6,058 matches
-
habsburgice nu au luat la început nici o măsură de împiedicare a acțiunilor susținătorilor acestei idei. Gaj a primit în 1835 permisiunea de a publica două reviste, "Novine Horwatzke" (Știri din Croația), care apărea de două ori pe săptămînă, și "Danica" (Luceafărul de dimineață), un supliment literar săptămînal. Au fost înființate săli de lectură și societăți pentru propagarea ideilor mișcării. Din punct de vedere cultural și intelectual, Mișcarea Iliră a constituit un mare succes. Dialectul štokavian era folosit în școli și a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
disciplina, conformismul, rigo rile, promiscuitățile și umilin țele școlarității; liceul, Îndeosebi, cu profesorii și elevii persiflând sau abia tolerând pe cei care manifestă cumva Înclinări alăturea sau razna de programă. CINE RĂSFOIEȘTE ÎNDREPTARUL BIBLIOGRAFIC (UFCR, 1938) află că mai toți luceferii, de prima sau a doua mărime, ai lite raturii noastre n-au insistat să dobândească vreo diplomă universitară sau liceală: Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu, Alex. Odobescu și Ion Slavici, N. Filimon și N. T. Orășanu, Caragiale și Alex. Davila
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Prea Sfânta Fecioară Maria. Pr. A. Dămoc martor ocular Stea de dimineață Te văd vestind aurora ce-ar să vie A zilei mari ce nu va mai apuneCa stea din zori, copilă-n rugăciune, Când singur Cel-de-Sus menirea-ți știe. Luceafăr te-au văzut în duh profeții, Creștinii toți luceafăr văd în tine, Că tu le dai nădejdea de mai bine Si-i faci s-arunce hainele tristeții. Azi când din cerul sfânt te-ntorci cu gândul La-ntâia zi din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Stea de dimineață Te văd vestind aurora ce-ar să vie A zilei mari ce nu va mai apuneCa stea din zori, copilă-n rugăciune, Când singur Cel-de-Sus menirea-ți știe. Luceafăr te-au văzut în duh profeții, Creștinii toți luceafăr văd în tine, Că tu le dai nădejdea de mai bine Si-i faci s-arunce hainele tristeții. Azi când din cerul sfânt te-ntorci cu gândul La-ntâia zi din viața ta curată,Slăvind pe Dumnezeu și adorându-l
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și numai când am ieșit la troița ce străjuia din vechime locul din care începe a se vedea orașul de la poale, și am zărit cerul siniliu ce se deschisese larg deasupra noastră, iar înspre apus, strălucind într-o nespusă splendoare, Luceafărul de dimineață, numai atunci ni s-au deschis sufletele și am simțit întreaga frumusețe a vieții, în ciuda vicisitudinilor ei de tot felul. Drumul spre Câmpulung a decurs fără incidente. Abia ajunși însă - o nouă sursă de stres... Augusta, din București
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
luminând Partidul, Ceaușescu, România E tot ce-avem mai scump pe-acest pământ.“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Partidul meu, lumina lui zenită Cuprinsu-mi-te-au ca în cerc de foc Drept care n tine țara mea palpită Un sânge cu luceafăr la mijloc.“ („Cântând în august“, Familia, august 1975) „Este meritul acestor ani de renaștere națională și socială, al tovarășului Nicolae Ceaușescu în primul rând, că, încă începând cu procesul formării poporului român (și chiar, mai departe, de la formarea primului stat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
glia cum n-a nflorit nicicând O singură dorință în suflet și în gând - A patriei supremă înălțare. Adâncul gând al vremii, virtute în virtute La înflorirea țării veghind neîntrerupt Alături de al nostru măreț stegar și scut Ce-aprinde noi luceferi pe vetrele știute.“ („Cânt de bucurie“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) BUDEANU Radu „Conducător strălucit al României socialiste, eminent lider al mișcării progresiste internaționale, prestigios demnitar al lumii contemporane, Nicolae Ceaușescu este, cum au afirmat adesea autorii biografiei sale politice, un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de suflet și de grai Să cânte această zi ca o văpaie Pentru partid și Ceaușescu Nicolae.“ („El“, Ateneu, ianuarie 1973) „Rostind cuvinte, el grădini vestește Pe-acest meleag răsăritean cu brazi, El e poporul liber prin popor, El e luceafărul poporului de azi!“ („El e poporul liber“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) GEORGESCU Paul Georgescu și valorile (nota V. I.) „...Revoluția a dat un nou sens literaturii, pentru că a dat un nou sens vieții. Dintr-o colecție de senzații haotice, dintr-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acest ceas sărbătoresc al vieții sale, este - firesc - omagiul inimilor noastre, care cu greu încape în cuvinte. Cuvântul Mulțumim! e, poate, cel mai de preț și cel mai încăpător, cel mai clar din câte ne dăruiește, în transparența ei de luceafăr, limba română. Vă rugăm, tovarășă Elena Ceaușescu, să-l primiți!“ (Flacăra, 4 ianuarie 1979) „Epoca Nicolae Ceaușescu - epoca celor două decenii de glorie care s-au scurs de la Congresul al IX-lea al partidului - ne e teafără temelie pentru aceste
