5,961 matches
-
al Academiei Militare din București (1991-1997). s-a născut la data de 24 februarie 1933, în municipiul Chișinău (pe atunci în România). După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri de Artilerie, a fost înaintat la 20 august 1952 la gradul de locotenent. A urmat apoi cursurile Facultății de Artilerie din cadrul Academiei Militare din București (1954-1957). În decursul îndelungatei sale cariere militare a îndeplinit funcțiile de comandant de pluton (1952-1954), ofițer în statul major al șefului artileriei armatei, ofițer cu pregătirea de luptă
Mircea Agapie () [Corola-website/Science/311905_a_313234]
-
iunie 1950, în orașul Comarnic (județul Prahova). După absolvirea, în anul 1969 (ca șef de promoție), a Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie din Sibiu, fiind avansat la gradul de locotenent la 23 august 1972. A absolvit apoi ca șef de promoție Academia Militară, obținând ulterior titlul academic de doctor în științe militare. La repartiție, a ales garnizoana Ploiești, la Centrul de Pregătire al cadrelor din artilerie, iar după absolvirea Academiei
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
absolvirea Școlii de ofițeri, a fost înaintat la gradul de sublocotenent (1931) și numit comandant de pluton în Regimentul 91 infanterie (1931-1932, 1934-1939) și la Centrul 6 Instrucție Jandarmi (noiembrie 1932 - octombrie 1933). În aprilie 1936 a primit gradul de locotenent. Îndeplinește apoi funcțiile de ofițer cu aprovizionarea (aprilie 1939 - 1940) și șef al Biroului instrucție și operații al Regimentului 91 Infanterie (iunie 1940 - noiembrie 1942). A fost avansat căpitan în iunie 1940. În noiembrie 1942, căpitanul Arhip Floca este luat
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
Îndeplinește funcțiile de șef de stat major (noiembrie 1943 - septembrie 1944) și comandant al Regimentului 2 Infanterie voluntari (septembrie 1944 - iulie 1947). Ca urmare a trecerii sale de partea sovieticilor, beneficiază de o avansare rapidă în grad: maior (februarie 1944), locotenent colonel (februarie 1945) și colonel (octombrie 1946). Este numit pe urmă ca șef de stat major (iulie 1947 - februarie 1948) și comandant al Diviziei 1 Infanterie voluntari "Tudor Vladimirescu" (februarie - iunie 1948). Ca urmare a absolvirii unui curs de pregătire
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
M.St.M. pentru probleme generale (septembrie 1952 - octombrie 1955), urmând în paralel Academia Militară Superioară în U.R.S.S. (1953-1955). Este numit apoi comandant al Regiuni a 3-a Militare (octombrie 1955 - octombrie 1957), fiind înaintat la gradul de general locotenent (noiembrie 1955). Îndeplinește funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Direcției Pregătire de Luptă (octombrie 1957 - februarie 1966) și vicepreședinte al Comisiei Superioare de Regulamente a M.Ap.N. (februarie 1966 - iunie 1968). Înaintat între timp la gradul de
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
didactica la Departamentul pregătirii personalului didactic universitar din Ministerul Educației și Cercetării (2007). În anul 2006, el a obținut titlul academic de doctor în științe militare. După absolvirea Școlii de Ofițeri în anul 1976, a fost avansat la gradul de locotenent și numit comandant de pluton la Scoala Militară de Ofițeri de Infanterie (1976-1977), apoi ofițer instructor la Liceul Militar "Dimitrie Cantemir" (1977-1979). În anul 1979 este înaintat locotenent major și numit ofițer instructor la Departamentul Educație din cadrul Comandamentului Trupelor de
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
Școlii de Ofițeri în anul 1976, a fost avansat la gradul de locotenent și numit comandant de pluton la Scoala Militară de Ofițeri de Infanterie (1976-1977), apoi ofițer instructor la Liceul Militar "Dimitrie Cantemir" (1977-1979). În anul 1979 este înaintat locotenent major și numit ofițer instructor la Departamentul Educație din cadrul Comandamentului Trupelor de Uscat (1979-1983). În anul 1983, devine student la Academia Militară și este avansat în același an la gradul de căpitan. În realitate, așa cum ascund în propriul CV mulți
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
cu forța. Aparatul de partid împreună cu sistemul de forță - Justiție aservita, Securitate, Miliție, Armata - asigura impunerea partidului unic conducător dictatorial. Cu forța) de Secretar al Comitetului UTC al liceului, nu altă funcție, o funcție de nivel Maior 10 deși era numai locotenent , funcțiile de partid și de Securitate fiind foarte mari ca nivel de ierarhizare comparativ cu celelalte deși munca depusă nici nu se putea compară că nivel de complexitate, pregătire universitară și volum. De asemenea, plătit foarte bine în comparație cu colegii care
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
