de a verifica sau de a valoriza trăsături, se produce doar dacă e necesară pentru a crea un obiect sintactic corect format care primește interpretare convergentă la interfață. Deplasarea verbului este determinată de atracția către un centru flexionar mai înalt. Trăsăturile elementelor sintactice sunt fie interpretabile (numărul și persoana sunt trăsături φ inerente constituenților DP), fie neinterpretabile (o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
5.); în sfârșit, paralelismul dintre anumite construcții din limbile acuzative (pasivul, nominalizările) și sintaxa limbilor ergative (secțiunea 6.). Capitolul 3 SEMANTICA ȘI SINTAXA VERBELOR ERGATIVE/INACUZATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ Interesul pentru clasa verbelor ergative/inacuzative a sporit odată cu cercetările privind interfața dintre sintaxă și semantică și identificarea aspectelor din sensul unui verb care sunt relevante pentru sintaxă. În funcție de modelul teoretic în care s-au înscris, studiile rezervate acestei clase de verbe au mers în direcții diferite, considerând inacuzativitatea fie ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]