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
epopeile acestor ani. Eroii se pot întâlni în fiecare loc unde se construiește socialismul.“ (Argeș, iulie 1971) „Căci veșnică e țara ce-i condusă De-un astfel de bărbat lucid și drept Și liberă va fi, și nesupusă Și un luceafăr îi va bate-n piept.“ („Imn“, Argeș, martie 1978) „Elenei Ceaușescu - fiica țării, Savantul de renume mondial, Să-i dăruim ce-avem mai scump În suflete, în gând și-n ideal.“ („Urare“, România liberă, 7 ianuarie 1985) „Despre Partid cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe care această plenară a făcut-o tuturor membrilor de partid, tuturor cetățenilor țării, scriitorilor și artiștilor. Sensul cel mai prețios al acestui eveniment politic pentru scriitori cred că vine tocmai din apropierea de realități, de recapitularea vieții noastre sociale.“ („Colocviile Luceafărului“, Luceafărul, 3 iulie 1982) „A scrie istoria așa cum a fost este una din devizele cele mai prețioase ale documentelor de partid prezentate de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Alături de această necesitate a scrierii istoriei i se adaugă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezvoltare a artei românești contemporane, de ridicare pe noi culmi în înscrierea ei în circuitul de valori al artei universale, dă chezășie îndeplinirii acestor nobile scopuri.“ (Arta, 11/1977) PORUMBARU Simache „Poetul, dacă urcă această treaptă sfântă Pe brațe de luceafăr, cu ochii în fântâni, Partidul viu e-ntr-însul, chiar dacă nu cuvântă Lumina poeziei sub tâmple de bătrâni.“ („Poetul și partidul“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 12 decembrie 1982) PREDA Dumitru „Iulie 1989. Anotimp al rodniciei muncii și pământului românesc. O
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că mă gîndeam tot timpul la rime („clopote“ „scînteie“ - „crîm peie“ - „femeie“ - „tuleie“ - „ardei e“ - „crîmpei e“ - „de tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă rite mîini în dale/ de tors pietrificat în soare“, „S-a vindecat de viață“, „Zare“ - „Raze“, „Zvon de liniște“, „Lu mina curge - balegă - pe trup“, „dispută“ - „spută“, „pupic în pupilă“) sau la titlul primului
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prin asta. La mine lucrurile stau mult mai simplu. ține deja de banalitate observația că personajele sînt „fațete narative ale autorului“. În liceu, de exem plu, la orele de română, făceam furori cu demonstra ția că Eminescu este nu numai Luceafărul, dar și Cătălina, și Cătălin, și chiar și Demiurgul (la Demiurg era mai greu de susținut, dar mergea). Trecem peste observația că discuția despre personaje într-o poezie nu-și prea are locul - dar dacă tot se identifica Lucea fărul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a cam sfiit când colegelor ei li s-a dezvăluit proveniența ei țărănească, trăire pe care acum o regretă sincer. Bunicii au rămas în memoria afectivă a septuagenarei ca un luceafăr nestins... Cu mai multe zeci de ani în urmă, în lumina ca mierea a unei zile de toamnă, ieșenilor care se plimbau în acel timp pe bulevardul Copou - locul predilect de promenadă pentru locuitorii urbei - li se oferea întâlnirea cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pagini din "Bălăuca" lui Eugen Lovinescu (la podul de raze, "pe care luna și propria-i fantezie" îl aruncă peste valea "cetăței adormite în faldurile istoriei" între Copou și Cetățuie). Mă gândesc la ultimele două opere ale lui Cezar Petrescu, Luceafărul și Nirvana, așa de îndrăznețe și riscate ca întreprindere artistică, așa de frumoase și interesante ca realizare. Dar ceea ce leagă pe Eminescu de Iași nu constă numai în lucrurile aceste (care ar ajunge de altfel, pentru a face ca numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
au dezbătut această problemă nici astăzi epuizată. Dacă ni se cere în ce măsură putem cita personalități ilustrative, invocăm de obicei câteva nume de referință. Dar între ele, numai Eminescu putem spune că „a ieșit de-a dreptul din ape, ca și Luceafărul”, potrivit norocoasei formule a lui G. Călinescu. Toți ceilalți presupun existența unui mediu în care au apărut, s-au format și și-au manifestat personalitatea. Acest mediu cuprinde un ansamblu de indivizi de valori diferite, receptiv sau nu, cu contribuții
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