(n. 25 decembrie 1885 - d. 28 martie 1961) a fost un general român, care a luptat în primul și al doilea război mondial. La 15 septembrie 1916, în calitate de locotenent ia parte cu regimentul 70 Infanterie la luptele pentru apărarea culoarului Câmpulung-Rucăr-Bran. Rezistența eroică a unităților române a zădărnicit toate eforturile inamicului de a străpunge apărarea. Pentru el, Valea Pravățului a devenit ,valea durerii și groazei”, iar românii au apărat
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
de pământ. S-au distins în această luptă, prin iscusință, bravură, spirit de jertfă și hotărârea cu care au atacat și distrus pe vrăjmaș, cucerindu-i pozițiile dominante pe care le ocupa acum: maiorul Grecescu Grigore, căpitanul activ Zaman Traian, locotenentul activ (viitorul general, comandant al Comandamentului Militar al Capitalei la 23 august 1944). Regimentului 70 Infanterie au luptat cu aceeași vitejie și pe frontul din Moldova, străbătând și luptând în localități precum Voinești, Pietroși, Șipotul, Vulcana de Sus, Pucioasa, Bucov
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
comandat Armata a III-a, cantonată la Cluj (1976-1979). Stelian Popescu s-a născut la data de 26 ianuarie 1925, în satul Dumbrava din județul Mehedinți. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Artilerie (1948-1949), fiind avansat la gradul de locotenent și numit comandant de baterie în Regimentul 142 Obuziere (1949-1951). În anul 1951 este înaintat la gradul de locotenent major și numit ajutor pentru Operații și P.L. al șefului de stat major (1951-1952) și comandant de divizion în Brigada 54
Stelian Popescu (militar) () [Corola-website/Science/311950_a_313279]
-
1925, în satul Dumbrava din județul Mehedinți. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Artilerie (1948-1949), fiind avansat la gradul de locotenent și numit comandant de baterie în Regimentul 142 Obuziere (1949-1951). În anul 1951 este înaintat la gradul de locotenent major și numit ajutor pentru Operații și P.L. al șefului de stat major (1951-1952) și comandant de divizion în Brigada 54 Artilerie (1952-1953), apoi ajutor șef Birou operații (1953-1955) și ajutor al șefului Biroului P.L. artilerie al Regiunii 3-a
Stelian Popescu (militar) () [Corola-website/Science/311950_a_313279]
-
KFOR, o forță NATO, a fost pregătită pentru a efectua operațiuni de luptă, dar în cele din urmă, misiunea să a fost doar de menținere a păcii. Acestea erau bazate pe sediile centrale Allied Rapid Reaction Corps, comandate atunci de locotenentul general Mike Jackson al Armatei Britanice. Această a constat din forțele britanice, o brigadă a armatei franceze, o brigadă a armatei germane, care au intrat din vest, în timp ce alte forțe avansau din sud, si brigăzi ale armatei italiene și armatei
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
fost rănit la încheietura mâinii în luptele pentru eliberarea Oradiei, leziunea cauzându-i o infirmitate pe care o va purta tot restul vieții. După război, a avut parte de o ascensiune rapidă în structurile militare. Este avansat la gradul de locotenent (1946) și numit pe rând în funcțiile de comandant de pluton și companie în Regimentul 3 Infanterie voluntari, apoi locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 Tancuri din Brigada 3 Tancuri (octombrie 1947 - 1948). Îndeplinește atribuțiile de locțiitor politic al comandantului
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
Generală (7 luni), ulterior între 1952 - 1954 urmează cursurile Academiei M.St.M. în U.R.S.S., fiind numit comandant al Corpului 40 Armată (dec. 1954 - 1956). În această perioadă a fost înaintat la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent colonel (1950) și colonel (1954). În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
titlul academic de doctor în Științe militare. După absolvirea Școlii de Ofițeri, în mai 1949 a fost înaintat la gradul de sublocotenent și numit comandant de pluton și apoi de baterie artilerie antiaeriană (1949-1950). În decembrie 1949 primește gradul de locotenent. Revenit din URSS după absolvirea Școlii Superioare de Tancuri și Autotunuri, este înaintat la gradul de locotenent major (1952) și numit comandant de batalion (1952-1953). În anul 1953, având deja gradul de căpitan, devine comandant al Regimentului 227 Tancuri și
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
înaintat la gradul de sublocotenent și numit comandant de pluton și apoi de baterie artilerie antiaeriană (1949-1950). În decembrie 1949 primește gradul de locotenent. Revenit din URSS după absolvirea Școlii Superioare de Tancuri și Autotunuri, este înaintat la gradul de locotenent major (1952) și numit comandant de batalion (1952-1953). În anul 1953, având deja gradul de căpitan, devine comandant al Regimentului 227 Tancuri și autotunuri independent (1953-1955), aflându-se ulterior la comanda Brigăzii 94 Tancuri (1955-1957), Diviziei 11 Mecanizate (septembrie 1959
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
Tancuri și autotunuri independent (1953-1955), aflându-se ulterior la comanda Brigăzii 94 Tancuri (1955-1957), Diviziei 11 Mecanizate (septembrie 1959 - iunie 1960) și Brigăzii 20 Tancuri (iunie 1960 - aprilie 1961). În această perioadă, este avansat la gradele de maior (1954) și locotenent colonel (1956). ocupă apoi funcții de conducere în cadrul Armatei a 3-a: șeful Secției Tancuri și Auto (1961-1965) și șeful Secției Operații (1965-1968). Este înaintat la gradele de colonel (1962) și general maior (1967). În iulie 1968, generalul Cheler devine
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
Începând din anul 1972 îndeplinește funcții de conducere în cadrul Comandamentului Infanteriei și Tancurilor: locțiitor pentru infanterie și tancuri al comandantului (1972 - august 1984) și înlocuitor al comandantului (mai 1977 - martie 1980). În mai 1977, este înaintat la gradul de general locotenent. Paul Cheler a fost trecut în rezervă în februarie 1985 de către Nicolae Ceaușescu cu gradul de general-locotenent (cu 2 stele). După Revoluția din decembrie 1989, generalul Paul Cheler a fost rechemat în cadrele active ale armatei printr-un decret din
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
Popescu, moare lovit de un glonț. La ora 12, centrele 6-8 sunt în totalitate în mâna inamicului. Centrul 11, aflat pe direcția atacului secundar, dat de cele două regimente din Divizia 1 Sofia, rezistă încă o oră și jumătate, până ce locotenentul rezervist Titus Axente, comandantul apărătorilor și sufletul rezistenței acestui sector este lovit mortal. Mâna de supraviețuitori se retrage, dar cade sub focul celor din Regimentul 80, care veneau din spate în ajutor. Apărătorii centrelor 9-10, amenințați cu încercuirea, se retrag
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
Gorj, la Câmpu Mare și la Podul de peste Jiu. În perioada campaniei din 1917, a făcut parte din Grupul de comandă din Brigada 15 artilerie din Divizia 15, comandată de generalul Paul Angelescu și a fost avansat la gradul de locotenent. El s-a căsătorit cu fiica unui moșier din comuna Bengești (județul Gorj), care a fost înzestrată de părinții ei cu o dotă constând din 25 de hectare teren arabil. În anii '30, Titus Gârbea a construit o casă în
Titus Gârbea () [Corola-website/Science/311352_a_312681]
-
tematică militară și a 114 articole de specialitate și comunicări științifice. Este membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Este căsătorit și are un copil. Vorbește fluent limbile engleză și franceză. La data de 1 martie 2009, generalul locotenent Teodor Frunzeti este numit, prin ordin al ministrului apararii nationale, comandant (rector) al Universitatii Nationale de Aparare "Carol I". Ca urmare a meritelor sale în domeniul militar, generalul Frunzeti a fost decorat cu Crucea Naționala "Serviciul Credincios" și cu Semnul
Teodor Frunzeti () [Corola-website/Science/311430_a_312759]
-
an de pauză, timp în care călătorește în Chile, Belize și țări din Africa. Între 2001 și 2005 studiază la Universitatea St. Andrews, obținând o diplomă în geografie. După facultate, Prințul William se înrolează în armată. În 2006 este numit locotenent în regimentul de cavalerie Blues and Royals, unde activează alături de fratele său, iar doi ani mai târziu își obține brevetul de aviator după terminarea antrenamentului la Colegiul Royal Air Force din Cranwell. În 2008 se antrenează câteva luni și în cadrul Marinei
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
mai târziu își obține brevetul de aviator după terminarea antrenamentului la Colegiul Royal Air Force din Cranwell. În 2008 se antrenează câteva luni și în cadrul Marinei Regale, iar din 2009, se transferă la Royal Air Force, unde este înaintat în gradul de locotenent de zbor. Între 2010 și 2013, este pilot în cadrul Forțelor de Căutare și Salvare. După o relație de lungă durată, Prințul William s-a căsătorit cu Catherine Middleton la 29 aprilie 2011 la Westminster Abbey. Cu câteva ore înainte de nuntă
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
la Casa Chatsworth și ca intern la HSBC. William a absolvit Academia Militară Regală Sandhurst la 15 decembrie 2006; la parada absolvirii au participat Regina și Prințul de Wales, alături de alți membri ai familiei regale, iar William a fost numit locotenent la miezul nopții. După obținerea acestui rang, Prințul, sub numele de William Wales, l-a urmat pe fratele său mai mic în cadrul regimentului Albaștri și Regali, fiind comandant de trupe al unei unități de recunoaștere în armură, după care a
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]