-șef adjunct al revistei „Iașul literar“, a publicat piesele celorlalți confrați; un număr de revistă a fost rezervat aproape în întregime dramaturgilor ieșeni, toți publicând câte o piesă în trei acte. A colaborat la revsitele: „Iașul literar“, „Cronica“, „Convorbiri literare“, „Luceafărul“, „Contemporanul“, „Ateneu“, „Tribuna“, „Teatrul“, „Tânărul scriitor“, „Viața românească“, „Steaua“, „Literatură și artă“, „Însemnări ieșene“ (serie nouă) ș.a. Andi Andrieș a rămas un ieșean de valoare, dramaturg recunoscut, un personaj reprezentativ pentru viața culturală, în general, și literară, în special, a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
spirituală prin echivalențele simbolice ale miturilor noastre fundamentale cărora le-a adăugat imaginea astrală, absolută, a poetului Mihai Eminescu. În spațiul ieșean, Sabin Bălașa a identificat Florența culturală, posibilitatea relansării unei noi Renașteri. Pe mai departe, în Sala Pașilor Pierduți, Luceafărul va rămâne Nemuritor și Rece și va privi la noi ca venind din Veșnicie... Sabin Bălașa a iubit și s-a simțit legat sufletește de Iași prin lucrările de artă ce le-a dăruit acestui oraș; a petrecut cei mai
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
limba franceză (Bruxelles, 1972), în limba greacă (1974) și în Anthologie de Poesie Roumaine Contemporaine de George Astaloș, în 1999. În 1968 a înființat grupul de poezie Lunar II. Pentru merite literare, Adi Cusin a fost distins cu Premiul revistei „Luceafărul“ (1966), Premiul revistei „Cronica“ la Festivalul de Poezie „Mihai Eminescu“ (1968) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990). Apreciat de scriitori și critici literari ca un poet „de rară stirpe, aleasă inspirație și mari profunzimi ale trăirii lirice“, a fost ales
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Trecând în neființă în ziua de 21 aprilie 2008, la București, ultima dorință a fost indeplinită, fiind înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași, alături de părinții săi. DĂNĂILĂ, NATALIA (1936-2010) REGIZOARE și PROFESOARĂ Profesoară de teatru, regizoare și directoare a Teatrului „Luceafărul“, Natalia Dănăilă are o contribuție deosebită la dezvoltarea istoriei și artei teatrale ieșene și naționale. S-a născut la 13 decembrie 1936, în comuna Murgeni, județul Vaslui. A urmat școala primară în localitatea natală, Liceul de fete „Iorgu Radu“ din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
realizat emisiuni de actualitate cultural artistică și teatrală: Teatrul la microfon, Actualitatea teatrală, lecturi dramatizate, interviuri cu personalități ale vieții artistice românești, reportaje etc. În perioada 1972-1989 și 19911992 a fost director și regizor la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul“ din Iași, la care a promovat metode înnoitoare în arta spectacolului. În această calitate de director și regizor, între 1977-1987 s-a dedicat promovării și susținerii unui proiect de mare anvergură, printr-o colaborare extinsă cu arhitecți, constructori și numeroși
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1977-1987 s-a dedicat promovării și susținerii unui proiect de mare anvergură, printr-o colaborare extinsă cu arhitecți, constructori și numeroși ieșeni iubitori de teatru, la înălțarea unui nou și modern edificiu destinat spectacolelor pentru copii și tineret, azi Teatrul „Luceafărul“. În discursul rostit la inaugurarea edificiului cultural din 30 decembrie 1987, emoționată, directoarea Natalia Dănăilă afirma ca s-a implicat „prin toată existența“ la realizarea edificiului, „luptându-se în disperare pentru mijloace de finanțare, pentru dotări, pentru execuția unor lucrări
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
teatrale din toată țara. Din luna aprilie 2004 a fost director al Centrului de Cercetare „Arta Teatrului, studiu și creație artistică“, din cadrul Universității de Arte „George Enescu“ Iași. Și-a continuat activitatea regizorală atât în școală, cât și la Teatrul „Luceafărul“ din Iași. Ca regizor a participat la numeroase turnee și festivaluri în străinătate: Franța, Italia, Germania, Belgia, Austria, Croația, Bulgaria, Rusia, Polonia, India, Iordania, Pakistan, Republica Moldova. La Teatrul „Luceafărul“ a regizat spectacolele: Mary Poppins (premiul ATM pentru cel mai bun
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a continuat activitatea regizorală atât în școală, cât și la Teatrul „Luceafărul“ din Iași. Ca regizor a participat la numeroase turnee și festivaluri în străinătate: Franța, Italia, Germania, Belgia, Austria, Croația, Bulgaria, Rusia, Polonia, India, Iordania, Pakistan, Republica Moldova. La Teatrul „Luceafărul“ a regizat spectacolele: Mary Poppins (premiul ATM pentru cel mai bun spectacol pentru copii și tineret al anului 1983), Magazinul cu jucării, Frumoasa din pădurea adormită, AlaBala, Baltagul, Rătăciți întro poveste, Steaua fără nume, O noapte furtunoasă. La Universitatea de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]